ORGANIZAȚIA PENTRU APĂRAREA
                      DREPTURILOR OMULUI

RAPORT STAREA NATIUNII 2023

Avem plăcerea să vă prezentăm raportul anual „Starea Națiunii” pentru anul 2023, un document esențial care oferă o evaluare detaliată a activităților desfășurate de principalele instituții publice și organizații de interes național. În acest raport, veți găsi o analiză cuprinzătoare a progreselor și provocărilor cu care s-au confruntat organele de ordine și apărare, ministerele și serviciile publice, precum și activitatea organizațiilor dedicate protecției drepturilor omului, asistenței sociale și gestionării imigranților.

Retrospectiva anului 2023 în România aduce în prim-plan o serie de evoluții semnificative în ceea ce privește drepturile omului, cuprinzând atât aspecte pozitive, cât și probleme cu care s-a confruntat societatea românească:

Aspecte pozitive:

Avans în combaterea discriminării: Au fost adoptate măsuri legislative și programe de sensibilizare pentru combaterea discriminării pe diverse criterii, precum gen, etnie sau orientare sexuală.

Protecția copiilor: S-au făcut progrese în promovarea drepturilor copilului, inclusiv prin campanii de prevenire a violenței și abuzului asupra minorilor.

Acces la servicii medicale: S-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de calitate, cu accent pe egalitatea în tratament și respectarea dreptului la sănătate.

Aspecte negative:

Corupția și abuzurile: Continuarea problemelor legate de corupție, abuzuri în sistemul de justiție și lipsa de transparență în administrarea fondurilor publice au afectat încrederea în instituțiile statului.

Drepturile minorităților: Au existat încă provocări în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților, cu incidente de discriminare și lipsă de protecție a diversității culturale.

Protecția mediului: Îngrijorările legate de impactul asupra mediului au crescut, cu probleme precum defrișările ilegale, poluarea și gestionarea inadecvată a deșeurilor.

Anul 2023 a fost unul de consolidare a capacităților instituționale și de modernizare tehnologică. Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale au continuat să își îndeplinească misiunile cu devotament și profesionalism, adoptând măsuri eficiente pentru a asigura siguranța cetățenilor și pentru a proteja suveranitatea națională. Investițiile semnificative în echipamente moderne și formarea profesională a personalului au permis o reacție promptă și eficientă în fața amenințărilor interne și externe. De asemenea, colaborarea internațională în domeniul securității a fost întărită, contribuind astfel la stabilitatea regională.

Protejarea drepturilor fundamentale a rămas o prioritate centrală. Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) și Avocatul Poporului au intervenit activ în cazurile de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, promovând politici de incluziune și justiție socială. Recomandările acestor instituții au condus la îmbunătățiri legislative și administrative semnificative, reflectând un angajament ferm față de respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În anul 2023, serviciile pentru imigranți au gestionat eficient fluxurile migratorii și au implementat programe de integrare care au facilitat adaptarea noilor veniți în societatea noastră. Sprijinul acordat în domeniul educației, formării profesionale și asistenței sociale a contribuit la integrarea armonioasă a imigranților, promovând diversitatea culturală și sprijinind coeziunea socială.

Raportul din acest an recunoaște și provocările semnificative cu care ne-am confruntat. Cu toate acestea, răspunsurile coordonate și măsurile prompte adoptate de instituțiile noastre au demonstrat reziliență și adaptabilitate. Continuăm să ne confruntăm cu probleme legate de infrastructura medicală și personalul sanitar, dar s-au înregistrat progrese notabile în adresarea acestor deficiențe.

Raportul „Starea Națiunii” pentru 2023 include o serie de recomandări strategice menite să continue îmbunătățirea serviciilor publice și să asigure transparența și responsabilitatea instituțională.

Este esențial să consolidăm investițiile în tehnologie și formarea profesională, să promovăm o cultură a integrității și să încurajăm participarea activă a cetățenilor în procesul decizional.

　

De asemenea, trebuie să intensificăm eforturile pentru prevenirea și combaterea discriminării, asigurându-ne că toți membrii societății beneficiază de egalitate de șanse și protecție.

În raport se reflectă atât progresele realizate, cât și provocările pe care le avem de depășit. Cu determinare și cooperare, suntem încrezători că vom continua să construim o societate mai justă, mai sigură și mai prosperă pentru toți cetățenii noștri.

　

PREȘEDINTE FONDATOR OADO

Prof.univ.dr. Florentin SCALEȚCHI

　

　

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului OADO

　

În raportul nostru anual privind activitatea organizației pentru apărarea drepturilor omului, putem observa că anul 2023 a fost unul extrem de activ și plin de provocări.

În cursul anului trecut, organizația noastră a continuat să își desfășoare activitatea cu dedicare și perseverență, întreprinzând o serie de acțiuni semnificative pentru promovarea și protejarea drepturilor omului.

În acest an, am participat activ la conferințe, mese rotunde și alte evenimente, colaborând cu organizații similare, instituții guvernamentale și internaționale pentru a întări eforturile noastre comune, unde am discutat și promovat temele esențiale legate de drepturile omului.

Am participat la deschiderea oficială a filialei OADO în Armenia. În timpul întâlnirilor, s-au abordat subiecte precum protecția minorităților, lupta împotriva discriminării, promovarea egalității de gen și a libertății de exprimare. De asemenea, s-a discutat despre schimbul de bune practici și experiențe între cele două organizații, precum și despre posibile proiecte comune pentru a sprijini și a promova drepturile omului în regiune. Întâlnirile au contribuit la creșterea cooperării și solidarității între organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din Armenia și România și ar putea avea un impact pozitiv în cele două țări.

Am primit noi membri în organizația noastră, extinzându-ne echipa și capacitatea de a acționa eficient în apărarea drepturilor omului.

Am intensificat eforturile de a dezvolta mecanisme eficiente pentru respectarea drepturilor omului și pentru monitorizarea instituțiilor relevante. Aceste acțiuni au inclus colaborări cu autoritățile și instituțiile statului pentru a îmbunătăți aplicarea legislației în domeniu.

Ne-am concentrat pe îmbunătățirea cadrului legislativ și a practicilor care vizează dreptul la liberă întrunire și asociere, libertatea de exprimare și dreptul la viață privată. Am contribuit activ la dezbaterile legislative și am oferit expertiză pentru proiectele de legi care afectează aceste drepturi.

Am dezvoltat practici și mecanisme instituționale pentru creșterea transparenței și promovarea bunei guvernări. Aceasta a inclus monitorizarea activităților guvernamentale și asigurarea că politicile publice respectă principiile de transparență și responsabilitate.

Am luat poziții publice ferme împotriva oricăror amenințări la adresa drepturilor omului. Am denunțat abuzurile și am solicitat intervenția autorităților pentru a preveni și remedia încălcările drepturilor fundamentale.

Am sesizat autoritățile publice în cazuri de încălcări ale drepturilor omului și am inițiat litigii pentru a asigura justiția pentru victime. Am colaborat cu avocați și experți pentru a oferi sprijin juridic în cazurile strategice.

Am sesizat Ministerul Public prin structurile sale de la nivel central și teritorial; respectiv Parchetul General și alte direcții, secții sau alte compartimente ale sale și organele Ministerului de Interne în cazul de acțiuni cu caracter penal.

Am acordat o atenție deosebită monitorizării abuzurilor forțelor de ordine, reglementărilor din domeniul siguranței naționale cu impact asupra drepturilor omului și condițiilor de privare de libertate.

Pentru atingerea obiectivelor propuse în 2023, am desfășurat următoarele activități:

Am elaborat comentarii scrise și propuneri de modificare a legilor și proiectelor de legi cu impact asupra drepturilor și libertăților civile. Am redactat textul unei legi care reglementează garantarea protecției apărătorilor drepturilor omului, a căror misiune constă în monitorizarea și verificarea respectării drepturilor civile și politice, în conformitate cu tratatele internaționale și europene la care România este parte. și care va fi înaintată autorităților.

Am efectuat investigații extrajudiciare în penitenciare și aresturile Poliției pentru monitorizarea condițiilor de detenție. De asemenea, am investigat cazuri de încălcări ale dreptului la viață, dreptului de a nu fi torturat și supus la tratamente inumane sau degradante, și dreptului la libertate și siguranță a persoanei.

Împreună cu Avocatul Poporului am participat la vizite neanunțate în centre pentru imigranți, în unități de asistență medico-socială și în centre pentru copii.

Am susținut cazuri strategice în fața instanțelor naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, asigurând susținere juridică pentru victimele încălcărilor drepturilor omului.

Am inițiat și susținut campanii de informare a publicului cu privire la problemele legate de drepturile omului, sensibilizând comunitatea și autoritățile asupra necesității protejării acestor drepturi. promovarea drepturilor omului prin acțiuni directe și utilizând resursele media;

https://ultima-ora.ro/,

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/, https://www.facebook.com/profile.php?id=100079055628629,

https://x.com/O_A_D_O_R_O,

ziarul Monitorul Drepturilor Omului.

Am menținut un dialog constant cu autoritățile statului pentru a influența politicile și a asigura respectarea drepturilor omului în toate domeniile de activitate. Am făcut demersuri pe lângă instituțiile statului pentru înlăturarea deficiențelor instituționale care afectează respectarea drepturilor omului. Am susținut solicitări de transfer ale unor deținuți la o unității penitenciare mai aproape de adresa de domiciliu pentru a înlesni vizitele familiei.

Am furnizat informații și sprijin celor care doresc să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului, facilitând accesul la justiție pentru persoanele afectate.

Organizația noastră a continuat să își consolideze rolul în promovarea și protejarea drepturilor omului în diverse domenii, concentrându-se pe mai multe teme și probleme sociale de importanță majoră inclusiv evidențierea în spațiul public a încălcărilor drepturilor omului

Printre preocupările noastre centrale s-au numărat protecția victimelor abuzului domestic și asigurarea accesului organizațiilor pentru drepturile omului în centrele rezidențiale. Am semnat și susținut petiția "Nu mai restricționați accesul organizațiilor de monitorizare în azile și centre!" pe platforma Declic.ro, evidențiind abuzurile și tratamentele inumane din azilurile groazei.

De asemenea, am promovat conceptul inovativ al aplicației "Ceasul Bun", o platformă digitală destinată persoanelor aflate în centre sau aziluri, pentru a raporta abuzuri sau a cere ajutor. Aceasta a fost o inițiativă importantă pentru îmbunătățirea transparenței și protejarea drepturilor acestor persoane vulnerabile.

Am continuat să atragem atenția asupra problemelor grave legate de traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, subliniind nevoia de acțiune și solidaritate în fața acestei realități înfricoșătoare. De asemenea, am analizat cât de eficientă și imparțială este justiția, evidențiind aspecte precum discriminarea etnică și de gen în sistemul de justiție penală, precum și conceptul de discriminare pozitivă.

În educație, am adus în atenție fenomene precum bullyingul și violența în școli, subliniind consecințele tragice și necesitatea unor măsuri de prevenire și intervenție adecvate.

De asemenea, am analizat și problemele sistemului medical, precum criza medicamentelor din România și drepturile omului în lupta cu cancerul.

În ceea ce privește mediul online, am susținut crearea unui mediu mai sigur pentru copii, iar în plan internațional, am marcat diverse evenimente și zile importante, precum Ziua Internațională a Victimelor Disparițiilor Forțate, Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Ziua Mondială de Luptă împotriva Pedepsei cu Moartea și multe altele. În cursul anului 2023, organizația noastră a abordat diverse probleme sociale și politice cu o importanță majoră, concentrându-se pe fenomene precum traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, traficul și consumul de droguri și promovarea toleranței și drepturilor LGBTQ+.

Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile reprezintă o realitate înfricoșătoare în multe părți ale lumii, iar organizația noastră a acționat pentru a atrage atenția asupra acestor probleme și pentru a solicita acțiuni concrete din partea autorităților și a comunității internaționale. Am militat pentru creșterea conștientizării publice cu privire la aceste fenomene, pentru consolidarea legilor și politicii de combatere a traficului de persoane și pentru protejarea victimelor acestor abuzuri.

În ceea ce privește traficul și consumul de droguri, am subliniat provocarea globală în creștere pe care o reprezintă acest fenomen și am solicitat măsuri eficiente de prevenire și combatere a acestuia. Am insistat pe importanța unor strategii coerente și integrate la nivel național și internațional pentru a aborda această problemă și pentru a proteja sănătatea și siguranța publică.

De asemenea, în contextul Zilei Internaționale a Coming Out-ului, am susținut și am promovat toleranța și acceptarea diversității sexuale și de gen. Am pledat pentru drepturile comunității LGBTQ+ și pentru eliminarea discriminării și stigmatizării pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

În plan politic, am monitorizat și am comentat conflictul Israel-Gaza, subliniind caracterul inflamabil al acestuia și consecințele tragice ale ciclului continuu de suferință și distrugere, solicitând soluții pașnice și durabile. De asemenea, am urmărit și am susținut eforturile României în procesul de aderare la OCDE, evidențiind beneficiile și provocările asociate acestui demers și pledând pentru respectarea valorilor democratice și a drepturilor omului în acest context.

În 2023, am oferit diplome de merit și medaliile "Apărător al drepturilor omului", din bronz, argint și aur, celor care s-au evidențiat în munca lor pentru cunoașterea, respectarea și apărarea drepturilor omului.

În concluzie, anul 2023 a fost un an de acțiune și mobilizare pentru organizația noastră, în care ne-am concentrat pe multiple fronturi pentru a promova și proteja drepturile omului într-o manieră cât mai eficientă și semnificativă posibilă, am susținut lupta împotriva injustiției și am militat pentru o lume mai justă, egală și tolerantă, consolidându-ne angajamentul față de drepturile omului și reafirmându-ne rolul de apărători ai libertăților fundamentale într-un context global în continuă schimbare.

Filiala Regională Oltenia

Filiala Regională Oltenia a promovat drepturile omului în anul 2023, în conformitate cu statutul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului, a colaborat cu instituțiile statului și cu organismele publice locale din aria de responsabilitate, punând la dispoziția acestora materiale de promovare a drepturilor omului rezultate din legislația internă și internațională, a continuat colaborarea cu Avocatul Poporului, organizând întâlniri cu cetățenii pentru a le asculta preocupările și a găsi soluții.

OADO a realizat o broșură cu textul Declarației Universale a Drepturilor Omului și al Convenției Drepturilor Fundamentale, a organizat vizite de informare și a colectat taxe pentru a asigura finanțarea minimă necesară filialei, a promovat drepturile omului și a înaintat sesizări către autoritățile competente.

Toate aceste activități și acțiuni au fost desfășurate în calitate de organizație de utilitate publică în sprijinul cetățenilor și instituțiilor statului pentru promovarea, cunoașterea și apărarea drepturilor omului.

Activități de prevenire și combatere a violenței domestice și a traficului de ființe umane s-au desfășurat pe tot parcursul anului prin intermediul campaniilor de informare și a campaniilor media, a serviciilor de asistență socială, a școlilor și a consilierii psihologice.

Există încă probleme la nivelul autorităților locale în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de realizare a facilităților de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, în special în zonele rurale, unde mediul de informare și comunicare lipsește cu desăvârșire.

Guvernul a colaborat cu autoritățile locale, serviciile deconcentrate, liderii comunităților locale de romi, mediatorii, mediatorii școlari, profesorii de limba romani și organizațiile neguvernamentale pentru a îmbunătăți situația romilor.

Dreptul la petiție și la audiere a fost asigurat tuturor cetățenilor care s-au adresat sau s-au prezentat la birourile prefecturilor.

Copiii au fost informați cu privire la necesitatea de a adopta o alimentație sănătoasă, de a respecta regulile de igienă, precum și cu privire la obligația agenților economici de a vinde produse alimentare de calitate în incinta școlilor.

Filiala Regională Craiova a OADO monitorizează instituțiile statului pe tema respectării drepturilor omului și asigură relația cu alte autorități ale administrației publice locale sau servicii publice, precum și atribuții privind bugetul fiecărui județ.

Consiliile județene s-au implicat mai mult în dezvoltarea și desfășurarea de activități cu caracter educativ, în special în rândul tinerilor și copiilor, care vizează afirmarea și apărarea drepturilor omului.

Accentul a fost pus pe promovarea dialogului cu cetățenii, în vederea atingerii obiectivelor programului, printre care se numără: asigurarea accesului la serviciile socio-medicale de psihiatrie, în condiții de egalitate de tratament, asigurarea drepturilor și siguranței beneficiarilor, precum și reabilitarea persoanelor asistate. Departamentul de relații publice facilitează contactul direct între administrația județeană și cetățeni, organizează întâlniri cu reprezentanții acestora, organizează audiențe, oferă informații despre activitatea serviciilor specializate și despre pașii necesari pentru obținerea diferitelor autorizații.

Managementul resurselor umane permite consiliilor județene să folosească angajații în mod eficient pentru a atinge obiectivele organizaționale și individuale și pentru a oferi instituției angajați bine pregătiți, motivați și loiali.

Prevederile legale privind declararea averilor și intereselor au fost implementate prin depunerea anuală a declarațiilor de către funcționarii publici în termenul prevăzut de lege.

Departamentul juridic asigură îndeplinirea formelor procedurale la emiterea actelor administrative, asigurând fundamentarea științifică, realismul, oportunitatea și integrarea în ansamblul deciziilor administrative. De asemenea, acesta reprezintă instituția în fața instanțelor și a altor organe de jurisdicție.

Direcția Tehnică a Consiliului Județean s-a ocupat de gestionarea drumurilor județene, a întocmit documentații tehnico-economice și a derulat procedurile de achiziții publice, în timp ce Direcția Economică a fost responsabilă de echilibrarea bugetelor locale, de susținerea programului de dezvoltare locală a proiectelor de infrastructură, a programelor educaționale de sănătate publică și asistență socială, de promovare a valorilor culturale, a turismului etc.

Sistemul de sănătate publică rămâne o preocupare constantă a consiliilor județene, fiind realizate îmbunătățiri în ceea ce privește reabilitarea unor unități spitalicești, îmbunătățirea infrastructurii medicale, implementarea protocoalelor de specialitate, îmbunătățirea indicatorilor de sănătate a populației și acoperirea localităților izolate.

Este important de luat în considerare faptul că unele Consilii Județene au programe de dezvoltare regională pe mai mulți ani, care contribuie la asigurarea gestionării unor proiecte pe termen lung cu finanțare de la buget, dar și din resurse externe, precum și la promovarea turismului prin valorificarea potențialului turistic specific fiecărui județ.

Consiliile municipale și orășenești au răspuns imperativului de a asigura respectarea și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor care locuiesc pe raza lor de competență, dispunând măsurile necesare pentru punerea în aplicare a legilor, decretelor, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a hotărârilor consiliilor județene.

Primăriile asigură progresul social și condiții mai bune de viață pentru cetățeni prin întreținerea conductelor de apă și canalizare, eficientizarea transportului în comun, lucrări de reabilitare a rețelelor de termoficare, asigurarea și garantarea calității serviciilor prestate de societățile de salubritate, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor, curățenia stradală, dezinsecția, fumigația și dezinfecția.

Funcționarii publici din cadrul primăriilor sunt preocupați de promovarea și apărarea drepturilor omului și sunt conștienți de faptul că au o contribuție esențială la garantarea acestor drepturi.

Taxele și impozitele sunt plătite de către contribuabil, dar sunt rambursate cu o întârziere mare și sunt afectate de rata inflației.

Analiza activității desfășurate de instanțe în 2023 arată că volumul de muncă pe judecător și grefier a fost foarte mare, iar alocarea resurselor umane și utilizarea eficientă a acestora a fost o prioritate pentru conducerea instanțelor.

S-au întreprins acțiuni pentru respectarea prevederilor legale privind termenele de redactare a hotărârilor judecătorești, creșterea eficienței profesionale, crearea unui climat favorabil performanței individuale și colective, precum și creșterea gradului de identificare cu instituția și misiunea acesteia.

Caracterul neuniform al jurisprudenței judiciare are un impact negativ asupra societății, iar strategia de reformare a sistemului judiciar are ca obiectiv câștigarea încrederii cetățenilor în actul de justiție.

Colaborarea cu parchetele s-a desfășurat în limitele prevăzute de lege, pe baza colegialității, respectului reciproc, dar și a limitelor legale și a rigorii profesionale.

În ciuda rezultatelor bune obținute, statul de drept este răsturnat, iar statul este diminuat, ceea ce duce la disoluția autorității sale. A apărut o juristocrație, care se manifestă printr-un exces de independență a sistemului judiciar.

Concluziile raportului MCV pentru România impun opt noi recomandări, ordonând Guvernului și Parlamentului de la București să arunce la gunoi toate reformele privind legile justiției și adoptarea codurilor penale.

Se pune întrebarea: cum putem cere suspendarea unor legi care au trecut prin toate filtrele posibile și să impunem un mod absolut aberant de organizare a justiției?

Am renunțat la suveranitate în schimbul a ceva mai bun, dar ce te faci când ceea ce primești este o formă fără fond, soluții absurde și nebunești?

Având în vedere acest aspect, este necesar un sistem judiciar independent, responsabil și apropiat de cetățean.

Pentru democratizarea justiției românești și aducerea justiției românești la standarde europene, avem în vedere următoarele: depolitizarea întregului sistem judiciar, revizuirea reglementărilor, simplificarea procedurilor judiciare, eliminarea arbitrariului și a subiectivismului în actul de justiție, asistență juridică diferențiată, protecția financiară a victimelor infracțiunilor.

Majoritatea covârșitoare a instanțelor și judecătorilor consideră că sistemul judiciar românesc este adecvat în asigurarea drepturilor omului. Cu toate acestea, barourile și reprezentanții societății civile nu sunt de acord.

În ciuda diverselor inițiative generate de ONG-uri, puțini reprezentanți ai instanțelor par să fi participat la acțiuni de formare în domeniul drepturilor omului.

Direcțiile Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului au acționat pentru combaterea marginalizării sociale prin furnizarea de servicii de protecție a familiei, promovarea drepturilor copilului, protejarea drepturilor adulților cu handicap și prevenirea violenței domestice.

Pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului și pentru a preveni apariția unor fenomene sociale care pun în dificultate situația și dezvoltarea normală a copiilor, au fost organizate campanii în mediul rural și urban.

Direcțiile Județene pentru Protecția și Asistența Socială a Copilului își desfășoară activitatea în vederea promovării și respectării drepturilor beneficiarilor în furnizarea de servicii sociale.

Codul garantează dreptul beneficiarilor de a-și exprima liber opiniile, de a face sugestii și reclamații fără teama de consecințe și de a fi consultați cu privire la serviciile furnizate. Vizita la DGASPC a relevat faptul că condițiile de cazare, de dotare și de hrană sunt decente, că există un istoric bun în ceea ce privește asistența socială și protecția copiilor și a persoanelor cu dizabilități și că sumele alocate pentru centrele de plasament sunt discriminatoriu mai mici decât cele alocate pentru casele de tip familial sau pentru Centru. În ceea ce privește asistența psihologică, prevederea legală stipulează 30 de copii per psiholog/standard financiar 50 de copii/psiholog, dar în calitate sunt 70 - 80 de copii/psiholog.

Mama și tatăl sunt în continuare într-o permanentă stare de absență, iar personalul Direcției Județene ar trebui să se implice mai mult.

Deși în casele de tip familial și în centrele pentru persoane cu dizabilități există mijloace moderne de comunicare, nu se acționează suficient pentru utilizarea lor în scop educativ.

Direcțiile județene respectă drepturile propriului personal, așa cum sunt prevăzute în Codul Muncii, în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern și în legislația în vigoare.

În centrele aflate în subordinea direcțiilor județene, beneficiarii sunt informați cu privire la drepturile și obligațiile lor. Sunt organizate periodic activități de promovare și respectare a drepturilor omului.

Direcția județeană trebuie să asigure beneficiarilor educație, formare profesională, servicii medicale, reabilitare, activitate creativă și dezvoltare culturală și spirituală.

Casele de Asigurări de Sănătate acționează pentru utilizarea rațională și respectarea strictă a discuțiilor legale ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate la nivel local, asigură accesul asiguraților la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale furnizate de furnizorii din raza lor administrativ teritorială.

CAS a depus eforturi pentru a dezvolta servicii de sănătate integrate pentru toate categoriile de cetățeni, crescând calitatea asistenței medicale și obținând o eficiență a costurilor.

A crescut calitatea serviciilor de sănătate prin impunerea unor standarde de calitate, a raționalizat serviciile de sănătate inevitabile într-un sistem bugetar limitat, a sprijinit descentralizarea și creșterea managementului local, precum și creșterea satisfacției pacienților.

CAD-urile au emis proceduri operaționale care reglementează pașii care trebuie urmați pentru respectarea drepturilor.

Un funcționar public a fost numit pentru a oferi consiliere etică și a monitoriza respectarea normelor de etică și integritate. Încălcarea codului de etică atrage răspunderea disciplinară a funcționarilor publici și a contractantului în temeiul legii.

Direcțiile de sănătate publică au depus eforturi pentru o mai bună activitate în domeniul sănătății, prin creșterea rolului medicinei preventive și al promovării sănătății, prin înființarea de spitale la domiciliu pentru persoanele vârstnice bolnave care nu au rude, prin atragerea de personal medical superior și mediu în zonele îndepărtate sau defavorizate și prin compensarea medicamentelor.

În cadrul monitorizării activității mediatorilor sanitari, s-a pus accentul pe promovarea accesului neîngrădit al romilor la serviciile de sănătate, precum și pe importanța vaccinării și a dreptului la protecția sănătății.

Starea de sănătate a populației este precară, cu o speranță de viață scăzută la naștere, rate ridicate de mortalitate maternă și infantilă, morbiditate, mortalitate și invaliditate datorate bolilor transmisibile, bolilor cardiovasculare, pulmonare, cerebrovasculare, digestive, diabetului, deceselor accidentale, problemelor de planificare familială, stilului de viață nesănătos.

Pentru ca sănătatea să se dezvolte este nevoie de un mediu sănătos, de apă curată, de canalizare, de un venit decent, de o alimentație sănătoasă, de o educație adecvată și de un sistem de asistență medicală primară.

A fi sănătos este cel mai mare bun, iar promovarea sănătății începe cu adevărul că sănătatea este un drept fundamental al omului.

Dreptul la educație, cultură și informare este un drept fundamental și poate fi exercitat doar cu ajutorul altor persoane.

Orice persoană are dreptul la educație, iar Constituția României și documentele internaționale garantează accesul egal la toate nivelurile și formele de educație.

Pornind de la principiul educației de bază pentru toți, inspectoratele școlare județene au acționat pentru stimularea motivației elevilor și studenților, dezvoltarea de programe de prevenire a abandonului și succesului școlar, reintegrarea persoanelor marginalizate sau excluse social, dotarea școlilor cu personal didactic calificat și mijloace didactice moderne.

În ciuda realizărilor lăudabile, învățământul din mediul rural și din orașele mici se află într-o situație gravă, cu o stare proastă a clădirilor, materiale și echipamente didactice inadecvate, o lipsă acută de cadre didactice calificate, o creștere a abandonului școlar din cauza sărăciei și salarii inadecvate pentru cadrele didactice.

Studiul drepturilor omului este primul factor esențial pentru respectarea, promovarea și apărarea drepturilor fundamentale ale omului, iar educația în domeniul drepturilor omului contribuie la crearea acestui climat.

Filiala Regională Craiova și Inspectoratele Școlare Județene trebuie să acționeze mai des pentru a-i face pe tineri să conștientizeze drepturile și libertățile lor fundamentale.

Filiala Regională Craiova a organizat vizite independente la două penitenciare în baza protocolului de parteneriat cu ANP și a protocolului de colaborare cu Avocatul Poporului. Vizitele au avut ca scop discuții de informare reciprocă, consultarea documentelor organizatorice, verificarea spațiilor de vizită și intimitate, a spațiilor de educație, a zonelor de promenadă, etc.

S-a constatat o preocupare sporită din partea conducerii penitenciarelor pentru dezvoltarea unor condiții mai bune pentru deținuți, în limita fondurilor disponibile. Calitatea hranei s-a îmbunătățit, dar rămân unele probleme în ceea ce privește uscarea, în special a lenjeriei de corp.

Prezentăm neregulile pentru a informa autoritățile implicate în îmbunătățirea condițiilor de viață ale persoanelor private de libertate aflate în detenție.

Persoanele private de libertate în unele locuri de detenție sunt susceptibile de a crea situații conflictuale, care au posibilități limitate de rezolvare de către conducerea închisorii. Aducem în atenția autorităților competente unele aspecte care trebuie rezolvate.

Comisia penitenciară este cea mai informată opinie în ceea ce privește persoanele private de libertate, dar instituția penitenciară nu oferă suficiente posibilități în acest sens.

În unele penitenciare continuă supraaglomerarea, ceea ce duce la înrăutățirea condițiilor de trai pentru deținuți, alături de alte neajunsuri care le afectează chiar și sănătatea. Standardul valorilor alimentare a crescut, dar calitatea alimentelor nu s-a îmbunătățit.

Igiena individuală și colectivă este afectată de insuficiența apei calde, de instalațiile sanitare defecte și de lenjeria care încă se usucă în camera de detenție.

Personalul penitenciarelor este nemulțumit de condițiile în care își îndeplinește atribuțiile și de discriminarea în ceea ce privește pensiile pentru aceleași funcții.

Supunem atenției autorităților competente următoarele propuneri: promovarea unui act normativ privind grațierea, modificarea legislației privind probațiunea, concentrarea asupra executării pedepsei, analiza oportunității utilizării unor pedepse alternative pentru anumite infracțiuni și asigurarea unei perioade de recuperare fizică și psihică. Ministrul justiției ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că legea privind pensiile militare de stat rămâne valabilă și să asigure fondurile necesare pentru investiția în Penitenciarul Pelendava.

Unele vizite la secțiile de poliție relevă deficiențe, care nu au fost rezolvate. Propunerile de a transfera aceste secții în administrarea primăriilor nu au fost luate în considerare.

Condițiile de detenție preventivă sunt precare pentru deținuți, uneori sub standardele închisorii, iar fondurile alocate pentru repararea sau renovarea acestor centre sunt limitate.

Deși agenții care deservesc aceste centre fac această muncă la fel ca și agenții de penitenciare, salarizarea și drepturile lor sunt sub nivelul acestora, astfel că sunt necesare acte normative pentru renovarea spațiilor de lucru.

Cele nouă inspectorate județene de jandarmi, două Grupuri de Jandarmi Mobile din cadrul Secției Regionale OADO Craiova au menținut și restabilit ordinea publică pe străzi, în zonele aglomerate, la evenimente cu public numeros și au sprijinit poliția de frontieră pentru imigranți.

MAI a dobândit o mai mare capacitate operativă și de luptă, fiind îmbunătățită dotarea cu autovehicule și mijloace de luptă. Jandarmii au fost prezenți în toate situațiile de urgență în sprijinul ISU sau pentru înlăturarea efectelor dezastrelor, dovedind loialitate față de cetățean.

Jandarmeria se remarcă din ce în ce mai mult în prevenirea violenței domestice și a faptelor penale, contribuind la scăderea ratei criminalității.

Jandarmeria este o structură importantă în sistemul integrat de ordine publică și se recomandă ca, pentru creșterea operativității, descentralizarea deciziei și creșterea forței de reacție, să se aibă în vedere îmbunătățirea legislației în domeniu, reînființarea structurilor regionale, respectiv a Comandamentelor Teritoriale de Jandarmi, și reorganizarea Direcției Medicale.

Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și-au sporit rolul și locul în 2023 și au contribuit decisiv la protecția și salvarea bunurilor publice și private.

Există o preocupare crescândă pentru crearea unor structuri de intervenție în localitățile rurale, care ar reduce timpul de sosire a salvatorilor, ar reduce discurile de prelungire a evenimentelor și ar reduce valoarea pagubelor. Cu toate acestea, structurile de intervenție funcționează exclusiv în comunitățile urbane.

Ministerul Afacerilor Interne ar trebui să stabilească un protocol de parteneriat cu OADO, iar OADO ar trebui să sprijine mai bine propriile structuri în domeniul protecției drepturilor omului.

Filiala Regională Craiova a OADO a colaborat cu Centrul Zonal Craiova al Avocatului Poporului pentru prevenirea torturii în locurile de detenție.

În anul 2023, OADO a efectuat 20 de vizite în diferite instituții, unde a verificat împreună cu reprezentanți ai altor organizații, respectarea drepturilor omului. Au fost întocmite note de constatare cu recomandări adecvate situațiilor, iar în colaborare cu Facultatea Spiru Haret din Craiova a fost organizat un simpozion.

Avocatul Poporului

Comparativ cu toate instituțiile de tip Ombudsman din Europa și chiar din lume, Avocatul Poporului din Romania are cele mai multe competențe, unele din ele mergând chiar dincolo de mandatul constituțional de garant și apărător al drepturilor și libertăților persoanelor. Conform legii, Avocatul Poporului primește petiții, dar se poate sesiza și din oficiu în cazul în care constată situații de încălcări ale drepturilor și libertăților, ceea ce este un mare plus pentru realizarea mandatului de către instituția noastră. Totodată, legea îi dă posibilitatea Avocatului Poporului de a elabora Rapoarte speciale pe teme de interes general, de a ataca în instanță, în anumite condiții limitate, acte ale administrației publice, dar și dreptul, ba chiar în anumite condiții îi stabilește chiar obligația, de a sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție cu un Recurs în interesul legii, competență care doar printr-o interpretare foarte elaborată ar putea avea legătură cu mandatul de garant al drepturilor și libertăților. În fine, Avocatul Poporului din România are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională ori de câte ori consideră că unele prevederi din legi sau ordonanțe ale Guvernului vin în conflict cu Legea fundamentală. Această din urmă competență este și cea mai des invocată de oamenii politici, dar și de unii jurnaliști, care, din păcate, reduc activitatea instituției doar la aceste sesizări, ignorând miile de cazuri în care instituția Avocatul Poporului reușește, în calitate de mediator, rezolvarea cu succes a situațiilor persoanelor individuale. În același timp, această competență este și cea mai controversată, pentru că indiferent care ar fi opțiunea, de a sesiza sau de a nu sesiza Curtea Constituțională, întotdeauna vor fi actori sociali care să conteste astfel de acțiuni strict din perspectiva intereselor lor politice imediate.

Pentru atât de multe atribuții, exercitate cu succes an de an, instituția Avocatul Poporului din România are un personal mult mai puțin numeros decât instituțiile de tip Ombudsman din Europa, și categoric, un buget mult mai mic. Cu toate acestea, Avocatul Poporului a realizat și în 2023 cu bună-credință și succes îndatoririle care-i revin. A continuat să crească atât numărul petițiilor adresate Avocatului Poporului, cât și numărul sesizărilor din oficiu, semn al unei implicări instituționale tot mai pregnante. A crescut numărul audiențelor, al anchetelor și vizitelor, al Recomandărilor emise și al Rapoartelor speciale elaborate.

În plus, de ceva vreme tot mai multe autorități cu care discutăm, în cadrul anchetelor sau al vizitelor pe care le facem, ne roagă să precizăm în rapoartele noastre nevoia unor modificări legislative sau a unor alocări de personal și de fonduri pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin. Încrederea pe care aceste instituții o au în Avocatul Poporului este îmbucurătoare.

Pentru prima dată în activitatea sa, anul trecut Avocatul Poporului s-a implicat, singur sau în parteneriat cu societatea civilă, în monitorizarea implementării unor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Instituția noastră va continua să-și îndeplinească misiunea de apărător al drepturilor și libertăților, acționând în mod independent așa cum Constituția României stabilește.

Avocatul Poporului,

Renate Weber

Volumul general de activitate în anul 2023

Petiții – 11248

Audiențe – 5049

Anchete – 217

Recomandări – 196

Sesizări din oficiu – 3125

Vizite MNP – 80

Apeluri telefonice – 6769

Rapoarte speciale – 3

Recomandări formulate în rapoartele de vizită – 752

Excepții de neconstituționalitate directe – 5

Obiecții de neconstituționalitate – 3

Acțiuni în contencios administrativ – 5

Petițiile înregistrate în raport cu drepturile şi libertățile încălcate

Drepturi constituționale Nr. petiții

1. Egalitatea în drepturi (art. 16) 209

2. Străini şi apatrizi (art. 18) 3

3. Accesul liber la justiție (art. 21) 1731

4. Dreptul la viață şi la integritate fizică şi psihică (art. 22) 277

5. Libertatea individuală (art. 23) 1

6. Dreptul la apărare (art. 24) 6

7. Dreptul la libera circulație (art. 25) 12

8. Dreptul la viață intimă, familială şi privată (art. 26) 421

9. Secretul corespondenței (art. 28) 2

10. Libertatea conștiinței (art. 29) 5

11. Libertatea de exprimare (art. 30) 10

12. Dreptul la informație (art. 31) 933

13. Dreptul la învățătură (art. 32) 77

14. Accesul la cultură (art. 33) 1

15. Dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34) 244

16. Dreptul la mediu sănătos (art. 35) 114

17. Dreptul de vot (art. 36) 1

18. Dreptul de a fi ales (art. 37) 2

19. Libertatea întrunirilor (art. 39) 2

20. Dreptul la asociere (art. 40) 3

21. Dreptul la muncă şi protecția socială a muncii (art. 41) 347

22. Dreptul la grevă (art. 43) 2

23. Dreptul de proprietate privată (art. 44) 1061

24. Libertatea economică (art. 45) 42

25. Dreptul la moștenire (art. 46) 11

26. Dreptul la un nivel de trai decent (art. 47) 823

27. Familia şi dreptul la căsătorie (art. 48) 3

28. Protecția copiilor şi tinerilor (art. 49) 662

29. Protecția persoanelor cu handicap (art. 50) 257

30. Dreptul de petiționare (art. 51) 1994

31. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (art. 52) 509

32. Restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți (art. 53) 26

33. Așezarea justă a sarcinilor fiscale (art. 56) 134

34. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 din CEDO) 9

35. Alte drepturi 1314

Total General: 11248

Domeniul Apărarea, Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului

În anul 2023, Domeniul Apărarea, Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului a înregistrat un număr total de

653 petiții;

2016 sesizări din oficiu;

81 anchete;

78 recomandări;

111 participări la dezbateri, conferințe, simpozioane având ca tematică promovarea și respectarea drepturilor copiilor.

Rezultatele activităților desfășurate la nivel central și teritorial indică un efort considerabil pentru protejarea intereselor copiilor și combaterea încălcărilor drepturilor acestora. Problemele abordate au inclus abuzuri sexuale asupra minorilor, violență verbală și fizică, delincvența juvenilă, paternitate, divorț, alienare parentală, acces la tratamente medicale, educație, comportamentul cadrelor didactice, condițiile din instituțiile rezidențiale și alte situații în care drepturile copiilor sunt încălcate. De asemenea, reprezentanții domeniului au fost implicați în diverse grupuri de lucru și proiecte cu organizații naționale și internaționale pentru promovarea și protejarea drepturilor copiilor, contribuind la formarea profesională continuă, cum ar fi cursul de Justiție restaurativă pentru copii.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, un webinar a fost organizat pentru a discuta despre specificul anchetelor efectuate de Avocatul Copilului.

Participarea la acțiunea de prevenire a Agenției Naționale Antidrog a implicat depistarea persoanelor fără adăpost, a copiilor neînsoțiți și a minorilor consumatori de droguri, alcool sau tutun în zona Centrului Vechi al Capitalei.

Reprezentanții domeniului au luat parte la o convocare la nivelul Poliției Române pentru a identifica liniile directoare și acțiunile unitare necesare implementării unui program de prevenire a delincvenței juvenile în școlile preuniversitare din întreaga țară. De asemenea, au fost verificate locurile de joacă din București pentru a asigura siguranța copiilor în aceste spații.

Un alt aspect important abordat a fost respectarea unei legi care asigură accesul gratuit al copiilor și elevilor în curțile școlilor după orele de curs și în timpul vacanțelor. S-au soluționat cu succes cazuri grave, precum cel al unor minore implicate într-un caz de proxenetism în Arad. Acțiunile autorităților au condus la identificarea autorului infracțiunilor și la aplicarea măsurilor legale necesare.

Autoritățile au descoperit că un suspect a recrutat mai multe minore pentru practicarea prostituției, promițându-le un nivel ridicat de viață. Acesta le-a aranjat întâlniri cu clienți din județele Arad și Timiș și a încasat sumele de bani obținute. În urma procedurilor judiciare, minorele au fost asistate și audiate conform legii, pentru a evita orice re-traumatizare sau revictimizare. De asemenea, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Arad a fost contactată pentru a oferi sprijin specializat și consiliere minorelor. Acestea sunt acum plasate sub o măsură de protecție specială în Centrul de Criză al DGASPC Arad, unde primesc servicii de găzduire, îngrijire, educație și consiliere.

Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 129/2023 către DGASPC Giurgiu pentru elaborarea unei proceduri privind activitățile de recreere/socializare organizate în afara serviciului social și diseminarea acestei proceduri către personalul din centrele rezidențiale. DGASPC Giurgiu a stabilit modul de lucru în privința ieșirilor ocazionale ale copiilor și a elaborat o Procedură Operațională în acest sens, care se află în proces de aprobare. În alt caz, școala Gimnazială nr. 194 din București a montat containere în curte pentru clasele suplimentare, asigurând condiții adecvate de învățare, cu încălzire și aprovizionare cu aer condiționat, completează termometre pentru a controla temperatura, și asigură grupuri sanitare în proximitate. Cu privire la un alt caz mediatizat despre un scandal sexual la Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea, instituțiile implicate au acționat conform legii și au sancționat minorul pentru abaterile comise. Rezultatele anchetelor au arătat că presa a publicat informații sensibile despre un minor, făcând afirmații neadevărate și lansând presupuneri nefondate, încălcând astfel principiul interesului superior al copilului consacrat de lege. Am comunicat publicațiilor responsabile conținutul „Cartei albe a jurnalistului” care subliniază importanța respectării drepturilor copiilor în raport cu activitatea mass-media.

Dosarul nr. 8898/2023 se referă la o petiție pentru acordarea bursei de merit unei eleve de la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” din Brăila, specializarea arhitectură. Eleva s-a clasat pe locul al patrulea la admitere, cu o medie de admitere de 9,59. Problema a apărut din cauza criteriilor de acordare a bursei de merit, deoarece școala a acordat-o în funcție de media de admitere, în timp ce Ministerul Educației consideră că trebuie acordată pe baza mediei finale. Tensiunile dintre școală și autorități au determinat intervenția Avocatului Poporului, care a emis recomandări către școală și minister pentru rezolvarea situației. Instituția de învățământ a refuzat să acorde bursa conform indicațiilor ministerului, susținând că este nevoie de modificări legislative sau hotărâri judecătorești. Avocatul Poporului consideră că acest refuz creează disproporții și a emis recomandări pentru remedierea situației și asigurarea drepturilor elevilor. Este esențial ca această problemă să fie rezolvată pentru a evita discriminarea și tratamentul inechitabil al elevilor.

Un părinte s-a adresat Avocatului Poporului pentru că fiul său nu a primit bursa "Meritul Olimpic" după ce a câștigat o medalie de argint la olimpiada "Științele Pământului". El era inclus în lista beneficiarilor, dar nu a primit suma cuvenită. După investigații și sesizări către Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar, bursa a fost confirmată devenind disponibilă prin Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București.

Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București nu a dat niciun răspuns în această situație, însă Ministerul Educației a reușit să obțină confirmarea plății bursei pentru elevul în cauză. Este important ca toți elevii să primească recunoașterea și recompensa cuvenită pentru realizările lor, conform prevederilor legale și drepturilor lor.

Dosarul nr. 26257/2023 a fost deschis la recomandarea Avocatului Poporului, în urma unor probleme de protecție a copiilor într-o familie expuse în mass-media. După investigații, s-a constatat că mama a cerut ajutorul unui Centru de Consiliere și Semnalare a Situațiilor de Urgență în Domeniul Asistenței Sociale pentru a include copiii într-un program de consiliere psiho-socială. Ulterior, au fost emise ordine de protecție împotriva tatălui și bunicilor copiilor. Mama a obținut custodia copiilor conform unei hotărâri judecătorești, iar aceștia au fost preluați de la tată și bunici. Familia s-a mutat în Spania, iar fetele primesc consiliere psihologică acolo. Investigările privind dosarele penale legate de neîndeplinirea hotărârilor judecătorești și amenințări sunt în desfășurare. Autoritățile spaniole au fost informate de situație, iar mama continuă să primească sprijin pentru siguranța copiilor, care sunt supravegheați atent de autorități.

Dosarul nr. 27380/2023 al Avocatului Poporului a fost deschis în urma unui articol care a indicat ca DGASPC Galați a declarat că nu exista copii dispăruți din centre, în timp ce IPJ Galați a menționat că în aplicatia "Dispăruți" sunt înregistrați opt copii. în urma investigațiilor, s-a constatat că cinci minori, care au fost introduși în aplicatia "Dispăruți", au fugit repetat din centrele de plasament. IPJ Galați folosește metode specifice pentru identificarea minorilor dispăruți, cum ar fi investigații, cercetări la fata locului sau mediatizare.

Colaborarea dintre IPJ Galați și DGASPC Galați este reglementata de protocoale de cooperare cu respectarea legii, pentru asigurarea promovării și protejării drepturilor copilului. IPJ Galați a menționat că doar doi adulți, care nu sunt din sistemul de protecție, sunt înregistrați ca "dispăruți" conform aplicației Poliției Române.

DGASPC Galați a explicat că există copii care fug din casele de tip familial din dorința de libertate și nu sunt efectiv "dispăruți". Există o procedură de informare a poliției în cazul copiilor care părăsesc locul de domiciliu fără acordul personalului.

În concluzie, nu există copii declarați dispăruți din sistemul de protecție din Galați. Situația copiilor plecați fără voie este raportată lunar la ANPDCA, iar Instituția are o evidență clară a acestor plecări.

Avocatul Poporului a propus modificări legislative în urma unui caz în care o fetiță violată de tată a fost dusă în pușcărie să îl viziteze. Cazul a scos în evidență situația minorilor care sunt obligați să viziteze făptuitorul în lipsa maturității necesare pentru a se opune. Avocatul Poporului susține că drepturile minorilor ar trebui să prevaleze în fața drepturilor deținutului. De asemenea, a propus ca pedepsele să fie aplicate imediat în cazul victimelor minore pentru a proteja interesul superior al copilului.

De asemenea, Avocatul Poporului a constatat o creștere a cazurilor în care minorii lăsați în grija unor centre educaționale sau after school-uri sunt tratați abuziv și sunt nesupravegheați. Activitățile acestor centre nu sunt reglementate de Ministerul Educației și nu sunt supuse autorizării sau avizării. Unele dintre aceste centre nu sunt reglementate ca unități de învățământ, cu prevederile legale specifice, și nu sunt obligate să parcurgă etapele de evaluare și acreditare conform legii învățământului preuniversitar.

Avocatul Poporului a propus ca aceste centre să fie supuse unor reglementări clare și precise pentru a asigura siguranța și bunăstarea copiilor, înainte de a-și începe activitatea. De asemenea, a cerut Autorității Naționale a Penitenciarelor să analizeze posibilitatea ca directorul penitenciarului să aibă prerogativa de a refuza acordarea vizitei unui victime minore. Aceste propuneri au fost transmise ministrului justiției, ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, comisiilor juridice din Cameră Deputaților și Parlamentului României pentru a fi luate în considerare în procesul de modificare a legislației.

În prezent, nu există reglementări clare pentru autorizarea sau acreditarea after school-urilor sau a centrelor educaționale private, iar lipsa unei evidențe clare nu permite verificarea calității serviciilor oferite sau a personalului specializat care lucrează cu copiii. Avocatul Poporului a solicitat modificarea legislației pentru obligarea acestor entități private să obțină acordul de funcționare înainte de a începe activitatea și pentru întocmirea unei evidențe detaliate a acestora. De asemenea, a cerut ca monitorizarea să fie făcută de ARACIP sau de o altă instituție autorizată, pentru a asigura protecția copiilor și respectarea interesului superior al acestora.

Într-un caz specific, Avocatul Poporului a intervenit pentru ca reprezentanții legali ai persoanelor cu dizabilități să beneficieze de aceleași drepturi ca și persoanele cu dizabilități, inclusiv scutirea de la plata taxei anuale pentru locul de parcare de reședință. Această intervenție a condus la modificarea unei hotărâri locale, astfel încât drepturile acestor persoane să fie respectate conform legii.

Recomandări privind adoptarea unor măsuri de natură să ocrotească drepturile copilului

Din cazuistica Domeniului Apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului s-a conturat necesitatea înființării, la nivel local/județean de servicii de natura medico-socială, care să asigure îngrijire medicală adecvată copiilor cu dizabilități, lipsiți temporar sau permanent de ocrotirea părintească, servicii care nu pot fi furnizate în cadrul structurilor sociale rezidențiale din sistemul de asistență socială.

Domeniul Privind Prevenirea Torturii în Locurile de Detenție – MNP

Prin ratificarea Protocolului Opțional din 18 decembrie 2002 la Convenția împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (OPCAT), România și-a asumat obligația de a înființa Mecanismul naţional de prevenire a torturii în locurile de detenție (MNP). Acest mecanism exercită un mandat preventiv, efectuând vizite periodice în locuri de detenție, formulând recomandări și propuneri de modificare legislativă. Totodată, organizează activități de mediatizare a mandatului MNP și pregătirea profesională a personalului care activează în locurile de detenție.

MNP este structurat într-o structură centrală, care include Centrul Zonal București, și o structură teritorială, alcătuită din 3 centre zonale, respectiv Centrul Zonal Alba, Centrul Zonal Bacău și Centrul Zonal Craiova. Personalul specializat care activează în cadrul acestor centre include juriști, medici, psihologi, asistenți sociali și personal administrativ.

Pentru desfășurarea activităților MNP, sunt implicați și colaboratori externi selectați de către Avocatul Poporului, precum medici, asistenți sociali și psihologi. De asemenea, organizațiile neguvernamentale active în domeniul protecției drepturilor omului sunt implicate în activitățile de prevenire a torturii, având încheiate protocoale de colaborare cu instituția Avocatul Poporului.

MNP are ca scop identificarea situațiilor cu risc potențial pentru rele tratamente, consolidarea protecției persoanelor private de libertate împotriva relelor tratamente și asigurarea exercitării fără discriminare a drepturilor fundamentale. Activitatea sa este esențială pentru respectarea și protejarea drepturilor omului și prevenirea abuzurilor în locurile de detenție.

În cursul anului 2023, MNP a efectuat numeroase vizite de monitorizare

● Penitenciare - 10 vizite

● Spitale de psihiatrie - 5 vizite

● Centre de Reținere şi Arestare Preventivă - 10 vizite

● Centre rezidențiale pentru copii - 13 vizite

● Centre pentru persoane adulte cu dizabilități - 24 vizite

● Centre pentru imigranți - 1 vizită

● Cămine pentru persoane vârstnice - 17 vizite

Rapoartele rezultate în urma acestor vizite sunt publicate pe site-ul instituției Avocatul Poporului pentru accesul publicului.

În cazul majorității unităților vizitate a existat o foarte bună colaborare a conducerii și a personalului cu membrii MNP, atât în timpul vizitelor, cât și ulterior, fiind puse la dispoziția echipelor de vizită, informațiile și documentele solicitate.

Echipa MNP a efectuat o vizită la Secția de Psihiatrie Cronici a Spitalului Județean de Urgență Târgoviște-Gura Ocniței, unde au avut un dialog constant cu medicii și personalul medical. Cu toate acestea, documentele solicitate nu au fost comunicate complet, iar solicitările de a obține imagini din camerele de supraveghere video au fost respinse. MNP a reiterat dreptul său de acces la informații despre persoanele private de libertate și condițiile lor de detenție, conform legislației.

În plus, echipa MNP a întâmpinat dificultăți în monitorizarea centrelor rezidențiale pentru persoane vârstnice, deoarece unii responsabili nu recunoșteau competența lor. În cele din urmă, după intervenția MNP și a altor autorități, s-au dispus măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate. Este important de menționat că, conform legislației în vigoare, centrele din sistemul de asistență socială pot fi supuse monitorizării MNP dacă există o decizie a unei autorități sau un consimțământ implicit al persoanei. Autoritățile locale sunt obligate să ofere informațiile solicitate de MNP și să le acorde sprijin în vizitele de monitorizare.

Echipa MNP a identificat exemple de bune practici în diferite centre monitorizate:

1. La Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tătărăi, din județul Prahova, s-a remarcat interesul și eforturile depuse pentru reabilitarea persoanelor cu dizabilități. Un număr de 11 persoane au fost integrate pe piața muncii în diverse domenii, cum ar fi industria mobilei, catering-ul sau industria hotelieră.

2. La Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 1 București, s-au implementat recomandările referitoare la drepturile și accesul la examinare medicală al persoanelor private de libertate. De asemenea, s-au luat măsuri pentru prevenirea evenimentelor negative în centrele de detenție, cauzate de comportamente periculoase.

3. La Căminul pentru Persoane Vârstnice din Breaza, județul Prahova, spațiile erau curate, confortabile și dotate cu facilități moderne pentru îngrijirea beneficiarilor. Personalul angajat era bine pregătit și dedicat.

4. La Centrul Villa Orhideea din Răzvad, județul Dâmbovița, s-au luat măsuri pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, furnizând lifturi și facilități speciale în băi. De asemenea, s-au organizat servicii de asistență pentru beneficiarii imobilizați.

5. La Casa de tip familial „Viișoara” din Bistrița Năsăud, personalul implicat în îngrijirea beneficiarilor cu grade grave de handicap a demonstrat profesionalism și devotament în asigurarea unei îngrijiri de calitate.

6. În centrele pentru copii din Cluj, Oradea și Gorj, s-a pus accent pe înscrierea copiilor în învățământ, monitorizându-se atent progresul școlar și necesitățile speciale ale fiecărui copil.

7. La Penitenciarul Miercurea Ciuc, s-au organizat activități agricole și recreative pentru deținuți, în vederea reintegrării lor în societate.

8. La Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Filipești, din județul Bacău, s-au desfășurat programe de formare profesională pentru personalul angajat, acoperind diverse aspecte legate de îngrijirea persoanelor cu dizabilități.

9. La Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Alba, s-au oferit facilități precum frigidere personale și o cameră pentru activitățile de igienă personală pentru persoanele private de libertate.

Aceste exemple evidențiază eforturile depuse în diferite centre pentru asigurarea unui mediu sigur, curat și propice pentru îngrijirea și reintegrarea persoanelor vulnerabile în societate.

MNP a identificat deficiențe precum lipsa de personal calificat și pregătirea profesională deficitară în mai multe instituții monitorizate în anul 2023. De exemplu, la Penitenciarul Miercurea Ciuc, posturile de medic de familie erau vacante, iar la Penitenciarul Ploiești, personalul efectua ore suplimentare din cauza subdimensionării statului de funcții. Într-o unitate de asistență medico-socială din județul Prahova, mai multe posturi erau vacante, inclusiv cele de medic sau asistent social. De asemenea, exista o lipsă de supraveghere adecvată pentru persoanele vârstnice în unele instituții.

În ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, majoritatea centrelor nu aveau facilități necesare, precum rampe de acces sau grupuri sanitare adaptate. În unele cazuri, a fost semnalată lipsa accesului la servicii stomatologice pentru beneficiari, iar colaborarea cu medici stomatologi a fost dificilă din cauza specificului cazurilor.

Se punea accent pe impactul real asupra beneficiarului în procesul de restructurare a centrelor rezidențiale, subliniind importanța interesului acestora în fiecare demers efectuat. MNP a evidențiat situații precum transferul unor beneficiari în alte centre, care au avut consecințe negative asupra acestora, inclusiv decese, din cauza separării de familie sau prieteni.

În concluzie, MNP a evidențiat multiple deficiențe identificate în diverse instituții monitorizate în anul 2023, subliniind nevoia unei atenții sporite asupra necesităților și drepturilor beneficiarilor în procesele de reorganizare și restructurare a serviciilor sociale.

MNP a identificat mai multe deficiențe în diferite tipuri de locuri de detenție în timpul vizitelor efectuate. În căminele pentru persoane vârstnice, nu exista o evidență clară a beneficiarilor cu tulburări de înghițire, lipseau activitățile de recuperare funcțională și reabilitare, iar personalul nu era suficient de pregătit în ceea ce privește legislația drepturilor omului. De asemenea, condițiile de socializare și petrecere a timpului liber erau deficiente, iar camerele de cazare nu erau personalizate.

În spitalele de psihiatrie, s-au constatat lipsa postului de psiholog, probleme legate de formularele de consimțământ și aplicarea măsurilor de contenționare, nerespectarea normelor privind structura saloanelor și depozitarea necorespunzătoare a bagajelor sub paturi. De asemenea, au fost identificate deficiențe în gestionarea pacienților cu tulburări psihice și în asigurarea securității personalului, lipsind cursurile de protecție și mijloacele de intervenție rapidă în caz de incidente violente.

În timpul unei vizite la un spital de psihiatrie, un membru al echipei MNP a fost agresat de către un pacient, semnalând lipsa pregătirii personalului pentru a gestiona astfel de situații. Echipa MNP a subliniat necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea personalului și a pacienților în secțiile de psihiatrie.

MNP a identificat mai multe aspecte care necesită îmbunătățiri în diferite instituții, cum ar fi penitenciarele, centrele de reținere și arestare preventivă, precum și centrele rezidențiale pentru copii. În ceea ce privește situația din penitenciare, s-au semnalat probleme legate de evaluarea și gestionarea situațiilor de risc, lipsa dotărilor necesare pentru personal și condiţiile necorespunzătoare de cazare. De asemenea, au fost identificate deficiente în ceea ce privește condiţiile din centrele de reținere și arestare preventivă, precum lipsa de spații pentru activități și asistență psihologică adecvată. în cazul centrelor rezidențiale pentru copii, s-au observat probleme legate de evaluarea beneficiarilor și accesul limitat la serviciile de asistență psihologică.

In urma recomandărilor făcute de MNP, au fost implementate masuri pentru îmbunătățirea situației, cum ar fi monitorizarea mai atentă a beneficiarilor, consilierea psihologică mai activă și implicarea acestora în activități educative, recreative și sportive. De asemenea, au fost luate măsuri pentru prevenirea introducerii de băuturi alcoolice în centre și reducerea absenteismului fără permisiune.

Aceste masuri au avut rezultate pozitive, fiind înregistrate progrese în ceea ce privește situația din centrele vizitate. Beneficiarii au avut ocazia să participe la diverse activități de recreere și educative, precum jocuri în aer liber, plimbări, vizionare de filme sau activități artistice. Totodată, s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește climatul de siguranță și confort din instituții.

In concluzie, raportul anual al Avocatul Poporului pentru anul 2023 evidențiază diverse aspecte care necesita atenție și îmbunătățiri în instituțiile vizitate. Prin implementarea recomandărilor făcute de MNP, au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește condiţiile din penitenciare, centrele de reținere și arestare preventivă, precum și centrele rezidențiale pentru copii. Este important ca autoritățile să continue să acorde atenție acestor aspecte și să asigure respectarea drepturilor și protecția persoanelor aflate în grija acestor instituții.

Centrul pentru persoane adulte cu dizabilități nu deținea licență de funcționare și nu respecta standardele minime de calitate pentru serviciile sociale destinate acestor persoane. Materialele informative despre serviciile oferite nu erau întocmite, iar supravegherea video încălca drepturile la intimitate și viață privată ale beneficiarilor. De asemenea, nu se realiza evaluarea oftalmologică și stomatologică anuală, iar beneficiarilor li se aplică și contenție mecanică. Alte probleme au fost, lipsa unui asistent social și a unui responsabil de caz, precum și condițiile necorespunzătoare de cazare, cum ar fi supraaglomerarea camerelor și lipsa de intimitate. În plus, existau aspecte discriminatorii, cum ar fi introducerea etniei sau a antecedentelor privind contravențiile și infracțiunile în fișa de evaluare inițială. Evaluările unora dintre beneficiari nu erau realizate la 6 luni, iar documentele nu erau completate corespunzător. Condițiile precare din centrul respectiv includeau inclusiv lipsa de butoane de panică pentru situații de urgență și inaccesibilitatea pe etaje din cauza lipsei de lift. Beneficiarii nu aveau nicio modalitate de a face sugestii sau reclamații.

►În cadrul rapoartelor de vizită întocmite în anul 2023, au fost formulate 752 recomandări către unitățile monitorizate și autoritățile ierarhic superioare. În mare majoritate, recomandările au fost implementate.

Recomandările în curs de implementare au termene stabilite, iar cele neimplementate au fost justificate în general prin lipsa fondurilor și blocarea posturilor. De exemplu, pentru ocuparea posturilor vacante în domeniul medical, s-a afirmat că acestea sunt blocate conform unei ordonanțe de urgență guvernamentale. Un centru din Ilfov a anunțat că va scoate la concurs posturile de medic și kineto-terapeut în ianuarie 2024, în ciuda restricțiilor bugetare. Totodată, un alt centru din Giurgiu are un proiect pentru un centru de reținere și arestare preventivă conform standardelor europene, dar lipsesc fondurile pentru implementare și se încearcă accesarea unor programe de finanțare europeană.

Un exemplu de recomandare implementată cu succes este în cazul Spitalului de Psihiatrie Zam din județul Hunedoara. La recomandarea MNP de reluare a activităților compartimentelor de ergoterapie și de recuperare, medicină fizică și balneologie, s-a stabilit o serie de măsuri care includ transmiterea unei dispoziții către compartimentul de ergoterapie pentru intensificarea activităților, modificarea statului de funcții pentru angajarea unui psiholog care să coordoneze activitatea și demararea procedurii de ocupare a unui post de asistent medical. De asemenea, s-au stabilit măsuri pentru întocmirea și actualizarea permanentă a situației nominale cu pacienții care prezintă tulburări de deglutiție.

Totodată, în Centrul de Detenție Brăila-Tichilești din județul Brăila, s-a observat un număr mare de abateri disciplinare, ceea ce indică un grad ridicat de violență și agresivitate. În urma recomandării MNP, s-a dispus verificarea periodică a stării psihice a deținuților, în încercarea de a reduce numărul comportamentelor agresive și violente.

De asemenea, în Căminul pentru Persoane Vârstnice Mozăceni din județul Argeș, s-au luat măsuri pentru notificarea în scris a serviciilor publice de asistență socială cu privire la prezența beneficiarilor în localitățile în care urmau să locuiască. În Apartamentul de tip familial ,,Primăverii” Motru din județul Gorj, s-au implementat planuri de intervenție pentru sănătatea copiilor în primele 15 zile de la admitere.

Aceste exemple de recomandări implementate cu succes demonstrează importanța intervenției MNP în îmbunătățirea condițiilor de viață și tratament pentru diferite categorii de persoane, precum pacienți, deținuți și persoane cu dizabilități. Implementarea acestor măsuri reflectă efortul autorităților de a asigura un mediu sigur și adecvat pentru toți cetățenii, în conformitate cu standardele și recomandările MNP.

Avocatul Poporului a recomandat reabilitarea Camerei de triere din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Călărași, asigurarea iluminatului natural, dotarea cu mobilier, asigurarea încălzirii direct la nivelul camerei de triere și eliminarea barelor metalice. După vizită, camera a fost mutată într-o altă clădire cu condițiile necesare, iar cazarmamentul va fi utilizat exclusiv în spațiul respectiv.

În Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Sfântul Iustin” Videle s-a constatat că unele contracte nu aveau semnătura beneficiarilor. Recomandarea MNP a fost respectarea standardelor de calitate obligatorii și încheierea contractelor cu beneficiarii sau reprezentanții lor legali conform Legii nr. 140/2002. Au fost identificate persoane care necesită măsuri de ocrotire și s-au întocmit dosare pentru instanță.

În Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Videle, angajații erau instruiți anual pe diverse teme, inclusiv managementul furiei. Cu toate acestea, unii angajați nu păreau să înțeleagă complet procedurile de intervenție în cazul comportamentelor agresive ale beneficiarilor. MNP a recomandat instruire periodică pentru personalul centrului, inclusiv abordarea adecvată a beneficiarilor agresivi și protecția personalului în astfel de situații.

Specialiștii din centrul au participat la cursuri de formare profesională în managementul furiei, conform solicitării MNP. Este important să se asigure că personalul este bine instruit și înțelege procedurile pentru gestionarea situațiilor de risc în cazul beneficiarilor cu comportamente agresive sau distructive.

În anul 2023, MNP a colaborat cu diverse domenii de activitate și birouri teritoriale ale Avocatului Poporului în realizarea de vizite și anchete comune, precum și în elaborarea de răspunsuri către diferite entități. De exemplu, au fost implicați în chestiuni legate de drepturile omului, egalitatea de șanse, cultele religioase și minoritățile naționale, în contextul luptei împotriva rasismului și discriminării rasiale. Membrii MNP au făcut parte din Grupul de lucru al Avocatului Poporului pentru monitorizarea respectării drepturilor fundamentale ale omului în internările nevoluntare în spitalele de psihiatrie, conform deciziilor CEDO. Proiectul a inclus monitorizarea implementării deciziilor CEDO în spitalele de psihiatrie din mai multe județe, iar reprezentanții MNP au efectuat vizite de monitorizare în colaborare cu birourile teritoriale din Ploiești, Oradea, Cluj-Napoca și Galați.

Echipa MNP a propus o modificare legislativă pentru a reglementa aplicarea contenitei mecanice în centrele de abilitare și reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilități. Actualmente, Legea nr. 487/2002 nu acoperă această situație, deși se face la recomandarea medicului psihiatru. Propunerea este de a clarifica în lege serviciile în care se pot aplica măsuri restrictive ale libertății de mișcare și de a stabili dacă acestea pot fi aplicate în centre rezidențiale sau doar în unități medicale specializate. Se subliniază importanța prevenirii unor situații care ar impune aplicarea contenitei, prin formarea personalului și conștientizarea drepturilor persoanelor cu dizabilități psihice. În cazul unor comportamente periculoase ca hetero-agresiunea sau auto agresiunea, se recomandă evaluarea și intervenția într-un spital sau secție de psihiatrie.

Membrii MNP au desfășurat o amplă activitate de mediatizare pentru a crește conștientizarea în ceea ce privește prevenirea torturii, tratamentelor inumane și activitățile instituției. Aceste activități au vizat persoanele private de libertate, personalul din unitățile de detenție și autoritățile responsabile de aceste locuri, precum școlile de pregătire a agenților de penitenciare, spitalele, poliția de frontieră, medicii, psihologii, asistenții sociali, precum și centrele pentru persoane vulnerabile cum ar fi copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități.

MNP a colaborat cu diverse organizații internaționale, precum Comitetul împotriva Torturii, Subcomitetul de prevenire a torturii și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor Inumane sau Degradante. Membrii MNP au participat la întâlniri și corespondență cu reprezentanții acestor organizații pentru a discuta despre implementarea Convenției împotriva Torturii și alte Tratamente cu Cruzime sau Inumane în România și să împărtășească informații despre situația MNP.

De asemenea, reprezentanți ai MNP sunt implicați în analiza rapoartelor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante în legătură cu vizitele efectuate în România, colaborând cu Cancelaria prim-ministrului. Situația legată de comunicarea rapoartelor CPT a fost menționată în corespondența cu Corpul de control al prim-ministrului, pentru evaluarea constatărilor și recomandărilor conținute în aceste rapoarte.

Domeniul Drepturile Omului, Egalitate de Șanse Între Bărbați și Femei, Culte Religioase și Minorități Naționale

Domeniul drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale își desfășoară activitatea prin raportare la numeroase drepturi fundamentale protejate de lege. În anul 2023, au fost înregistrate 960 de petiții și deschise 88 de dosare în domeniul respectiv, cu demersuri către autoritățile publice vizate. Majoritatea dosarelor s-au soluționat favorabil petenților, au fost efectuate 2 anchete și emise 9 recomandări pentru respectarea legii.

De asemenea, au fost inițiate 59 de sesizări din oficiu, cu privire la situații de interes general sau cazuri particulare în domeniul sănătății, educației, informației, mediului etc. Domeniul a elaborat două rapoarte speciale, unul referitor la accesibilitatea pacienților la serviciile medicale din România și celălalt privind hărțuirea și violența la locul de muncă.

Raportul privind accesibilitatea pacienților a evidențiat probleme precum accesul la tratamente pentru categorii vulnerabile de pacienți și infrastructura sistemului medical. Raportul despre hărțuirea și violența la locul de muncă a prezentat analiza reglementărilor legale și recomandări pentru respectarea drepturilor angajaților.

Autoritățile care nu au acordat sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor instituției Avocatul Poporului includ Primăria Sectorului 4 București, Ministerul Educației și Primăria Municipiului București. Câteva cazuri relevante în cadrul activității din 2023 au inclus subiecte legate de drepturile constituționale, cum ar fi criza medicamentelor necesare în tratarea epilepsiei și accesul la burse școlare.

Instituția Avocatul Poporului a intervenit în cazurile de criză a medicamentelor pentru epilepsie, lucrând cu autoritățile pentru soluționare. În ceea ce privește acordarea burselor școlare, intervenția instituției a condus la modificări în textele criticate și la facilitarea accesului la burse pentru elevi. De asemenea, a fost abordată situația unei persoane căreia i s-a refuzat accesul la două burse concomitent, iar regula a fost revizuită în favoarea acesteia.

Prin analizarea și intervenția în aceste cazuri, instituția Avocatul Poporului a promovat respectarea drepturilor fundamentale și a contribuit la corectarea unor situații injuste.

Avocatul Poporului a intervenit în mai multe situații privind respectarea drepturilor constituționale ale cetățenilor români. Printre acestea se numără posibilitatea părinților de a îndeplini ritualurile de înmormântare pentru copiii pierduți prin avort spontan, depunerea cererilor pentru pașapoarte electronice la misiunile diplomatice ale României în străinătate și înregistrarea actelor de stare civilă pentru cetățenii din Republica Moldova. De asemenea, Avocatul Poporului a intervenit în privința susținerii examenului de conducere în limba maternă pentru cetățenii străini rezidenți în România și eliberarea vizei de ședere pentru o cetățeană siriană.

In anul 2023, Domeniul drepturilor omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale a fost implicat în mai multe proiecte guvernamentale și neguvernamentale. Printre acestea s-au numărat participarea activă în implementarea Strategiei pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2021-2023, dar și în procesul de elaborare a noii strategii pentru perioada 2024-2027.

De asemenea, domeniul a fost implicat în implementarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor romani aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027. Aici, consilierii au participat la diferite evenimente legate de protecția victimelor infracțiunilor motivate de ură sau combaterea discriminării și a discursului instigator la ură împotriva minorității rome.

Instituția Avocatul Poporului a avut un rol important în susținerea drepturilor LGBT și în intervenții administrativ juridice pentru respectarea acestor drepturi. De asemenea, a participat activ la Mecanismul Evaluării Periodice Universale, prezentând progresele în domeniul drepturilor omului din România.

Prin modificările legale din 2018, instituția Avocatului Poporului a devenit instituția națională pentru protecția și promovarea drepturilor omului conform standardelor internaționale. În 2023, instituția a reluat demersurile pentru acreditarea sa ca instituție națională pentru protecția drepturilor omului, procedura fiind în curs de analiză și soluționare.

Domeniul Drepturile Familiei, Tinerilor, Pensionarilor, Persoanelor cu Handicap

În anul 2023, domeniului Drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap i-au fost repartizate 760 de petiții. Din acest total au rezultat 168 de dosare. Conform specializărilor domeniului de activitate, cele 760 petiții au fost structurate astfel:

1. Drepturile tinerilor şi familiei: 119 petiții

2. Drepturile pensionarilor: 389 petiții

3. Drepturile persoanelor cu handicap: 252 petiții

În cursul anului 2023, în domeniul drepturilor tinerilor și familiei au existat numeroase cereri, în special din partea persoanelor cu venituri mici sau fără venituri, care întâmpinau dificultăți în obținerea sprijinului autorităților competente. Au avut loc evenimente și discuții despre violența domestică și aplicarea normelor interne și internaționale. Petițiile referitoare la încălcarea drepturilor familiei și tinerilor au fost soluționate, fără deschiderea dosarelor, și s-au solicitat consiliere juridică pentru diverse probleme, precum obținerea locuinței sociale sau a burselor de studiu. De asemenea, au fost cereri legate de venitul minim garantat sau de acordarea voucherelor sociale. Plângerile legate de suporturile electronice ale tichetelor sociale sau cardurile de energie au fost înregistrate, iar autoritățile competente au fost contactate pentru rezolvarea problemelor. Mai multe plângeri legate de violența familială au fost înregistrate, iar Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în aceste cazuri. Au fost solicitate informații privind modul în care autoritățile tratează cazurile de violență domestică și asistența acordată victimelor. De asemenea, s-a intervenit pentru identificarea și soluționarea dificultăților persoanelor cu deficiențe de auz/vorbire, victimelor violenței domestice, în utilizarea numărului de urgență 113.

Avocatul Poporului a intervenit în numeroase cazuri pentru protejarea drepturilor pensionarilor și persoanelor cu dizabilități. Au fost emise recomandări pentru accelerarea soluționării cererilor de recalculare a pensiilor și pentru asigurarea plății corecte a pensiilor comunitare. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, s-au luat măsuri pentru îmbunătățirea accesului la servicii și locuințe sociale, precum și pentru asigurarea angajării asistenților personali. De asemenea, Avocatul Poporului a investigat situațiile în care persoanele cu handicap sunt internate prelungit în spitale de urgență și a cerut informații detaliate pentru a preveni marginalizarea acestora. Într-un caz de presupusă muncă forțată la Complexul pentru Adulți Giurgiu, s-a constatat că acuzațiile nu sunt întemeiate, dar au fost emise recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare și asistență psihologică pentru persoanele cu dizabilități. Reclamația a fost transmisă Parchetului pentru continuarea investigațiilor privind infracțiunile de supunere la muncă forțată sau obligatorie. Avocatul Poporului a monitorizat respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și a emis concluzii și recomandări în cadrul unui proiect privind internările nevoluntare în spitalele de psihiatrie, incluse într-un raport publicat în 2024. Avocatul Poporului a avut un rol activ în asigurarea respectării drepturilor pensionarilor și persoanelor cu dizabilități, intervenind în diverse situații pentru protejarea acestora și emițând recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de pensii și a accesului la servicii și facilități pentru persoanele cu dizabilități.

În plus, în urma unui denunț al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale privind un acord de colaborare cu o organizație nonguvernamentală care a scos la lumină încălcări ale drepturilor persoanelor din sistemul de protecție specială, Avocatul Poporului a intervenit pentru a asigura o monitorizare adecvată a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități în centrele publice și private destinate persoanelor vulnerabile. Aceste recomandări au fost luate în considerare și au fost incluse într-un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale.

Domeniul Armată, Justiție, Poliție, Penitenciare

În anul 2023, au fost înregistrate un total de 3342 de petiții în domeniile armatei, justiției, poliției, penitenciarelor și altele. Acestea au vizat aspecte precum sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, condițiile de muncă ale cadrelor de poliție, modul de soluționare a cauzelor în instanțe și parchete, condițiile de detenție din penitenciare, violențele din penitenciare și întrebări despre procedurile judiciare. În urma acestor petiții, au fost constituite 841 de dosare, dintre care cele mai multe în domeniul penitenciarelor.

De asemenea, s-au desfășurat 70 de anchete, rezultând 44 de recomandări, concentrate în principal în subdomeniile Poliție și Penitenciare. Acestea au vizat dotările, condițiile de muncă ale cadrelor, condițiile de cazare ale deținuților, hrana și asistența medicală din penitenciare.

Astfel, în anul 2023, au fost analizate și soluționate o serie de petiții și investigații în domeniile armatei, justiției, poliției și penitenciarelor, cu accent pe îmbunătățirea condițiilor și respectarea procedurilor legale.

Autoritățile au reușit să identifice și să remedieze problemele în penitenciarele din România, promovând respectarea drepturilor omului. Procesul de gestionare a incidentelor operaționale a inclus achiziționarea de camere video portabile pentru unitățile subordonate. În plus, petițiile înregistrate la Avocatul Poporului au evidențiat probleme legate de tratamentul deținuților din Penitenciarul-Spital Târgu-Ocna, iar s-a solicitat dotarea institutelor de medicină legală cu echipamente necesare pentru a efectua examene toxicologice în dosarul nr. 34114/2023.

Domeniul Proprietate, Muncă, Protecție Socială, Impozite Şi Taxe

În anul 2023, Avocatul Poporului a analizat un număr semnificativ de petiții referitoare la diverse aspecte legate de proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe. Au fost examinate un total de 2481 de petiții, care vizau încălcări ale drepturilor cetățenilor de către autoritățile administrației publice. Au fost desfășurate 33 de anchete la instituțiile reclamate, fiind emisă o recomandare, iar au fost organizate 4 întâlniri cu reprezentanți ai autorităților pentru a soluționa problemele semnalate. De asemenea, Avocatul Poporului a sesizat din oficiu 43 de cazuri.

Unul dintre aspectele importante discutate în cadrul petițiilor a fost încălcarea dreptului de proprietate privată. Au fost abordate probleme legate de aplicarea legilor reparatorii, eliberarea sau modificarea titlurilor de proprietate, dificultăți în constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și alte aspecte legate de legislația privind proprietatea privată.

De asemenea, s-au analizat aspectele legate de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere și agricole, proces care se confruntă cu dificultăți și întârzieri, chiar și după modificările legislative intervenite. Avocatul Poporului a intervenit pentru deblocarea acestui proces, colaborând cu autoritățile responsabile pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor.

În subdomeniul muncii, au fost semnalate probleme legate de contractele de muncă, neplata drepturilor salariale, neacordarea concediilor de odihnă, nerespectarea clauzelor contractuale și acte de hărțuire morală la locul de muncă. Avocatul Poporului a intervenit pentru soluționarea acestor situații și asigurarea respectării legislației muncii.

În concluzie, instituția Avocatul Poporului a avut un rol important în protejarea drepturilor cetățenilor în domeniile proprietății, muncii, protecției sociale, impozitelor și taxelor, intervenind în numeroase cazuri pentru soluționarea problemelor și asigurarea respectării legislației în vigoare.

Activitatea Birourilor Teritoriale ale Instituției Avocatul Poporului

La nivelul anului 2023, activitatea birourilor teritoriale s-a concretizat în: soluționarea unui număr de 2111 de petiții, 2093 de sesizări din oficiu, efectuarea a 123 de anchete, acordarea a 4648 de audiențe, înregistrarea a 5443 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, formularea a 115 de recomandări şi 742 de activități mediatizare/colaborare cu alte autorități.

● Biroul Teritorial Alba Iulia: a soluționat un număr de 101 de petiții, a acordat 242 de audiențe, a înregistrat 299 de apeluri telefonice prin serviciul de dispecerat, a desfășurat 2 activități de mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 248 cazuri, dintre care 137 vizează protecția copiilor și a tinerilor, a efectuat 2 anchete și a formulat o recomandare.

● Biroul Teritorial Bacău: a soluționat un număr de 127 de petiții, a acordat 365 de audiențe, a înregistrat 356 de apeluri telefonice prin serviciul de dispecerat, a desfășurat 36 activități de mediatizare/colaborare cu alte autorități, a efectuat o anchetă și s-a sesizat din oficiu în 56 cazuri și a formulat 11 recomandări.

● Biroul Teritorial Brașov: a soluționat un număr de 220 de petiții, a acordat 349 de audiențe, a înregistrat 342 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 207 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 63 de cazuri, a efectuat 14 anchete și a formulat 14 recomandări.

● Biroul Teritorial Cluj-Napoca: a soluționat un număr de 128 de petiții, a acordat 325 de audiențe, a înregistrat 406 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 3 activități de mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 325 de cazuri, dintre care 259 vizează protecția copiilor și a tinerilor, a efectuat 34 anchete și a formulat 32 de recomandări.

● Biroul Teritorial Constanța: a soluționat un număr de 143 de petiții, a acordat 390 de audiențe, a înregistrat 641 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 47 de activități de mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 154 de cazuri, dintre care 118 vizează protecția copiilor și a tinerilor, a efectuat 1 anchetă și a formulat 6 recomandări.

● Biroul Teritorial Craiova: a soluționat un număr de 61 de petiții, a acordat 385 de audiențe, a înregistrat 473 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 4 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 69 de cazuri, a efectuat 6 anchete și a formulat o recomandare.

● Biroul Teritorial Galați: a soluționat un număr de 118 petiții, a acordat un număr de 161 de audiențe, a înregistrat un număr de 280 apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 79 activități de mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 123 de cazuri, dintre care 90 vizează protecția copiilor și a tinerilor, a efectuat 6 anchete și a formulat 2 recomandări.

● Biroul Teritorial Iași: a soluționat un număr de 174 petiții, a acordat 251 de audiențe, a înregistrat 243 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 17 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 180 de cazuri, dintre care 102 vizează protecția copiilor și a tinerilor, a efectuat 12 anchete și a formulat 12 recomandări.

● Biroul Teritorial Oradea: a soluționat un număr de 160 de petiții, a acordat 275 de audiențe, a înregistrat 481 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 17 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, 7 participări la conferințe/nebinarii/instruire, s-a sesizat din oficiu în 141 de cazuri, a efectuat 1 anchetă și 2 vizite la spitale de psihiatrie (Sighetu Marmației și Zalău) și a formulat 5 recomandări.

● Biroul Teritorial Pitești: a soluționat un număr de 128 de petiții, a acordat 277 audiențe, a înregistrat 152 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 42 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 54 de cazuri, a efectuat o anchetă și a formulat 4 recomandări.

● Biroul Teritorial Ploiești: a soluționat un număr de 355 petiții, a acordat un număr de 770 de audiențe, a înregistrat un număr de 876 apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 94 activități de mediatizare, 98 activități de colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 152 de cazuri, a efectuat 28 anchete, a formulat 9 recomandări, a elaborat, împreună cu Domeniul drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap Raportul special privind monitorizarea implementării deciziilor CEDO în cazul internărilor nevoluntare în spitalele de psihiatrie. A fost încheiat un Protocol de colaborare cu Colegiul „Ferdinand I” Măneciu, județul Prahova privind derularea lunară a unor activități de conștientizare în rândul elevilor a drepturilor, responsabilităților minorilor, consecințelor juridice ale comportamentelor agresive, răspunderii juridice a minorilor, fiind continuate activități similare derulate în parteneriat cu diferite școli și colegii din Ploiești.

● Biroul Teritorial Slobozia: a soluționat un număr de 35 de petiții, a acordat 96 de audiențe, a înregistrat 78 apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a efectuată o anchetă, a formulat 2 recomandări, a desfășurat 17 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități și s-a sesizat din oficiu cu privire la 152 de cazuri semnalate în mass-media din județele Ialomița, Călărași, Ilfov, Giurgiu și Teleorman, dintre care 80 vizează protecția copiilor și a tinerilor.

● Biroul Teritorial Suceava: a soluționat un număr de 71 de petiții, a acordat 137 de audiențe, a înregistrat 120 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, s-a sesizat din oficiu în 231 de cazuri, dintre care 100 vizează protecția copiilor și a tinerilor, a efectuat 6 anchete și a formulat 9 recomandări.

● Biroul Teritorial Târgu-Mureș: a soluționat un număr de 93 de petiții, a acordat 450 de audiențe, a înregistrat 392 de apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 28 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 85 de cazuri, a efectuat 1 anchetă și a formulat 1 recomandare.

● Biroul Teritorial Timișoara: a soluționat un număr de 197 petiții, a acordat 175 de audiențe, a înregistrat 304 apeluri telefonice prin serviciul dispecerat, a desfășurat 42 activități mediatizare/colaborare cu alte autorități, s-a sesizat din oficiu în 60 de cazuri, a efectuat 9 anchete și a formulat 6 recomandări.

Serviciul Contencios Constituțional, Recurs în Interesul Legii, Contencios Administrativ și Juridic, Analiză Acte Normative, Relații Externe și Comunicare

Avocatul Poporului a coordonat activitatea în domeniul controlului constituțional al legilor și ordonanțelor Guvernului, unificând practica judiciară și contenciosul administrativ. În 2023, au fost analizate și rezolvate 977 de petiții pentru sesizarea Curții Constituționale, inclusiv controlul prealabil și ulterior de constituționalitate. Au fost înaintate 8 sesizări de neconstituționalitate, una fiind admisă parțial, 2 respinse și restul în curs de procesare. Curtea Constituțională a emis decizii cu privire la sesizări, iar autoritățile au primit recomandări pentru modificarea sau clarificarea legilor. De asemenea, au fost soluționate petiții pentru unificarea practicii judiciare și au fost făcute recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de recompensare a personalului penitenciar și pentru protecția persoanelor cu dizabilități.

Activitatea desfășurată la biroul Avocatului Poporului nu se rezumă doar la documentele interne emise de instituție, ci include și întocmirea, modificarea și completarea actelor, avizarea juridică a protocoalelor, contractelor și altor acte juridice, precum și informarea zilnică despre actele normative. De asemenea, sunt demersuri făcute la nivelul autorităților române și europene, răspunzându-se solicitărilor altor instituții și elaborându-se rapoarte și corespondență cu organizații neguvernamentale și instituții internaționale. Avocatul Poporului participă la reuniuni internaționale și conferințe pentru a discuta diverse teme precum protecția drepturilor fundamentale, securitatea cibernetică sau migrația. În 2023, au avut loc numeroase evenimente interne și externe la care instituția a participat, inclusiv colaborarea cu universități pentru stagiile de practică și întâlniri cu mass-media specializată în diverse domenii.

Activitatea Ministerului Afacerilor Interne

Poliția de Frontieră Română

Poliția de Frontieră Română are responsabilitatea de a supraveghea și controla trecerea frontierei de stat, de a preveni migrația ilegală și de a combate criminalitatea transfrontalieră. De asemenea, se ocupă de respectarea legislației referitoare la frontiera de stat, pașapoarte, străini și intereselor statului român pe Dunăre și în zonele adiacente.

Poliția de Frontieră are în responsabilitate peste 3.140 km de frontieră (apă și frontieră terestră), din care 2.070 km reprezintă frontiera externă a Uniunii Europene (cea mai lungă frontieră terestră externă a UE– 1.845 km).

Poliția de Frontieră Română are următoarea organizare:

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - nivel central

5 Inspectorate Teritoriale ale Poliției de Frontieră:

• Iași - frontiera cu R.Moldova

• Sighetu Marmației - frontiera cu Ucraina

• Timișoara - frontiera cu Serbia

• Oradea - frontiera cu Ungaria

• Giurgiu - frontiera cu Bulgaria

Garda de Coastă - frontieră maritimă, cu Ucraina și Bulgaria

1 Centru de Supraveghere şi Control Trecere Frontieră Aeroportuar (Otopeni), având în subordine 2 Puncte de Trecere a Frontierei Aeroportuare

4 Sectoare ale Poliţiei de Frontieră Aeroportuare, fiecare având în subordine un Punct de Trecere a Frontierei Aeroportuar

11 Puncte de Trecere a Frontierei Aeroportuare independente

7 structuri de contact (Porubne, Galaţi, Giurgiu, Porţile de Fier I, Cenad, Artand şi Oradea)

Baza de Reparaţii Nave Brăila

3 unități de învățământ.

Inspectoratele Teritoriale ale Poliției de Frontieră și Garda de Coastă au în subordine structuri teritoriale operative şi anume:

• 19 Servicii Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră constituite la nivelul fiecărui județ aflat în zona de frontieră

• 3 Grupuri de Nave

• 79 Sectoare ale Poliţiei de Frontieră

• 80 Puncte de Trecere a Frontierei (41 la frontiera externă și 39 la frontiera internă)

• 10 Puncte Temporare de Trecere a Frontierei.

Obiective instituționale

Dezvoltarea unui management dinamic şi flexibil, care să permită Poliţiei de Frontieră Române alinierea la standardele stabilite prin reglementările în vigoare, în vederea îndeplinirii activităţilor specifice, conform competențelor.

Monitorizarea, coordonarea și evaluarea activităților privind executarea controlului la frontiere, a modului de implementare a aquis-ului Schengen la nivelul structurilor subordonate şi urmărirea aplicării celor mai bune practici europene în activitatea de control la frontiere.

Monitorizarea, coordonarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi a infracționalității transfrontaliere, precum şi derularea de acţiuni de investigare şi combatere a infracţiunilor date în competenţă structurilor Poliţiei de Frontieră Române.

Asigurarea şi gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către structurile Poliţiei de Frontieră Române.

Reprezentarea statului român, Ministerului Afacerilor Interne şi Poliţiei de Frontieră Române în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre U.E., cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii.

Asigurarea transparenţei instituţionale şi a deschiderii către cetăţean, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Dezvoltarea cooperării cu instituţiile naţionale din sistemul de ordine şi siguranţă publică, precum şi cu autorităţile ce au atribuţii la frontieră/alte organizaţii.

　

Context internațional – răspuns instituţional la criza militară din ucraina

Situaţie operativă

Ca urmare a declanșării agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, o mare parte a civililor au ales să se retragă din calea războiului, mulți dintre aceștia căutând refugiul pe teritoriul statelor UE și în țările învecinate, fapt ce a condus la creșteri semnificative ale traficului de călători pe sensul de intrare în țară, începând cu data de 24.02.2022, în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și R. Moldova.

Situația operativă înregistrată în anul 2023, cu privire la cetățenii ucraineni, se prezintă astfel:

Traficul cetăţenilor ucraineni prin punctele de trecere a frontierei - valorile de trafic ale cetățenilor ucraineni în anul 2023 au crescut cu 17,6% comparativ cu anul 2022 (creştere de peste 2 ori comparativ cu anul 2019).

Au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intare în România, 4.383 cetăţeni ucraineni.

Din totalul cetăţenilor ucraineni care au trecut ilegal frontiera de stat, 4.218 au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor poliţiei de frontieră (se înregistrează o scădere cu 13,6% comparativ cu anul 2022).

Traficul prin punctele de trecere a frontierei a mijloacelor de transport marfă, înmatriculate în Ucraina - se constată o creştere cu 33% comparativ cu anul 2022.

Măsuri adoptate în plan operaţional

În contextul creșterii traficului de persoane prin punctele de trecere situate la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova, în vederea facilitării accesului pe teritoriul României pentru persoanele care vin din Ucraina, încă de la debutul crizei (24.02.2022), la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost adoptate măsuri de creștere a capacității de procesare a refugiaților, constând în:

suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control;

utilizarea la maxim a arterelor de control, fiind creată inclusiv posibilitatea de efectuare a verificărilor pentru intrarea în România pe arterele utilizate pentru ieșirea din țară (în cazul în care infrastructura existentă pe sensul de intrare a fost subdimensionată în contextul prezentării în același timp a unor grupuri mari de persoane);

crearea unor fluxuri separate pentru persoanele care nu dețin documente și pentru persoanele vulnerabile, în funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;

identificarea nevoilor de sprijin operațional și logistic ce pot fi oferite de către M.Ap.N. în contextul accentuării fluxului de refugiați din Ucraina;

efectuarea unor misiuni de supraveghere în cooperare cu structurile Inspectoratului General de Aviație şi cu personalul detașat de Frontex, utilizând atât elicopterele aflate în dotarea IGAV cât și mijloacele de supraveghere aeriană contractate de agenția anterior menționată;

menţinerea unei linii de comunicare pentru cetăţenii ucraineni prin intermediul liniei telefonice 021/9590, fiind suplimentat personalul propriu cu lucrători vorbitori de limbă ucraineană, pentru gestionarea acestor apeluri.

Pentru creșterea capacității operaționale au fost efectuate demersurile necesare pentru suplimentarea cu personal din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Astfel, în anul 2023, a fost continuată, la frontiera cu Ucraina, Operaţiunea JO TERRA.

Măsuri adoptate în planul asistenţei umanitare şi al cooperării internaţionale

Având în vedere măsurile dispuse la nivel național pentru gestionarea crizei umanitare a refugiaților din Ucraina, Poliția de Frontieră Română și-a coordonat eforturile cu agențiile guvernamentale și non guvernamentale pentru a veni în sprijinul persoanelor strămutate, prin:

crearea unor fluxuri separate pentru persoanele care nu dețin documente și pentru persoanele vulnerabile, în funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;

acordarea unei atenții deosebite nevoilor specifice categoriilor vulnerabile de populație (cum ar fi: copiii, femeile, persoanele în vârstă, etc;

acordarea unei atenții speciale la intrarea în țară a minorilor, cetățeni străini sau apatrizi, care nu sunt însoțiți de niciunul dintre părinți sau de către reprezentanții legali ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unei alte persoane.

Siguranţa cetăţeanului şi evoluţia fenomenului infracţional

Prevenirea criminalităţii în zona de responsabilitate

Poliţia de Frontieră Română a acordat în anul 2023, o atenţie deosebită prevenirii criminalității în zona de responsabilitate prin:

cooperarea cu autorităţile naţionale şi europene în vederea contracarării fenomenelor infracţionale transfrontaliere, prin participarea la întâlniri de lucru punctuale în cadrul cărora s-au realizat schimburi de date referitoare la grupări de criminalitate organizată transfrontalieră;

aplicarea politicilor și priorităților naționale și europene privind prevenirea migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, într-o manieră unitară și coerentă în acord cu atribuțiile conferite de legislația specifică;

identificarea activităților cu caracter preventiv, în domeniul migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere, în vederea promovării de bune practici și modalități de acțiune.

Rezultate ale activităților operative privind controlul şi supravegherea frontierei

Traficul de călători și mijloace de transport

valorile traficului de călători prin punctele de trecere a frontierei au fost cu 14,6% mai mari comparativ cu anul precedent.

valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de trecere a frontierei au fost cu 11,1% mai mari comparativ cu anul 2022.

Ca urmare a măsurilor de supraveghere şi control întreprinse la frontiera României, au fost descoperite 155.211 semnalări naţionale ori Schengen, 1.675 persoane urmărite general şi au fost înregistrate 66.043 evenimente de frontieră, în 19.625 cazuri fiind constatate încălcări ale legislației naționale.

Nepermiterea intrării în România – a fost înregistrată o scădere de 20,2% faţă de anul anterior.

Fapte ilegale - au fost depistate:

22.314 fapte ilegale, cu 10,2% (+2.075) mai mult comparativ cu anul 2022:

11.694 fapte de natură infracțională (+9,2%; +990);

10.620 fapte de natură contravențională (11,4%; +1.085).

Fapte de natură infracţională - pe categorii de infracţiuni:

• 5.075 trecere / tentativă intrare/ieşire ilegală în/din ţară (-3,7%; -197);

• 667 trafic de migranţi (+8,8%; +54);

• 1.405 fals şi uz de fals (-10,5%; -148);

• 443 contrabandă şi fraudă vamală (-3,6%; -16);

• 397 dreptul de proprietate intelectuală (+207,8%, +825);

• 218 trafic internaţional cu auto furate (20,6%; +45);

• 461 braconaj piscicol (+31,4%; +145);

• 239 arme – muniţii (+13%; +31);

• 128 trafic ilegal de droguri (+41,4%; +53);

• 1.528 alte infracțiuni (+12,9%; +198).

Cele mai multe fapte de natură infracțională au fost depistate la frontiera cu Ucraina, numărul acestora reprezentând 27% din total, în scădere cu 5% faţă de anul 2022. Creşteri semnificative au fost înregistrate la frontiera cu Bulgaria (72,8%) şi la frontiera maritmă (43,7%).

În cursul anului 2023, la nivelul structurilor Poliției de Frontieră Române au fost înregistrate 9.524 dosare penale, cu 11 % mai multe față de anul 2022 (8.576 dosare penale) și au fost desfășurate activități în baza a 666 delegări emise de procurori.

Fapte de natură contravenţională

au fost aplicate 10.620 sancţiuni cu amenzi în valoare de 11.077.228 lei, în creștere cu 11,4% (+1.085) faţă de anul 2022;

28,6% din numărul total al sancțiunilor contravenționale au fost aplicate la frontiera cu R.Moldova;

se evidențiază creșterea numărului de sancțiuni contravenționale cu 31,6% la frontiera cu Serbia și cu 27,7% la frontiera cu Ucraina.

Trecerea ilegală a frontierei- 20.362 persoane, cu 54,4% (-24.299) mai puţin față de anul precedent, scopul acestor treceri/tentative fiind:

19.793 migrație ilegală (-54,8%; -24.032);

35 trafic ilegal de bunuri (-41,7%; -25);

161 treceri cu autor necunoscut (-59,5%; -237);

373 alte scopuri (-1,3%; -5)

Migraţia ilegală la frontiera României

În anul 2023, la nivelul frontierei de stat a României pot fi evidențiate următoarele aspecte pe linia migrației ilegale:

19.793 cetăţeni străini implicaţi în migraţia ilegală:

6.712 migranți depistați pe sensul de intrare (-32,5%);

12.278 migranți depistați pe sensul de ieșire (+93,1%);

803 migranți cărora le-a fost întreruptă direcţia de deplasare (-97,1%).

După modul de acțiune al migranților se constată următoarele:

creșterea cu 204,5% a numărului de migranți depistați în trecere ilegală la frontiera verde pe sensul de ieşire și scăderea cu 32,9% pe sensul de intrare;

scăderea cu 21,4% a numărului de persoane depistate ascunse în mijloace de transport pe sensul de intrare și creșterea cu 70,7% pe sensul de ieșire din țară;

11.360 migranți au solicitat o formă de protecție la structurile poliţiei de frontieră ( +10,7%)

728 persoane depistate ca fiind implicate în traficul de migranți - călăuze, transportatori, facilitatori, etc. (+30,5%;)

În ceea ce priveşte fenomenul migraţiei ilegale, ţinând cont de situaţia politică şi militară din nordul Africii şi Orientul Apropiat şi Mijlociu, considerăm că în continuare va exista o presiune asupra frontierei de sud, sud-vest a României.

Pe fondul creșterii presiunii migraționiste în zona Balcanilor de Vest, cu influență asupra frontierei de stat a României cu Serbia, la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost aplicate o serie de măsuri în vederea limitării numărului de persoane care intenționează să intre în țară prin trecerea ilegală a frontierei, acestea constând în:

întărirea dispozitivului de supraveghere pe segmentele de frontieră cu Ungaria, Serbia şi Bulgaria;

misiuni aeriene de supraveghere în zonele de competență, realizate cu aparate de zbor ale Inspectoratului General de Aviație şi Frontex;

acțiuni în comun cu reprezentanţi din cadrul Poliției Naționale, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări.

Totodată, în vederea combaterii migrației ilegale la frontiera externă a Uniunii Europene, pe teritoriul României s-a desfășurat Operațiunea Comună ”Terra 2023”, la frontiera cu statele vecine terțe (Serbia, Moldova, Ucraina), cu participarea de resurse umane și tehnice, puse la dispoziție prin intermediul Agenției Frontex. În cadrul acestor operațiuni, suplimentar, de la structurile P.F.R. au fost relocate pentru activități de supraveghere, cu finanțare Frontex, resurse umane și tehnică de supraveghere.

În anul 2023, numărul de treceri ilegale la frontierele externe ale Europei a crescut cu 17% față de anul precedent, la o valoare estimată de aproximativ 380.000 migranți, fiind cea mai mare cifră raportată din anul 2016.

Combaterea infracționalității transfrontaliere

În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, au fost realizate schimburi de informații și au fost desfășurate acțiuni simultane sau în comun, cu autorități ale altor state europene sub egida INTERPOL, EUROPOL, FRONTEX sau Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă, polițiștii de frontieră participând la:

3 întâlniri operative organizate sub coordonarea OLAF;

2 întalniri operaționale organizate sub coordonarea Biroului pentru Operatiuni Comune al EUROPOL de la Viena;

Operațiuni comune de tipul Joint Action Days, desfășurate sub egida EMPACT ce au vizat diferite paliere de infracționalitate (trafic de persoane, migrație ilegală, trafic cu auto furate, contrabandă).

Poliția de Frontieră Română a luat măsuri pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, aplicând strategii la nivelul inspectoratului general și colaborând cu autorități naționale și internaționale.

Bunuri în valoare de – 529,5 miloane lei;

Produse din tutun:

Țigări – 5.576.939 pachete cu o valoare de 95,15 mil. lei;

Tutun – 16.849 kg tutun, tutun narghilea – 31.457 kg şi 3.103 kg tutun de pipă;

Au fost destructurate 3 grupări organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări în care au fost implicate 47 persoane.

Bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate – 361.468 buc. articole de îmbrăcăminte şi lenjerie, 260.330 buc. produse cosmetice şi de parfumerie, 36.921 articole de marochinărie, 111.588 perechi încălţăminte, 318,986 buc. jucării, 12.745 accesorii telefoane, etc.;

Autovehicule suspecte a fi furate – 229;

Arme și muniţie – 2.770 arme, 5.516 cartușe;

Droguri și substanțe interzise – 11,2kg canabis, 5,42kg cocaină, 3,6 kg heroină, 1.507.586 buc. pastile psihotrope, 4.500m^{2 plantaţie de canabis;}

Braconaj piscicol – 44 ambarcațiuni, 8.295 kg pește, 29.165 m plase monofilament,

Deșeuri – 7.122 tone;

Alte bunuri descoperite – 19,7 kg aur, 2,8 kg argint, 103.960 EURO, 616.700 USD.

Contrabanda cu țigări reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru securitatea la frontiere, generând pierderi mari pentru bugetul României și al UE. Poliția de Frontieră Română colaborează cu alte instituții pentru contracararea acestui fenomen și reducerea traficului ilegal prin măsuri precum supravegherea frontierei și investigarea rețelelor de contrabandă.țigări reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru securitatea la frontiere, generând pierderi mari pentru bugetul României și al UE. Poliția de Frontieră Română colaborează cu alte instituții pentru contracararea acestui fenomen și reducerea traficului ilegal prin măsuri precum supravegherea frontierei și investigarea rețelelor de contrabandă. Conform studiului Novel Research, în anul 2023, a fost înregistrată o creștere cu 1,1% a nivelului anual al comerțului cu țigarete provenite din piața neagră comparativ cu anul 2022 când a fost înregistrat cel mai scăzut nivel (7,1%).

Siguranţa cetăţeanului

Pe segmentul asigurării și menținerii ordinii publice, Poliția de Frontieră Română a participat, ca forță de sprijin, la activitățile comune derulate în sistem integrat, cu toate instituțiile care fac parte din Sistemul Național de Ordine și Siguranță Publică, ce au vizat inclusiv respectarea normelor privind circulația persoanelor și măsurile de protecție stabilite prin legislaţia în domeniu.

Activitățile desfășurate pe linia prevenirii migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere au vizat:

transmiterea unor mesaje societății civile referitoare la efectele negative ale fenomenului contrabandei și contrafacerilor;

schimbul de bune practici cu organizații non-guvernamentale implicate în respectarea drepturilor omului.

Astfel, pe parcursul anului 2023, poliţiştii de frontieră au participat la 6 campanii de prevenire a fenomenelor infracționale:

Campania ”Informare şi cooperare în lupta împotriva traficului de persoane”, organizată în parteneriat cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane;

Campania dezvoltată de JTI România ”Legea e bună”;

Campania „Cauţi un loc de muncă? Fii atent la capcanele traficului de persoane” desfăşurată în parteneriat cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii;

Campanie de informare, lansată de către British American Tabacco România, în parteneriat cu Poliția de Frontieră, pentru conștientizarea efectelor negative pe care traficul de țigări le are asupra economiei naționale, dar și asupra regiunilor apropiate punctelor de frontier;

2 campanii organizate la nivel european, sub egida EUROPOL, în cadrul Zilelor Europene de luptă împotriva traficului de persoane și traficului de minori.

Activitatea de control

Controalele au un rol important în diagnosticarea și evaluarea corectă a funcționalităţii structurilor, în scopul creșterii eficienței și eficacității activității, sens în care:

au fost efectuate 231 activități de control din care: 1 control de fond, 66 controale tematice şi 164 controale inopinate;

au fost propuse şi aprobate de către factorii de conducere 939 măsuri ( 59 cercetări prealabile, 877 măsuri de remediere/îmbunătăţire a activităţii, 2 sesizări ale organelor de parchet competente și 1 informare a structurilor teritoriale ale Direcției Generale Anticorupție);

au fost soluționate 950 sesizări / petiţii / reclamaţii îndreptate împotriva personalului Poliției de Frontieră Române, (în creștere cu 23,5% față de anul 2022), fiind propuse şi aprobate de către conducerea entităţilor publice 769 măsuri (153 cercetări prealabile, 531 măsuri de remediere/îmbunătățire a activității, 54 informări a structurilor centrale şi teritoriale ale Direcției Generale Anticorupție, 23 sesizări ale organelor de parchet competente şi 5 cercetări administrative).

Protecţia informaţiilor clasificate

La nivelul instituţiei s-a avut permanent în atenție dezvoltarea culturii de securitate în domeniul protecției informațiilor clasificate.

Prin structurile specializate s-a asigurat îndrumarea, coordonarea și controlul aplicării normelor de protecție a informațiilor clasificate naționale, UE și NATO.

Principalele activități desfășurate au vizat:

efectuarea verificărilor specifice de securitate în vederea autorizării accesului la informații clasificate și eliberării, de către ORNISS a autorizațiilor/certificatelor de acces pentru personalul Poliţiei de Frontieră Române

actualizarea, avizarea şi aprobarea Programului de Prevenire şi Scurgere a Informaţiilor Clasificate la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră

coordonarea şi controlul componentelor Sistemului Naţional de Registre acreditate la nivelul structurilor teritoriale, fiind efectuate 6 inspecţii de securitate

acreditarea / reacreditarea Sistemelor Informatice și de Comunicații (SIC) pentru procesarea informațiilor clasificate.

Prevenirea și combaterea corupției

Activitățile pentru prevenirea corupției s-au concentrat pe adaptarea măsurilor la vulnerabilitățile identificate în materie de corupție, în colaborare cu D.G.A. Au fost organizate activități de instruire pentru diferite categorii de personal și s-a asigurat suportul pentru desfășurarea activităților în bune condiții.

Pentru prevenirea faptelor de corupţie au fost realizate 164 controale, cu 46,4% mai mult faţă de anul 2022, cuprinzând acţiuni care au vizat modul de desfăşurare a activităţilor în cadrul punctelor şi sectoarelor de frontieră, respectarea deontologiei şi eticii profesionale de către personalul propriu, precum și a dispoziţiilor pe linie de prevenire a faptelor de corupţie.

Au fost transmise către Direcția Generală Anticorupție, 54 informări cu privire la posibile fapte/acte de corupţie săvârşite de personalul propriu, înregistrându-se creşterea cu 25,9% faţă de anul 2022, când s-au transmis 40 informări.

În urma măsurilor implementate în anul 2023, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române s-au înregistrat 5 cazuri de corupţie, fiind sesizate de îndată structurile teritoriale D.G.A., și întocmite dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „dare de mită”.

Programe derulate din fondul pentru securitate internă

În anul 2023 prin programele naționale Fondul pentru Securitate Internă şi Fondul Azil, Migrație și Integrare, au fost realizate 52 de contracte de finanţare în valoare de aproximativ 128,47 mil. Euro.

În perioada supusă analizei, au fost în implementare 17 proiecte în valoare de aproximativ 58,35 mil. euro, dintre care au fost finalizate 13 în valoare de 43,1 mil. euro, care privesc:

Modernizarea infrastructurilor structurilor Poliției de Frontieră;

Operaționalizarea Unității Naționale ETIAS;

Achiziții necesare activităților operative specifice (supraveghere frontieră, control în punctele de trecere a frontierei, combatere a infracționalității transfrontaliere);

Mentenanţa sistemelor de supraveghere a frontierei (SCOD, SCOMAR, etc);

Adaptarea sistemului informatic și infrastructurii IT&C la nivelul PFR, pentru operaționalizarea componentei naționale EES;

Consolidarea capabilităților IT&C pentru sprijinul activităților de control la frontieră;

Consolidarea capacităţilor de combatere a migraţiei ilegale şi de gestionare a unui aflux masiv de migranţi;

Creşterea mobilităţii terestre pentru combaterea migraţiei ilegale şi returnare.

　

Proiecte finanţate din granturi ale comisiei, programe de cercetare-dezvoltare, fonduri structurale şi programe de cooperare transfrontalieră

În anul 2023 la nivelul Poliţiei de Frontieră Române s-au aflat în implementare 36 contracte de finanţare în valoare de 48 mil. euro finanţate prin Programul Operațional Regional (POR), Cooperare transfrontalieră (RO-MD, RO-UA, RO-SB), ERASMUS, Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), HORIZON 2020 şi 2021, Inovation Norway, PNRR, dintre care au fost finalizate 13 contracte în valoare de 12,25 mil. euro.

Totodată, au fost finalizate 7 contracte cu o valoare angajată de aproximativ 7,13 mil. euro, astfel:

contracte de investiţii:

reabilitare sediu S.P.F.Vicovu de Sus;

reabilitarea şi modernizarea sediilor S.P.F. Bechet şi I.T.P.F. Oradea;

reabilitare S.P.F. Borș;

contracte de achiziţie produse:

aparatură de supraveghere aeriană fără pilot;

aparatură IT&C, nod de comunicaţii;

extinderea şi dotarea taberelor pentru migranţi.

Cooperare interinstituţională şi internaţională

Pentru a asigura securitatea frontierelor și a combate infracționalitatea transfrontalieră, Poliția de Frontieră Română a consolidat cooperarea interinstituțională prin schimbul de informații, acțiuni comune și îmbunătățirea procedurilor de lucru. Colaborează cu Ministerul de Interne, Ministerul Public, SRI, etc. Cooperarea cu partenerii tradiționali și cu organizațiile non-guvernamentale este esențială pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu tutun. Toate aceste eforturi au ca scop îndeplinirea obiectivelor de prevenire, descoperire și combatere a migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, implementând deciziile la nivelul UE pentru asigurarea securității frontierei de stat.

au fost desfăşurate 38.170 misiuni din care 24.339 independent, iar 13.831 în colaborare cu structuri M.A.I. şi alte instituţii;

au fost organizate şi s-a asigurat participarea alături de instituțiile din sistemul de ordine și siguranță națională la exerciții operative, astfel:

organizarea exercițiilor ,,TIBYSCUM 23” şi ,,VALHALA 23” pentru gestionarea unor situații generate de un aflux masiv de migranți la frontiera terestră de sud-vest şi sud-est a României;

participare la Exercițiul NATO de management al crizelor ,,CMX 23”;

participare la Exercițiul național privind producerea unei urgențe nucleare – VALAHIA, organizat de CNCAN în colaborare cu IGSU;

participare la ședința de coordonare referitoare la acordarea sprijinului interinstituțional, în desfășurarea Exercițiului SABER GUARDIAN 23, organizat de către Comandamentul European al SUA (EUCOM);

participare la Exercițiul interinstituțional de nivel operativ, de instruire fără acțiune în teren (TTX), pentru gestionarea unei situații cu impact în planul ordinii publice determinată de un aflux masiv de migranți/refugiați ,,ZIMBRUL 2023 SUD-VEST‟;

participare, la sediul Centrului Național Militar de Comandă - MApN, la reuniunea echipei interinstituționale pentru managementul crizelor.

Afaceri EUROPENE

Activitatea Poliţiei de Frontieră Române în domeniul afacerilor europene, pe parcursul anului 2022, a vizat în principal gestionarea dosarelor din domeniul managementului integrat al frontierei prin:

implementarea prevederilor Regulamentului 1896/2019 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european (EBCG);

implementarea prevederilor Regulamentelor privind diversele sisteme de informații UE (EES, ETIAS și interoperabilitatea acestora, FADO);

promovarea intereselor naţionale/instituţionale în cadrul discuţiilor referitoare la propunerea de Regulament privind screening-ul cetățenilor terți la frontierele externe.

De asemenea, au fost elaborate 201 elemente de mandat, instituția noastră asigurând participarea la 4 misiuni de sprijin și îndrumare/vizite la fața locului în domeniul managementului frontierelor externe și 90 reuniuni ale grupurilor de lucru, organizate sub egida Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene, precum şi a altor agenţii/organisme europene, desfăşurate, cu precădere, în format digital, cu 181 polițiști de frontieră.

Activități derulate în domeniul SCHENGEN

Reprezentarea Poliției de Frontieră Române la misiunile organizate în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen

pe parcursul anului 2023, Poliţia de Frontieră Română a contribuit la efortul conjugat, în plan naţional, dar şi european pentru demonstrarea angajamentului României în domeniul menţinerii unui standard ridicat de calitate a măsurilor întreprinse în vederea reducerii nivelului de îngrijorare în rândul partenerilor austrieci, efort care a condus la adoptarea, în data de 30 decembrie a Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor aquis-ului Schengen în România şi R. Bulgaria. Astfel, a fost implementat, cu sprijinul Comisiei Europene, proiectul pilot în vederea combaterii migraţiei ilegale la frontieră cu Serbia.

3 experți evaluatori Schengen ai autorității de frontieră române au participat la 3 misiuni de evaluare în domeniul managementului frontierelor externe, în Spania, Franţa/Italia (vizită neanunţată, evaluatorul PFR fiind în echipa alocată frontierelor aeriene) și Estonia;

s-au desfăşurat 4 misiuni de sprijin și îndrumare/vizite la fața locului, în domeniul managementului frontierelor externe, organizate în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare, în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen;

Noile sisteme europene de informații - EES, ETIAS, EUROSUR

În contextul adoptării la nivelul Uniunii Europene a cadrului legislativ în baza căruia Comisia Europeană, agențiile Uniunii şi statele membre desfășoară activități în vederea operaționalizării noilor sisteme europene de informații, îmbunătățirea celor existente, precum şi pentru asigurarea interoperabilității dintre acestea, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române a fost desemnat responsabil cu implementarea la nivel național a Sistemului European de Intrare/Ieșire (EES), instituit prin Regulamentul UE 2017/2226 şi a Sistemului European de Informații şi Autorizare a Călătoriilor (ETIAS), instituit prin Regulamentul UE 2018/1240.

Echipa de proiect, constituită la nivelul instituţiei noastre pentru implementarea celor două sisteme de informaţii, a derulat activităţi pentru:

crearea cadrului legislativ national;

asigurarea de echipamente de control la frontieră compatibile cu EES;

adaptarea aplicaţiei de control la frontier;

pregătirea poliţiştilor de frontieră în domeniul EES şi ETIAS.

Specialişti din cadrul P.F.R. au participat la 89 activități la nivel internațional și 4 întâlniri de lucru la nivel național cu reprezentanți ai autorităților europene şi române implicate în implementarea/operaționalizarea Sistemelor EES şi ETIAS.

Implementarea EUROSUR

A fost asigurată raportarea la timp și eficientă în EUROSUR în noul format, potrivit prevederilor aplicabile ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/581, fiind implementate 6.989 rapoarte de eveniment și raportați în JORA indicatorii lunari privind criminalitatea transfrontalieră.

Au fost organizate 3 sesiuni de instruire la nivel național dedicată operatorilor Eurosur din cadrul centrelor regionale de coordonare.

Relaţii internaţionale

Poliţia de Frontieră Română a derulat o foarte bună colaborare cu instituţiile similare din statele vecine, statele membre ale Uniunii Europene şi alte ţări terţe, având la bază prevederile acordurilor, convenţiilor, protocoalelor şi înţelegerilor în vigoare, realizându-se 289 activități care au avut ca obiect cooperarea bilaterală și multilaterală (deplasări în străinătate/primiri în țară de delegați străini) la care au participat 1.012 reprezentanți P.F.R., respectiv 456 reprezentanți străini.

Colaborarea cu statele vecine s-a derulat în condiţii bune, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice conform Acordurilor în vigoare şi a Planurilor de cooperare încheiate, în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere.

În scopul intensificării relațiilor de colaborare interinstituțională internațională în domeniul transfrontalier, conducerea Poliției de Frontieră Române a participat la o serie de întâlniri cu șefii instituțiilor cu atribuții la frontieră din statele vecine, ocazie cu care au fost dezbătute problemele înregistrate la frontiera comună și au fost identificate noi metode de cooperare, inclusiv pe segmentul fluidizării traficului la frontiere, combaterii migrației ilegale și a contrabandei cu bunuri accizabile. De asemenea, o componentă importantă a cooperării specifice a vizat adoptarea măsurilor necesare pentru gestionarea corespunzătoare a situației generate de conflictul armat din Ucraina.

UCRAINA - În urma întâlnirilor de lucru între inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră și președintele Administrației Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, desfăşurate în sistem videoconferinţă, în anul 2023 au fost reluate patrulările în comun, acestea executându-se doar pe teritoriul României.

SERBIA - Reprezentanţii conducerii instituţiilor de frontieră s-au întâlnit la București, în data de 3 octombrie 2023, cu ocazia semnării contractului de finanțare pentru Proiectul Safer climate within the România-Serbian border area, implementat de către ITPF Timișoara în parteneriat cu IGPR, IGJR, Școala de Pregătire a Personalului PFR Drobeta Turnu Severin şi Poliţia de Frontieră Sârbă.

UNGARIA - În data de 01.09.2023 a fost semnat în plan bilateral un Memorandum privind intenția de deschidere a unui nou punct de frontieră (PTF Beba Veche – Kubekhaza), iar în ședința Guvernului României din 20 octombrie 2023, a fost aprobat Memorandum - ul privind încheierea unui Acord cu Ungaria, referitor la acest aspect.

BULGARIA - În data de 21.01.2023 o delegaţie a PFR, condusă de inspectorul general, a participat în R. Bulgaria, la o întâlnire de lucru organizată de către directorul Direcţiei Generale ”Poliţia de Frontieră”.

MOLDOVA - Pe parcursul anului 2023, experţi ai Poliţiei de Frontieră Române au participat la negocierea unor proiecte ale documentelor bilaterale de cooperare (ex.: proiectul Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat în punctul de trecere a frontierei Albița rutier, pe sensul de intrare în România, precum şi procedurile pentru aprobarea semnării acestui document). Acordul a fost semnat în februarie 2023, la Albiţa.

Cooperarea cu autoritățile de frontieră din statele vecine s-a concretizat prin:

• 2.695 ședințe de lucru și întrevederi de frontieră;

• 10.852 schimburi de corespondență;

• 161 cercetări în comun;

• 2.739 misiuni în comun.

Cooperarea prin intermediul birourilor / centrelor / punctelor de contact la frontieră s-a derulat în condiţii bune, fiind transmise/primite către/din partea partenerilor de cooperare 25.070 cereri de asistenţă (13.782 cereri transmise şi 11.288 cereri primite) în domenii: migraţie ilegală, falsuri în documentele de trecere a frontierei, autovehicule furate/radiate din circulaţie, fraudă vamală, identificarea persoanelor cu antecedente judiciare, verificări documente, firme, obiecte.

Cooperarea cu autorități din alte state

În 2023, Republica Turcia și România au colaborat în combaterea migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere în regiunea Mării Negre. Această colaborare a inclus vizite reciproce ale porturilor și participarea polițiștilor de frontieră români la activități de pregătire cu partea turcă.

Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în cadrul parteneriatului strategic a inclus îndeplinirea criteriilor Visa Waiver, verificarea funcționalității sistemelor de detecție a radiațiilor și dezvoltarea programului privind contrabanda nucleară. De asemenea, s-au aprofunzat discuțiile cu HSI pentru înființarea unei unități de investigații criminale transfrontaliere în România și s-a continuat colaborarea cu DTRA și DHS pe problematica ATS-G.

Relația cu Austria a continuat în ciuda votului negativ din decembrie 2022 împotriva aderării României la Spațiul Schengen. În februarie 2023 au avut loc consultări la Viena, iar în aprilie o delegație austriacă condusă de ministrul federal de interne austriac a vizitat România și sediul IGPF. Un polițist austriac a fost în misiune la Oradea, iar reprezentanți români au fost în două misiuni la Viena. Șeful Platformei de Cooperare de la Viena a vizitat București, iar o delegație a IGPF a discutat despre infracționalitatea transfrontalieră în Germania.

Alte formate de cooperare internațională

Forumul European Privind Funcțiile De Gardă De Coastă (ECGFF)

Cooperarea cu organizaţii de securitate regionale – OSCE

Activitatea de cooperare cu ataşaţii de afaceri interne, ofiţerii de legătură, reprezentanţele diplomatice

Misiuni internaţionale de menţinere a păcii şi asistenţă la frontieră

Agenţia FRONTEX

În anul 2023, Poliția de Frontieră Română a fost implicată în 16 operațiuni comune sub egida FRONTEX, cu participarea a 338 de polițiști de frontieră. A fost stabilit un nou model de operare al Agenției din perspectivă operațională, referitor la Lanțul de Comandă Frontex și modalitățile de detașare a Corpului Permanent. Un proiect-pilot operațional numit CENTURION 2023 a fost lansat în România, cu 101 polițiști detașați de-a lungul frontierei terestre cu Ucraina și R. Moldova. Acest proiect testează modelele operaționale în reconfigurarea organizației detașărilor de personal și tehnologie în operațiunile comune Frontex.

Operațiunile comune au avut loc atât la frontiera terestră, cât și la cea maritimă și aeriană. Poliția de Frontieră Română a participat cu persoane specializate și echipamente de patrulare și supraveghere în numeroase operațiuni. De asemenea, o rezervă națională de experți în domeniul securității frontierelor a fost gestionată de Punctul Național de Contact FRONTEX, având un total de 538 de experți la sfârșitul anului 2023.

Managementul comunicării

Informare şi relaţii publice

Strategia de informare și relații publice a Poliției de Frontieră Române a fost adaptată în 2023 pentru a face față contextului mondial special, inclusiv conflictul armat din statul vecin. Au fost comunicate populației informații despre securizarea frontierelor, combaterea infracțiunilor transfrontaliere și migrație ilegală. Au fost transmise 723 de materiale de presă de la nivel central și 2.650 de la nivelul structurilor teritoriale, inclusiv statistici zilnice, buletine informative și comunicate de presă cu informații utile pentru cetățeni.

Percepţia publică

Mediatizarea activității poliției de frontieră a fost cuantificată în presa scrisă, audio-vizuală și electronică prin preluarea a:

7.550 materiale publicate la nivel central;

13.500 materiale publicate la nivel teritorial.

Din totalul materialelor cuantificate, un procent de aproximativ 90% au fost pozitive şi neutre.

Activităţi de sărbătorire a evenimentelor culturale şi de cultivare a tradiţiilor:

Organizarea celei de-a doua ediţii a evenimentului de promovare a tradiţiilor şi culturii armei Poliţiei de Frontieră la Muzeul Poliţiei de Frontieră Române în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Nopţii Muzeelor, desfăşurată la nivel european;

Ziua Porţilor Deschise pentru Copii;

Ziua Poliţiei de Frontieră;

Ziua Naţională a României.

Relaţia cu publicul

În perioada de referinţă, activitatea de relaţii cu publicul la nivelul Poliţiei de Frontieră Române a avut, ca obiectiv prioritar, respectarea dreptului constituţional al cetăţenilor la petiţionare, precum şi accesul la informaţii destinate publicităţii.

În cursul anului 2023, activitatea de relații cu publicul a fost cuantificată astfel:

au fost înregistrate 7.387 petiţii, numărul acestora fiind cu 6,8% mai mic comparativ cu anul anterior. Din totalul acestora, 255 s-au dovedit a fi sesizări şi reclamaţii, reprezentând un procent de 3,4%, iar 7.132 peţiţii (96,6% din total) reprezentând diferite cereri privind regimul juridic al frontierei de stat;

au fost acordate de către factorii de conducere ai Poliției de Frontieră Române 511 audienţe cetăţenilor români sau străini, precum şi personalului propriu;

au fost consiliate direct la sediul instituţiei 1.307 persoane fizice sau juridice, cetăţeni români sau străini;

prin intermediul liniei telefonice „9590” au fost primite 81.225 apeluri, persoanele apelante fiind consiliate pe probleme ce au vizat regimul frontierei de stat, regimul străinilor în România, condiţiile de călătorie, etc.

Managementul resurselor instituționale

În anul 2023 s-a avut în vedere implementarea unui management organizatoric dinamic şi flexibil, care să conducă la modernizarea permanentă a Poliţiei de Frontieră Române, funcţie de necesităţile şi cerinţele naţionale şi comunitare, sens în care. au fost iniţiate demersurile necesare pentru efectuarea unor modificări organizatorice în statele de organizare, prin 4 ordine ale ministrului afacerilor interne și 6 dispoziții ale inspectorului general.

La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, situaţia alocării posturilor existente la data de 31.12.2023 este următoarea:

69% frontierei externe;

23% frontierei interne;

4% aparatului central al inspectoratului general;

4% structurilor subordonate nemijlocit I.G.P.F. şi unităţilor de învăţământ.

Din totalul alocat, 81,6% îl reprezintă posturile operative, iar 18,4% cele neoperative, ceea ce demonstrează faptul că, obiectivul avut în vedere pentru anul 2023, a fost îndeplinit.

Pregătirea profesională

În cadrul procesului de formare profesională a polițiștilor de frontieră, s-a urmărit dobândirea competențelor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor la numirea în funcție și creșterea eficienței formării continue. La nivelul Poliției de Frontieră Române, s-au primit 1.447 de cereri de recrutare pentru admiterea în instituțiile de învățământ care pregătesc personal pentru poliția de frontieră și s-au organizat două examene de admitere. De asemenea, au fost coordonate 10 stagii de practică pentru studenți și elevi și s-au testat 11.430 de polițiști de frontieră pe platforma e-Learning în funcție de cerințele sarcinilor de serviciu.

Inspecția muncii

În vederea identificării și prevenirii eventualelor disfuncționalități în cadrul sistemului de muncă, în anul 2023 au fost efectuate următoarele activități:

au fost cercetate 19 evenimente (12 accidente de muncă, 5 accidente uşoare, 1 accident colectiv și 1 eveniment care nu s-a încadrat în categoria accidentelor de muncă);

au fost verificate condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea 74 salariate gravide, precum şi modul de aplicare a legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei maternităţii;

au fost avizate 10 Formulare de Înregistrare a Accidentelor de Muncă (FIAM).

Prevenirea riscurilor profesionale şi protecţia lucrătorilor la locul de muncă

În anul 2023, o atenţie sporită s-a acordat prevenirii riscurilor profesionale şi protecţiei lucrătorilor la locul de muncă, numărul de evenimente înregistrate fiind în creştere față de anul 2022. În acest sens:

au fost desfășurate 163 controale interne pe linia securității și sănătății în muncă;

au fost efectuate 1.192 instruiri introductiv-generale și 202 instruiri colective, la care au participat peste 2.380 polițiști de frontieră;

au fost emise autorizaţiile pentru desfăşurarea activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru IGPF, ITPF Timişoara şi Giurgiu, Garda de Coastă și ȘPAPF „Avram Iancu” Oradea.

Asistenţă psiho-sociologică

Activitatea desfăşurată de către ofiţerii psihologi din Poliţia de Frontieră Română s-a materializat prin:.

6.385 beneficiari ai activităţii de asistenţă psihologică;

1.326 intervenţii psihologice primare;

3.947 activităţi de evaluare psihologică;

150 şedinţe deconsiliere psihologică clinică şi psihoterapie;

40 de persoane au fost monitorizate psihologic.

Activitățile desfășurate în domeniul resurselor logistice sunt prezentate conform Componentei tehnice a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF), definit prin Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României.

Subsistemul „SUPRAVEGHERE”

Notă: Finalizarea contractului de finanțare nerambursabilă, respectiv lipsa alocării fondurilor bugetare necesare mentenanței corective au condus, spre sfârșitul anului, la o scădere a disponibilității sistemelor fixe de supraveghere Attica.

Subsistemul „CONTROL”

Dotarea punctelor de trecere de la frontiera externă a Uniunii Europene cu noi echipamente pentru controlul documentelor de călătorie va îmbunătăți nivelul de control al documentelor la frontierele României, asigurând desfășurarea activităților operative conform standardelor Schengen. În anul 2023 au fost achiziționate 162 echipamente compacte și 10 truse criminalistice pentru acest scop.

Dificultăţi identificate în activitate/propuneri de eficientizare a activităţii

Creșterea timpilor de așteptare la trecerea frontierei de stat, din cauza intensificării traficului prin punctele de trecere a frontierei, în aceleași condiții de infrastructură rutieră,

Măsuri dispuse:

Suplimentarea personalului pentru efectuarea verificărilor la trecerea frontierei de stat, prin utilizarea de lucrători din cadrul turelor aflate în repaus;

Efectuarea de manevre de personal de pe un sens pe altul;

Utilizarea tuturor resurselor umane și materiale aflate la dispoziție.

Fonduri insuficiente pentru întreținerea fâșiei de protecție a frontierei

Creșterea presiunii migranționiste pe segmentele de frontiera cu Ungaria și Bulgaria

Conflictul armat din Ucraina

Riscuri 2023

Instabilitatea geopolitică regională poate conduce la dezvoltarea unor riscuri complexe la adresa securităţii României, cu impact în evoluţia fenomenului infracţional.

Migraţia este o problemă majoră pe agenda de securitate europeană, iar ruta Balcanilor de Vest, aflată în proximitatea ţării noastre, reprezintă principalul traseu folosit de migranţi pentru accederea în spaţiul Schengen.

În anul 2023, acţiunile Poliției de Frontieră Române au fost orientate în scopul reducerii riscurilor identificate și anume:

• menţinerea presiunii fluxurilor migraţioniste;

• accentuarea infracţionalităţii asociate traficului de migranți;

• menţinerea la un nivel ridicat a contrabandei cu ţigări;

• creșterea semnificativă a încălcărilor pe linia dreptului de proprietate intelectuală;

• introducerea ilegală în țară a deșeurilor;

• creșterea deficitului de personal.

Obiective 2024

Îndeplinirea sarcinilor și realizarea activităţilor rezultate din procesul de aderare Schengen, respectiv ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale României (resurse umane, logistic, legislativ)

Menţinerea unui înalt nivel de securizare a frontierei în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, respectiv contracarării contrabandei cu produse accizabile şi contrafăcute

Fluidizarea traficului prin punctele de frontieră aflate la frontiera cu Ungaria, respectiv Bulgaria

Deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei (Ungheni, Beba Veche, etc)

Asigurarea necesarului de resurse umane la nivelul structurilor poliției de frontieră

Finalizarea activităţilor circumscrise operaționalizării EES și ETIAS

Elaborarea şi publicarea Ghidului pentru exercitarea drepturilor de către persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în sistemele EES şi ETIAS

Dezvoltarea componentei de supraveghere aeriană și implementarea legislației specifice

Achiziţionarea mijloacelor tehnice necesare desfăşurării misiunilor operative prevăzute în programele finanţate prin fonduri externe nerambursabile şi buget

Accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă aferente noului cadru financiar 2021-2027

Dezvoltarea cooperării internaționale cu celelalte organizații cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit cu materiale nucleare și substanțe radioactive (ex. Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Centrul de Cercetări Comune al Comisiei Europene Karlsruhe, Inițiativa Globală pentru Combaterea Terorismului Nuclear etc.);

Întărirea cooperării cu instituțiile naționale și internaționale, precum și cu celelalte structuri de ordine și siguranță publică în vederea prevenirii criminalității transfrontaliere

Asigurarea noii uniforme de serviciu

Achiziţionarea mijloacelor tehnice necesare desfăşurării misiunilor operative prevăzute în programele finanţate prin fonduri externe nerambursabile şi buget

Accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă aferente noului cadru financiar 2021-2027

Dezvoltarea cooperării internaționale cu celelalte organizații cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit cu materiale nucleare și substanțe radioactive (ex. Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Centrul de Cercetări Comune al Comisiei Europene Karlsruhe, Inițiativa Globală pentru Combaterea Terorismului Nuclear etc.);

Întărirea cooperării cu instituțiile naționale și internaționale, precum și cu celelalte structuri de ordine și siguranță publică în vederea prevenirii criminalității transfrontaliere

　

　

Poliția Română

Obiectiv instituțional:

Creșterea gradului de siguranță a cetățeanului

Creșterea gradului de specializare a mediului infracțional

Creșterea volumului de muncă

Modificări legislative

Instabilitatea geopolitică din proximitate

Evoluția tehnologică

Evenimente negative cu impact

Prioritățile anului 2023

Combaterea în mod eficient a fenomenelor infracționale

Creșterea nivelului de siguranță stradală și rutieră

Implementarea unor noi mecanisme de lucru

Dezvoltarea capacitații operaționale

Eficientizarea structurii organizatorice

Reducerea deficitului de personal și îmbunătățirea pregătirii profesionale

Consolidarea cooperării cu partenerii naționali și internaționali

Comunicare publică eficientă, bazată pe obiectivitate și transparentă

Resurse umane

Încadrare 3.262 de polițiști încadrați pe parcursul anului

Grad de ocupare 78,3% Deficit 21,7%

Eficientizare structurală

Proiect pilot - reorganizarea I.P.J. Constanta

Redimensionarea structurilor de c.c.o.

4 noi laboratoare - genetică judiciară

Pregătire profesională

Tragere cu armamentul

• 7.121 de ședințe de tragere

Pregătire fizică și autoapărare

Pregătire tactică

• 2.119 activități de pregătire fizică

• 1.632 de activități de instruire tactică

Conducere în regim prioritar

• 1.338 de sesiuni de instruire și autoapărare

Cursuri pentru inițierea în carieră a polițiștilor nou încadrați

Reorganizarea I.P.J. Constanta

Concepția de reorganizare este structurată pe cei trei piloni de activitate:

• ordine și siguranță publică

• investigarea criminalității

• suport

　

　

O structură mai suplă, cu o mai bună prezență în stradă, mai mulți polițiști în structurile operative și în mijlocul comunității.

Activități de prevenire

24.250 de activități

Campanii derulate

• SigurACASA;

• Școala Siguranței Tedi;

• Prevenirea traficului de persoane;

• Fără discriminare!;

1.668.341 beneficiari.

Conferințe regionale în sistem integrat

Siguranța cetățenilor

Siguranța rutieră

Cel mai mare grad de siguranță rutieră din ultimii 11 ani

Siguranța școlară

Planul National Cadru de Acțiune pentru siguranță școlară în anul școlar 2023-2024

O nou abordare:

Grupuri de acțiune comune

(polițiști, profesori, părinți, elevi și ONG)

• 21.422 de acțiuni, din care:

1.346 pentru prevenirea și combaterea consumului de substanțe interzise

11.542 de activități desfășurate de structurile de prevenire a criminalității

Diminuarea infracțiunilor sesizate la nivelul unităților de învățământ cu 6,3%

Campania pentru prevenirea cyberbullying-ului, de conștientizare a riscurilor, și a vulnerabilităților

Ce poti face pentru a preveni acest fenomen?

Combaterea criminalității organizate

Operațiuni:

Ahmet

Arena

Enigma

Cokie Monster

Marele Pelerin

Medelin

Young Lads

Fabrica de Vise

Fabrica de Anabolizante

Cripto

Pakistan

Falsificatorii

1.641 de acțiuni operative;

5.683 de percheziții domiciliare;

153 de grupuri destructurate;

1.179 kg de droguri confiscate;

Combaterea criminalității economico-financiare

Contrabandă

• 43.318.831 de țigarete capturate;

• 37,7 tone tutun capturat.

Evaziune fiscală

• 449.121.875 lei - valoarea măsurilor asigurătorii

Proprietate intelectuală

• 1.304 dosare penale înregistrate

Studiu Novel: Piata neagră cu țigarete între 7,1% și 8,3%

Operațiuni:

Fraude imobiliare - 35 de percheziții - venituri ilicite în valoare de 6.000.000 euro;

Deșeuri - 42 de percheziții - operațiuni ilegale de comerț cu deșeuri (prejudiciu 66.000.000 lei).

Investigarea criminalității

Infracțiuni grave, comise cu violentă

• 99,2% dintre autorii faptelor de omor au fast identificați;

• Cel mai mic număr din ultimii ani.

Persoane urmărite/dispărute

• 3.442 de persoane urmărite depistate;

• 14.586 de dispariții soluționate.

Violenta domestică

Sistemul informatic de Monitorizare Electronică

• 108.831 de intervenții;

• 13.231 de ordine de protecție provizorii emise.

Operaționalizat la nivelul a 24 de unități teritoriale începând cu 01.01.2024

Cooperarea polițienească

99.604 mesaje prin INTERPOL;

10 Planuri Operaționale de Acțiune EMPACT;

203.456 mesaje prin SIRENE;

52 de polițiști la misiuni de sprijin operativ în state U.E.;

31.114 mesaje prin Punctul Național Focal;

44.610 mesaje prin UNE/SIENA;

România continua să îndeplinească condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.

Realizările anului 2023

Intensificarea luptei împotriva criminalității organizate;

Captură record de pastile de Ecstasy (peste 230 de mii de pastile);

Precursori droguri de mare risc (3 tone);

Platformă criptată cu mii de membri;

Laborator clandestin anabolizante;

Fabrică producere substanțe psihoactive;

Trafic de heroină în Portul Constanța (186 kg capturate);

Trafic de imigranți (India, Pakistan, Bangladesh);

Genesis Market;

Salvarea femeii închise în mașina incendiat;

Tâlhărie urmată de moartea victimei (Sibiu);

Omor Mangalia.

　

Priorități în anul 2024

Eficientizarea activității de prevenire și combatere a traficului de droguri, a traficului de persoane, a migraţiei ilegale, precum și a rețelelor de criminalitate organizată;

Continuarea procesului de reorganizare a Inspectoratului de Politie Județean Constanta;

Implementarea unor mecanisme tehnice (sisteme informatice și baze de date interoperabile, accesibile de la distantă) și sistemice;

Îmbunătățirea pregătirii profesionale prin dezvoltarea de infrastructuri și modele convenționale sau alternative;

Eficientizarea activității de prevenire și combatere a traficului de droguri, a traficului de persoane, a migrației legale, precum și a rețelelor de criminalitate organizată;

Continuarea procesului de reorganizare a Inspectoratului de Poliție Județean Constanța;

Implementarea unor mecanisme tehnice (sisteme informatice și baze de date interoperabile, accesibile de la distanță) și sistematice;

Îmbunătățirea pregătirii profesionale prin dezvoltarea de infrastructuri și modele convenționale sau alternative;

Utilizarea mecanismelor manageriale și menținerea unei culturi organizaționale sănătoase;

Utilizarea eficientă a resurselor bugetare, identificarea și accesarea surselor de finanțare nerambursabilă;

Preocuparea constantă pentru comunicarea sistematică eficientă, la toate nivelurile, in

mod atât reactiv, dar mai ales pro activ;

Creșterea gradului de siguranță în mediul școlar;

Creșterea gradului de siguranță rutieră și stradală;

Combaterea infracțiunilor de mediu / la regimul armelor, munițiilor și explozivilor;

Combaterea evaziunii fiscale, spălării banilor, contrabandei / achiziții publice;

Măsuri contextualizate de integrarea parțială a României în spațiul Schengen;

Prevenirea și combaterea violenței domestice - SIME;

Dezvoltarea conceptului de poliție canină;

Eficientizare mecanism - persoane urmărite / dispărute;

Consolidarea activității de cooperare.

　

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

Anul 2023 a fost puternic marcat de conflicte și imprevizibilități. Evenimentele actuale spulberă liniștea și modifică profund mediul de securitate. Acțiunile agresive ale Rusiei împotriva vecinilor săi, conflictul din Israel, escaladarea tensiunilor dintre Serbia și Kosovo, amenințarea persistentă a terorismului în toate formele și manifestările sale, instabilitatea omniprezentă și competiția strategică, în special în domeniul resurselor energetice, reprezintă provocări fără precedent.

Mediul de securitate a suferit schimbări rapide, cauzate de o serie de probleme și provocări diferite în toate statele membre, care au amplificat fenomene precum migrația ilegală, criminalitatea organizată gravă, traficul de persoane, de bunuri cu produse sanitare și medicale, atacurile cibernetice etc.

Prin specificul activității sale, Jandarmeria Română este o instituție de la care se așteaptă o reacție imediată și fermă în cazul apariției unor situații de criză sau de urgență, fiind una dintre primele instituții care trebuie să intervină în astfel de situații. Este, așadar, o instituție cu o capacitate operațională și o mobilitate care permite concentrarea efortului organizațional în funcție de tipurile și nivelurile de risc identificate, în cel mai scurt timp posibil și pe care se proiectează așteptările privind furnizarea de servicii de calitate.

Inspectoratul General este unitatea centrală a Jandarmeriei Române, cu personalitate juridică și competență teritorială generală, care planifică, organizează, conduce, coordonează și controlează activitatea structurilor din subordine, asigură colaborarea cu celelalte instituții ale

statului, organizații guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate.

Politici Publice

În anul 2023, eforturile instituționale ale Jandarmeriei Române au fost canalizate pe următoarele direcții de acțiune:

Asigurarea eficienței misiunilor de ordine și siguranță publică îndeplinite de structurile

Jandarmeriei Române;

Modernizarea pazei obiectivelor și transporturilor;

Creșterea performanțelor structurilor operative în îndeplinirea misiunilor și adaptarea

dispozitivelor de ordine publică pe timpul desfășurării evenimentelor din spațiul public, în conformitate cu datele și informațiile disponibile;

Consolidarea managementului operativ pentru asigurarea unui răspuns eficient la provocările mediului de securitate, precum și asigurarea unui management eficient în lecțiile învățate și implementarea proceselor instituționale necesare aplicării;

Creșterea performanței în activitatea de asigurare financiară;

Optimizarea și consolidarea sistemului de suport logistic al misiunilor;

Creșterea performanței activității de comunicații și tehnologie a informației;

Consolidarea capacităților instituționale în conformitate cu provocările actuale în domeniul securității interne și internaționale;

Consolidarea structurii organizaționale, reducând deficitul de personal, îmbunătățirea condițiilor de lucru și consolidarea culturii organizaționale;

Eficientizarea managementului structurilor de suport și dezvoltarea capacității administrative și operaționale;

Consolidarea mecanismelor de a comunicării publice în Jandarmeria Română;

Creșterea performanței activității de relații internaționale și misiuni.

Pentru protecția participanților, a infrastructurii și prevenirea tulburărilor de ordine și siguranței publice pe timpul adunărilor publice, în perioada de referință, au fost executate 35.169 misiuni de asigurare a ordinii publice.

De asemenea, Jandarmeria Română a acționat pentru menținerea ordinii publice, sens în care au fost constituite 325.039 de patrule mixte și patrule de jandarmi.

Asigurarea unei reacții imediate și prompte în situații deosebite a reprezentat o linie de acțiune a structurilor de ordine publică, fiind desfășurate 25.053 de operațiuni în acest sens 25.053 de misiuni de intervenție.

În domeniul prevenirii și combaterii faptelor antisociale, în cadrul misiunilor specifice au fost constatate 17.121 de infracțiuni, au fost identificați 17.177 de autori și au fost aplicate 120.276 de sancțiuni contravenționale.

În ceea ce privește intervenția preventivă, jandarmii au desfășurat 8.357 de activități în cadrul cărora au participat 951.221 persoane.

Pe linia prevenirii și combaterii faptelor ilegale în domeniul silvic, au fost desfășurate 1.524 de acțiuni, fiind constatate un număr de 201 infracțiuni și identificați 257 de autori. De asemenea, au fost aplicate un număr total de 2.515 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.806.641 de lei, fiind confiscată cantitatea de 1.282 m³ de material lemnos.

Nu în ultimul rând, în perioada de referință, structurile operative ale Jandarmeriei Române au executat 31.424 de mandate de aducere.

În anul 2023, structurile antiteroriste și de acțiuni speciale ale Jandarmeriei Române, au efectuat misiuni, la solicitarea magistraților, în cooperare cu: Poliția Română –587 de misiuni, Poliția de frontieră - 44 de misiuni, Parchet – 36 de misiuni, DIICOT - 94 de misiuni, DCCO – 938 de misiuni, DNA - 61 de misiuni, DGA -50 de misiuni.

Totodată, în perioada de referință, structurile de intervenție și acțiune antiteroristă au executat misiuni în cooperare cu S.P.P.P. - 303 misiuni, S.R.I. - 859 misiuni și A.N.P.P. - 78 de misiuni.

În domeniul pazei transporturilor speciale, Jandarmeria Română a asigurat paza a 31.512 de mărfuri, valori, produse speciale și corespondență clasificată.

Au fost acordate

Ajutoare sociale în numerar

394.342,00 (CAP 68A06)

289.420,00 (CAP 68A5050)

Legislație

Informare privind proiectele legislative inițiate de instituție

Proiecte inițiate de Jandarmeria Română

Proiect pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționare a Jandarmeriei Române _ propunerea are ca scop adaptarea legii de organizatorică a Jandarmeriei la cerințele normelor naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal.

Jandarmeria Română a fost consultată cu privire la 171 de proiecte de acte normative dintre care:

proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 906/1999 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice în concordanță cu aplicarea prevederilor actelor internaționale la care România este parte privind controlul armamentelor, întărirea încrederii și securității;

proiectul de modificare și completare a Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române;

proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții;

propunerea legislativă privind protecția drepturilor consumatorilor;

proiectul de modificare a Legii asistenței sociale nr. 292/2011;

proiectul de lege privind Codul de amenajare a teritoriului;

proiectul de lege privind Registrul de mediu și Registrul național electronic de mediu;

proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea unor măsuri pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane în România;

proiectul de Ordin al ministrului sănătății, al ministrului afacerilor interne și al ministrului de Ministrul Apărării Naționale pentru aprobarea Regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc, epidemii și riscuri asociate acestora;

proiectul de Lege privind asigurarea cadrului național de interoperabilitate între sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, proiectul de cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației;

propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1998 privind răspunderea materială a personalului militar;

propunerea legislativă intitulată "Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor;

proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul rutier;

proiectul Legii pentru modificarea executărilor silite;

proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003;

propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2022 și a Legii nr. 61/1991;

proiectul de lege privind Codul silvic.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)

Serviciul de Telecomunicații Speciale este organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează, conduce, desfășoară, controlează și coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România și face parte din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Instituția își desfășoară activitatea cu respectarea Constituției României și a legilor țării, a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Guvernului, precum și a regulamentelor militare. Acest nivel de coordonare și control, precum și statutul de structură militară echidistantă față de autoritățile statului și instituțiile sistemului național de apărare, garantează calitatea, continuitatea, protecția și confidențialitatea serviciilor furnizate.

Instituției i-au fost prevăzute atribuții referitoare la administrarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU), în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, cu modificările și completările ulterioare. Funcția de administrare a SNUAU este asigurată pe mai multe paliere, și anume:

asigurarea funcționării sistemului informatic și de comunicații ce deservește SNUAU;

asigurarea conectivității între centrele unice pentru apeluri de urgență (Centrele 112) și dispeceratele de urgență;

operaționalizarea de echipamente IT&C specifice și implementarea configurărilor software necesare desfășurării activității de preluare și gestionare a apelurilor de urgență;

dezvoltarea permanentă de noi funcționalități, în concordanță cu fluxurile operaționale care necesită implementare la nivelul Centrelor 112 și al agențiilor specializate de intervenție (Ambulanță, SMURD, Poliție, Pompieri, Jandarmerie, Salvamont etc.);

modernizarea sistemului în acord cu standardele existente la nivel național și european, precum și cu noile tehnologii în domeniu.

În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (2) din OUG nr. 34/2008, centrele unice pentru apeluri de urgență sunt operate de administratorul SNUAU, cu personal propriu, care asigură 24/7 preluarea apelurilor la numărul de urgență, stabilirea caracterului urgent/non-urgent al acestora, colectarea informațiilor privind natura urgenței, locul unde s-a produs evenimentul, identitatea victimei și a apelantului, clasificarea urgenței în Indexul de evenimente implementat în sistemul informatic și alertarea operativă a agențiilor specializate de intervenție competente pentru incidentul respectiv.

La nivel național, în anul 2023 au fost recepționate și procesate, în conformitate cu procedurile specifice, 10.489.979 de apeluri la numărul unic de urgență 112, dintre care, 53,82% au fost apeluri identificate ca urgențe reale pentru care a fost necesară intervenția imediată a agențiilor specializate, iar 46,18% apeluri non-urgente care nu au fost de competența structurilor cu responsabilități în cadrul SNUAU. Din punct de vedere statistic, raportat la anul 2022, numărul total al apelurilor la 112 în 2023 a crescut cu 241.602, iar numărul apelurilor urgente a scăzut cu 279.391.

Raportat la numărul total de apeluri înregistrate la respectivul Centru 112, județele cu cel mai ridicat procent de cazuri de urgență sunt București-Ilfov – 62,65%, Iași – 62,50% și Bihor – 61,90%, iar județele cu cel mai ridicat procent de apeluri non-urgente sunt: Gorj – 66,79%, Covasna – 63,40% și Argeș – 59,50%.

Distribuția cu privire la procentul apelurilor transferate către agențiile specializate de intervenție se prezintă astfel:

Ambulanță – 49,29%;

Poliție – 24,01%;

Pompieri/SMURD – 18,76%;

Jandarmi – 5,85%;

Alte agenții – 2,10%.

Operatorii STS din cadrul SNUAU ce deservesc Serviciul de urgență 112 preiau apeluri în limba română, în limbile minorităților naționale și în cel puțin o limbă de circulație internațională. În anul 2023, numărul apelurilor de urgență preluate într-o limbă străină a crescut cu 10,2% față de anul precedent. S-au înregistrat 26.870 de astfel de apeluri față de 24.383, în 2022.

Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de urgență 112 au gestionat urgențe în diferite limbi străine, au oferit sprijin de traducere pe timpul interviului și al intervenției pentru îngrijiri medicale de urgență, operațiuni de căutare și salvare în zonele montane din apropierea graniței sau în colaborarea cu autoritățile locale și cele din țările vecine. Pentru gestionarea exemplară a unui astfel de apel, STS a primit premiul AML & Rescue Award la Gala Europeană 112 organizată de Asociația Europeană a Numărului de Urgență (EENA). Un refugiat ucrainean rătăcit în munții din județul Suceava a apelat numărul 112 de pe o cartelă SIM nonUE și în lipsa internetului, iar operatorii STS au purtat conversația în limba ucraineană, echipajele de intervenție ajungând rapid la persoana aflată în pericol.

Fiecare operator STS din cadrul Serviciului de urgență 112 stăpânește cel puțin o limbă străină printre care amintim engleză, franceză, spaniolă, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă și bulgară.

La fel ca în anul 2022, și în 2023, în sprijinul cetățenilor din Ucraina care intră pe teritoriul României, STS a întreprins acțiuni pentru asigurarea preluării apelurilor 112 în limba ucraineană și limba rusă.

Persoanele cu deficiențe de auz și/sau de vorbire pot solicita ajutor în situații de urgență printr-un serviciu dedicat, care le permite să relaționeze prin mesaje cu operatorii STS din cadrul Serviciului de urgență 112. Acesta se numește SMS 113, este gratuit și a fost implementat de STS încă din anul 2015. Pentru a beneficia de mesageria de urgență SMS 113, este necesară înregistrarea în baza de date a SNUAU a persoanelor cu deficiențe de auz și/sau de vorbire, și a numerelor de telefon mobil pe care acestea le utilizează. Înregistrarea se realizează prin completarea unui formular online, pe site-ul STS sau printr-o cerere scrisă adresată instituției. Până în prezent, în baza de date a SNUAU s-au înregistrat peste 2.500 de persoane, iar, anual, zeci de persoane din această categorie anunță urgențele prin serviciul SMS 113.

În cadrul grupurilor de lucru interinstituționale se derulează periodic activități pentru actualizarea Regulamentului de operare, a Metodologiei de cooperare, respectiv a procedurilor de lucru, în conformitate cu cerințele actuale privind gestionarea apelurilor/situațiilor de urgență în cadrul SNUAU, acestea fiind aprobate și apoi implementate în cadrul Serviciului de urgență 112, în scopul eficientizării cooperării operatorului STS cu dispecerii agențiilor specializate de intervenție, precum și al eficientizării interviului de urgență realizat de operatori/dispeceri cu apelantul. De asemenea, s-a realizat creșterea rezilienței serviciilor IT&C asociate, creșterea nivelului de instruire (inclusiv în domeniul limbilor străine) și de reziliență psihologică a operatorilor STS din cadrul SNUAU, precum și de conștientizare a apelării responsabile a numărului de urgență 112.

Dreptul la viață și la integritate al persoanei, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la proprietate, demnitate umană, securitate și asistență socială, protecția sănătății și a mediului sunt câteva dintre drepturile fundamentale ale omului care, prin rolul, atribuțiile și activitatea SNUAU, au fost asigurate și consolidate. Apelurile cetățenilor care sună la numărul unic de urgență 112 sunt preluate de către operatorii STS din cadrul SNUAU și transferate, în vederea alertării în funcție de tipul urgenței, către agențiile specializate de intervenție.

În anul 2023 au fost desfășurate activități de implementare a proiectului de modernizare a infrastructurii hardware și software a SNUAU la nivel național

Obiectivul general al proiectului urmează să fie atins prin îndeplinirea următoarelor obiective specifice:

modernizarea la nivel național a infrastructurii hardware și software a SNUAU, prin adoptarea unei arhitecturi eficiente aliniate bunelor practici în domeniu, pentru o mai bună gestionare a situațiilor de urgență și asimilarea, cu adaptări minore, a noilor standarde din domeniul comunicațiilor de urgență;

creșterea capacității de primire a mesajelor, informațiilor și apelurilor de urgență generate din medii eterogene, precum și a capacității de răspuns a sistemului la solicitările cetățenilor aflați în situații de urgență, prin distribuirea inteligentă a apelurilor la nivel național, în funcție de gradul de disponibilitate a operatorilor/ dispecerilor;

reducerea timpului de gestionare a urgențelor atât la nivelul operatorilor STS ai Serviciului de urgență 112, cât și la nivelul dispecerilor agențiilor de urgență, prin implementarea unor funcții de suport specifice fiecărei zone de responsabilitate;

alertarea imediată a entităților înrolate în SNUAU care au responsabilități în gestionarea intervenției într-o situație de amploare și crearea premiselor alertării la nivel local/central și a entităților responsabile neînrolate în SNUAU;

îmbunătățirea posibilităților de preluare și gestionare a informațiilor de localizare asociate apelurilor de urgență, în vederea creșterii gradului de acuratețe și de precizie a localizării apelanților aflați într-o situație de urgență;

recepționarea și atașarea la caz a unor informații suplimentare de la apelanți, de tip transmisii video, imagini, date, text în timp real, SMS;

dezvoltarea unor instrumente de management centralizate, de comandă și control de tip dashboard pentru factorii decizionali, cu date esențiale și relevante reprezentate GIS, în vederea gestionării eficiente a situațiilor de urgență colective;

implementarea unor mecanisme eficiente de gestionare a resurselor și echipajelor de intervenție care să propună dispecerilor cele mai potrivite resurse, în funcție de diverse criterii (competență, distanță față de incident etc.);

implementarea de mecanisme de acces la date interne/externe care să asigure interoperabilitatea SNUAU cu diverse aplicații și surse de date, prin crearea de interfețe de intrare-ieșire centralizate, standardizate și programabile.

Sistemul va cuprinde și o componentă mobilă de anunțare a urgenței de către persoanele cu dizabilități de auz și/sau vorbire, sub forma unei aplicații ce se poate instala pe smartphone, cu facilități precum;

recepționarea și atașarea automată la caz a unor informații suplimentare (text, imagini, video) la inițierea unor transmisii din aplicația furnizată în cadrul acestui proiect, pentru facilitarea comunicației persoanelor cu dizabilități de auz și/sau vorbire;

la inițierea apelului de urgență, aplicația va colecta datele de localizare ale dispozitivului pe care este instalată, folosind un API de localizare disponibil pe dispozitiv și va trimite cele mai precise date disponibile, precum și amprenta de timp cu momentul colectării;

posibilitatea transmiterii de fișiere de tip text, imagine și multimedia (instrucțiuni de prim ajutor, de orientare etc.) către aplicația furnizată în cadrul proiectului pentru apelarea serviciului de urgență de către persoane cu dizabilități;

posibilitatea de anunțare a unei urgențe către Serviciul 112 prin schimb bidirecțional de mesaje text prin SMS și protocol Real Time Text, precum și comunicare prin simboluri care să fie transpuse în mod text apoi transmise către PSAP și invers;

apel audio-video bidirecțional, pentru a permite operatorului 112 să audă și să vadă ce se întâmplă la locul urgenței;

posibilitatea de selectare a opțiunii de trimitere către numărul de telefon al unei persoane de ajutor declarate (dacă s-a optat pentru aceasta), a unui SMS conținând detaliile urgenței, în format text, simultan cu anunțarea PSAP-ului;

preselectarea tipului de urgență prin selectarea unuia sau mai multor simboluri/pictograme elocvente pentru urgențe medicale, incendii sau de competența poliției;

afișarea fluxului video trimis de PSAP, concomitent cu fluxul video trimis către PSAP (picture-in-picture);

selectarea unui mesaj predefinit (text sau simboluri) dintr-o listă de mesaje, pentru a fi trimis către PSAP, cu posibilitatea editării acestuia, înainte de trimitere;

aplicația de preluare și gestionare apeluri de urgență va permite adăugarea în conferința video cu operatorul PSAP a unui operator cu rol de interpret mimico-gestual, prin selectarea dintr-o listă, pentru a asigura astfel medierea, interpretarea apelantului.

În 2023 au fost înregistrate 3.916 de solicitări către administratorul SNUAU, în ușoară creștere față de anul precedent (3.780), dintre care, majoritatea au constat în solicitări ale instanțelor de judecată sau organelor de cercetare penală cu privire la confirmarea unor apeluri, furnizarea datelor și înregistrărilor existente în sistem privind urgențele raportate de apelanți și informațiile de localizare asociate apelurilor, solicitări făcute de către cetățeni pentru a intra în posesia înregistrărilor apelurilor pe care le-au efectuat la numărul unic de urgență 112, în timp ce o mică parte au reprezentat sesizări și reclamații. Fiecare petiție sau solicitare a fost abordată cu maximă seriozitate și responsabilitate.

În vederea informării populației privind rolul și modul de funcționare a SNUAU și importanța apelării responsabile a numărului unic 112, au fost derulate campanii de informare și conștientizare, activități prin care instituția noastră respectă și promovează drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Ca în fiecare an, STS a fost prezent în spațiul public și online pentru a marca Ziua Europeană a Numărului de Urgență 112. Pentru informarea opiniei publice și creșterea gradului de conștientizare în rândul populației asupra importanței apelării responsabile a numărului de urgență 112, în luna februarie 2023 a fost realizată o campanie națională care a cuprins mai multe activități:

realizarea unor postări pe rețelele sociale menite să evidențieze rolul important al STS în buna funcționare a SNUAU 112, eforturile operatorilor STS din cadrul Serviciului de urgență 112 și promovarea apelării responsabile în rândul populației;

realizarea unui clip video despre accesibilitatea Serviciului de urgență 112 în mai multe limbi străine;

pentru marcarea, la nivel național, a Zilei Europene a Numărului de Urgență 112, peste 60 de clădiri emblematice din București și din țară s-au alăturat demersului STS privind conștientizarea importanței Serviciului de urgență 112 și a apelării responsabile a numărului 112 și au iluminat în roșu sediile proprii, în seara de 11.02.2023.

De asemenea, în cadrul Bucharest Tech Expo care a avut loc în 26-28.05.2023, la București, STS a expus o consolă reală de operare a apelurilor la 112 unde vizitatorii au văzut modul de gestionare a unui apel la 112, iar specialiștii instituției noastre au fost pe scena principală cu o prezentare despre Serviciul de urgență.

Cadrele militare ale STS au alergat pentru a susține cauze caritabile, pe timpul celor mai importante evenimente sportive desfășurate la București, precum Semi maratonul București, Maratonul București și Maratonul de noapte București, purtând tricouri roșii inscripționate cu mesaje pentru apelarea responsabilă a numărului 112.

Campania educațională 112 – Sun(t) responsabil, destinată conștientizării apelării responsabile a numărului de urgență 112, s-a derulat în anul 2023, la nivel național, în școlile generale și liceele din 25 de județe din țară. Astfel, peste 6.000 de elevi au participat la sesiuni de informare și lecții deschise sau au vizitat centrele de preluare a apelurilor de urgență, în cadrul programelor Școala Altfel și al campaniei 112 – Sun(t) responsabil și au aflat când și cum trebuie să apeleze numărul unic de urgență.

Colaborarea dintre STS și Asociația InfoCons România a continuat și în anul 2023, realizându-se și diseminându-se la nivel național peste 100.000 de materiale care promovează apelarea responsabilă a numărului de urgență 112 și utilizarea serviciului SMS 113.

În ceea ce privește numărul unic național 119, destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, operaționalizat de STS în anul 2022, acesta funcționează în continuare, în baza OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii”. Apelul este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă și este operat de către consilierii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului care au beneficiat de instruire tehnică din partea specialiștilor instituției noastre.

Astfel, apelurile care semnalează diferite situații ce afectează copiii sunt preluate, 24 de ore din 24, de către consilierii specializați în asistență socială și protecția copilului. În cazul situațiilor anunțate prin 119, dar pentru care este necesară intervenția imediată a Poliției sau a echipajelor medicale, operatorii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului pot alerta Serviciul de urgență 112. Totodată, potrivit acestui program, atunci când sunt cazuri de copii dispăruți, Poliția poate utiliza Sistemul de avertizare RO-ALERT, administrat din punct de vedere tehnic de către STS.

În ceea ce privește sistemele și aplicațiile informatice, în anul 2023, STS a continuat dezvoltarea aplicației informatice pentru acordarea, de către statul român, a sumelor forfetare pentru sprijinirea persoanelor refugiate în țara noastră în urma conflictului din Ucraina. Prin intermediul aplicației informatice dezvoltate de STS, autoritățile pot verifica dacă persoanele care solicită să fie cazate și să primească hrană în unitățile stabilite sunt eligibile și îndeplinesc condiția de a fi persoană singură sau familie beneficiară a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului. Ulterior stabilirii eligibilității, reprezentanții autorităților publice repartizează solicitanții, în limita locurilor disponibile, în locațiile stabilite prin hotărârile comitetelor județene/al municipiului București pentru situații de urgență.

O altă aplicație dezvoltată de STS, în anul 2023, care vine în sprijinul cetățenilor este cea prin care Guvernul României, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și cu suportul CN Poșta Română, alocă, în două tranșe, un ajutor de 1.400 de lei persoanelor vulnerabile, pentru decontarea datoriilor la plata facturilor de energie și gaze, în conformitate cu OUG nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile.

În vederea acordării tichetelor sociale pentru sprijin educațional în valoare de 500 de lei/copil, în următorii patru ani școlari, conform prevederilor OUG nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile și luarea unor măsuri în domeniul educației, STS a dezvoltat sistemul informatic la solicitarea Ministerului Educației și în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne (Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Inspectoratul General pentru Imigrări) și Agenția Națională de Administrare Fiscală. Au dreptul la aceste vouchere copiii din învățământul de stat preșcolar, care îndeplinesc condițiile în funcție de venitul pe membru de familie din luna iulie a fiecărui an, prevăzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările și completările ulterioare, precum și elevii din ciclul primar și gimnazial care fac parte din familii ai căror membri au, în luna iulie din fiecare an, un venit mediu net lunar de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară, conform OG nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul școlar 2001-2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 126/2002.

În domeniul sănătății, STS a asigurat suportul tehnic, extinderea funcționalităților și dezvoltările ulterioare solicitate de beneficiari pentru aplicațiile operaționalizate în trecut, precum Sistemul Electronic de Raportare a stocurilor de medicamente, Feedback pacient, Corona Forms și Registrul Unic de Boli Transmisibile.

Platforma informatică Proiecte PNRR dezvoltată de către specialiștii STS oferă posibilitatea de a accesa cele aproximativ 30 de miliarde de euro din PNRR, fără nicio interacțiune fizică la ghișeu. Este un instrument care asigură un flux 100% digital și corespunde standardelor europene și naționale de funcționalitate, transparență, securitate și interoperabilitate. Platforma a fost auditată inclusiv la nivel european de către experți desemnați de către Comisia Europeană, fiind plasată în topul celor mai bune aplicații informatice de acest tip. ^{https://granturi.imm.gov.ro}

Tot pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile, STS este în plin proces de dezvoltare a MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informației prin care sunt accesate 46 miliarde de euro, alocate României. Prin intermediul acestuia, autoritățile de management lansează apeluri pentru proiecte cu finanțare europeană, iar cei interesați pot depune digital toate documentele de accesare a acestora. Utilizatorii sistemului informatic au la dispoziție un call-center de suport specializat, dezvoltat tehnic de către STS și operat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pentru anul 2024, principalele obiective propuse pe problematicile cu impact direct asupra cetățenilor sunt următoarele:

derularea, în condiții optime, a proiectului de modernizare a SNUAU din punct de vedere tehnic și operațional;

implementarea de noi funcționalități pe platformele ce deservesc SNUAU, rezultate din cooperarea cu diverse structuri implicate în activitatea de soluționare a urgențelor;

optimizarea gestionării apelurilor de urgență 112 prin îmbunătățirea localizării acestora;

actualizarea documentelor suport privind operarea apelurilor de urgență 112 (regulamente, protocoale, metodologii, ghiduri, proceduri etc.);

menținerea certificării SMC conform ISO 9001:2015 pentru serviciul de operare 112 în Centrele unice de preluare a apelurilor de urgență;

asigurarea serviciilor securizate de comunicații și tehnologia informației pentru beneficiarii legali;

continuarea informării publice și realizarea campaniilor de promovare a serviciilor securizate de comunicații și tehnologia informației, a sistemelor și aplicațiilor informatice dezvoltate pentru administrația publică centrală și locală, care facilitează interacțiunea dintre statul român și cetățeni, precum și a Serviciului de urgență 112.

Direcția Națională Anticorupție

Particularitatea determinantă a activității desfășurate în anul 2023 de către Direcția Națională Anticorupție a fost specifică managementului schimbării, care a generat efecte atât la nivelul echipei de conducere a instituției, cât și pe palierul de execuție propriu-zisă a atribuțiilor curente. În contextul preocupării care vizează consolidarea și afirmarea culturii organizaționale a Direcției Naționale Anticorupție, un loc central al noii viziuni a schimbării l-a constituit promovarea în activitatea instituției a principiilor care consacră preeminența legii, a statului de drept, în conformitate cu prevederile art. 2 din Tratatul Uniunii Europene, precum și a dispozițiilor constituționale naționale.

Sub acest aspect, reținem potențialul evocator al conceptului de ”rule of law”, așa cum a fost definit de Antonio Guterres, secretar general al Națiunilor Unite: ”un principiu de guvernanță potrivit căruia toate persoanele, instituțiile și autoritățile, publice sau private, Statul însuși, sunt responsabile și pot fi trase la răspundere sub efectul legilor care sunt promulgate în mod public, aplicate în mod egal și independent și care încorporează normele și standardele internaționale ale drepturilor omului”.

Au fost reconfigurate prevederile art. 297 alin. (1) din Codul penal care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu. Modificarea vizează punerea în acord a normei de incriminare sus-menționate cu Deciziile Curții Constituționale a României nr. 405/15.06.2016 și 392/06.06.2017.

Alte modificări legislative în legătură cu activitatea curentă desfășurată de procurorii și polițiștii judiciari din cadrul direcției au fost aduse prin intrarea în vigoare a Legii nr. 201 din 5 iulie 2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în special cele privind art. 102 alin. (3) (excluderea probei și înlăturarea mijloacelor de probă corespunzător probei excluse urmare a nulității actului de administrare), art. 117 alin. (1) lit. a), alin. 2 și 3, art. 118-120 C.pr.pen. (care reglementează drepturile martorului, inclusiv dreptul de a nu da declarații și de a fi asistat la audiere).

Prin activitatea sa, Direcția Națională Anticorupție contribuie la consolidarea ordinii de drept, din perspectiva capacității de a răspunde, în ansamblul riscurilor de securitate asociate contextului geopolitic internațional, noilor provocări generate de corupție și crima organizată asociată corupției.

Funcționari publici trimiși în judecată 1.620

Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 226 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante

Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:

7 demnitari, dintre care:

3 deputați;

un senator;

un fost senator - asociat/administrator societate comercială la data săvârșirii faptei;

un fost deputat - fără ocupație la data săvârșirii faptei, în două dosare;

un deputat la data trimiterii în judecată - primar de comună la data săvârșirii faptei.

Autorități locale:

un președinte de consiliu județean;

un director general direcție consiliu județean;

17 primari (4 primari de municipiu, din care o persoană delegată cu atribuții de primar de municipiu, 13 primari de orașe/comune, din care unul deputat la data trimiterii în judecată)

un viceprimar;

2 directori în primării, un director direcție UAT11, 2 șefi serviciu şi un șef situații urgenţă în primării;

un consilier local;

un consilier al primarului;

un consilier asistent primărie;

un asistent social primărie;

10 funcționari primărie;

3 referenți primărie;

5 secretari primărie.

Instituții de aplicare a legii:

3 notari (din care unul în două dosare);

6 avocați;

49 polițiști (din care unul în două dosare şi un fost polițist, pensionar la data săvârșirii faptei)

un executor judecătoresc;

un expert jurist;

un șef departament juridic, 4 juriști;

7 consilieri juridici.

Funcții importante în instituții publice:

un director ABA12 Mureş;

un director MADR1;

un director ADS14;

un director executiv MIPE15;

un director economic Autoritatea Vamală Română, 2 directori executivi birouri vamale;

un șef agenție de control şi încasări;

un director, un director adjunct serviciu public de termoficare;

un director adjunct serviciu public de utilităţi municipale;

un director direcție administrare patrimoniu;

un director general, un director general adjunct, un director logistică CENAFER16.

Directori de companii/societăți de interes național:

un director general CNAB17;

un director regional CNAIR18.

Alte funcții:

6 militari;

2 directori penitenciar;

un auditor financiar Curtea de Conturi a României;

4 inspectori ANAF19;

5 inspectori ITM20;

un comisar șef gardă de mediu;

3 inspectori de stat în construcții;

2 inspectori vamali, 2 controlori vamali, 15 lucrători vamali;

un controlor trafic șef, 3 controlori trafic;

un preot;

4 președinți de asociație;

un prim-vicepreședinte sindicat.

În domeniul educației:

2 directori școală, un director colegiu, un prorector universitate;

2 profesori universitate (din care unul şi director departament universitate);

un director institut de cercetare în cadrul Ministerului Educației Naționale;

un director grădiniță;

2 profesori colegiu, un inspector școlar;

un profesor școală gimnazială;

un educator.

În domeniul sănătății:

un director Corp de Control al ministrului sănătății;

un manager general;

un director economic serviciu de ambulanță;

un medic spital;

un medic de familie;

8 medici veterinari;

3 manageri de spital (din care unul interimar);

un director economic spital;

un director executiv centru medical;

un director adjunct administrație spitale şi servicii medicale;

2 asistenți medicali;

Inculpați trimiși în judecată 15.000.

În majoritate, inculpații trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (158), sunt bărbați (143) şi au vârste cuprinse între 18-65 de ani (181).

Au studii superioare 146 inculpați, 2 sunt recidiviști, alți 23 au antecedente penale, iar 2 sunt cetățeni străini.

S-au înregistrat 4 cazuri de învinuiți/inculpați arestați preventiv, fată de care s-a dispus soluția de netrimitere în judecată.

La sfârșitul anului 2023 au rămas nesoluționate 1.195 dosare penale, în scădere cu 1,81% (1.217 în anul 2022), din care 742 au depășit un an de la data primei sesizări şi reprezintă 62,09% din cauzele nesoluționate (față de 742, reprezentând 60,97% în anul 2022), iar 431 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale şi reprezintă 36,07% din cauzele nesoluționate (față de 453 cauze, reprezentând 37,22% în anul 2022).

Din cele 708 cauze soluționate pe fond, în 427 a fost depășit termenul de un an de la data primei

sesizări (reprezentând 60,31%).

Prin cele 83 rechizitorii emise şi acorduri de recunoaștere a vinovăției încheiate au fost trimiși în judecată 210 inculpați pentru săvârșirea a 398 infracțiuni, după cum urmează:

226 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:

82 - infracțiuni de corupţie (29 - luare de mită; 13 - dare de mită; 30 - trafic de influenta; 10 - cumpărare de influenta);

91 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupţie (65 - abuz în serviciu, în forma calificată, una - șantaj, 9 - folosire de informatii ce nu sunt destinate publicității, 13 -folosire a influenței sau autorității; una - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor, 2 - efectuare de operațiuni financiare, incompațibile cu funcția);

53 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

21 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:

12 - evaziune fiscală;

9 - spălare a banilor.

151 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:

48 - fals intelectual;

9 - înșelăciune;

una - delapidare;

39 - fals în înscrisuri sub semnătură privată;

una - favorizare a făptuitorului;

7 - mărturie mincinoasă;

23 - uz de fals;

3 – fals în declarații;

9 - fals material în înscrisuri oficiale;

3 - fals informatic

Misiune

Caracterul disuasiv al luptei împotriva faptelor de corupție este determinat de calitatea judiciară a anchetelor penale și de gradul de recuperare efectivă a produsului infracțional.

Efectuarea de anchete penale efective, independente și echitabile.

Mobilizarea resurselor interne și externe pentru combaterea judiciară a faptelor de corupție.

Obținerea unui efect disuasiv și limitarea efectelor faptelor de corupție asupra cetățenilor.

Viziune

Promovarea în activitatea judiciară și în cea administrativă a instituției a principiilor care consacră preeminența legii, a statului de drept.

Scopurile noastre

Anchete penale

creșterea eficienței în investigarea faptelor de corupție la nivel înalt;

investigații financiare prin care să fie identificate produsul infracțiunii și bunurile transferate terților ori echivalentul acestora care pot fi indisponibilizate.

Confirmare judiciară

reducerea intervalului de timp până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prin creșterea calității actelor de urmărire penală;

utilizarea procedurii abreviate a acordului de recunoaștere a vinovăției.

Confiscarea efectivă a produsului infracțiunilor de corupție și al celor asimilate

asigurarea efectului disuasiv al procesului penal - crime should not pay;

prevenirea reinvestirii produsului infracțional în economia reală.

Motivația noastră - 2023

Întărirea capacității operaționale

29 de procurori validați în urma procedurii de interviu;

Produsul infracțional efectiv recuperat în faza de urmărire penală.

123,16 milioane lei (+458,55% față de anul 2022).

Dosare soluționate

2,259 dosare;

651 de persoane inculpate trimise în judecată.

Activitatea de urmărire penală

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2023, activitatea de urmărire penală a fost

desfășurată, în medie, de 103 procurori care au avut de soluționat 6.085 dosare penale.

Dintre acestea, 2.7902 dosare sunt dosare înregistrate în anul 2023, după cum urmează:

- 2.063 dosare penale, 73,94% sesizări ale persoanelor fizice/juridice/private sau instituții publice.

- 727 dosare penale, 26,06% din total, au fost înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu.

Au fost soluționat, pe fond;

2,259 dosare penale soluționate;

170 de acorduri de recunoaștere a vinovăției;

132 de rechizitorii.

Prin cele 132 rechizitorii şi 170 acorduri de recunoaștere a vinovăției (302 cauze trimise instanțelor de judecată), în cele 244 dosare în care s-a dispus trimiterea în judecată/sesizarea instanței, au fost deduse judecății 1.052 infracțiuni, a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:

687 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:

331 - infracțiuni de corupție (169 - luare de mită; 69 - dare de mită; 57 - trafic de influență; 36 - cumpărare de influență - art. 6;

178 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (125 - abuz în serviciu, 25 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, 6 – șantaj, 13 – folosirea influenței sau autorității, 2 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor, 7 - efectuarea de operațiuni financiare, incompațibile cu funcția);

178 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

36 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care :

17 - evaziune fiscală;

16 – spălare de bani.

329 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care :

94 - fals intelectual;

73 - fals în înscrisuri sub semnătură privată;

19 - constituire a unui grup infracțional organizat;

16 - fals material în înscrisuri oficiale;

6 - fals în declarații;

35 - uz de fals;

11 - mărturie mincinoasă;

3 - tăinuire;

10 - înșelăciune;

3 - favorizare a făptuitorului;

2 - delapidare;

1 - abuz în serviciu;

1 - sustragere sau distrugere de înscrisuri;

34 - fals informatic;

3 - obținere ilegală de fonduri.

În domeniul dreptului de proprietate - acordarea drepturilor revendicate prin cererile de restituire a unor terenuri;

Activitatea judiciară

Achitări definitive dispuse în anul 2023:

26,88% - prin raportare la numărul cauzelor;

17,64% - prin raportare la numărul inculpaților judecați în anul de referință.

Cauze restituite definitiv, în anul 2023, raportat la totalul trimiterilor în judecată (244 cauze):

10,25% - prin raportare la numărul cauzelor;

3,43% - prin raportare la numărul persoanelor.

Cauze în care instanța a dispus, în anul 2023, încetarea procesului penal ca urmare a incidenței inclusiv a prescripției răspunderii penale: 144

Cauze în care, în anul 2023, s-au dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmarea soluției de către instanță:

22 (0,97% din 2,259 dosare soluționate);

11,216 participări în instanță;

2,236 de hotărâri verificate pentru aprecierea exercitării căii de atac;

128 de apeluri;

76 de contestații admise.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2023, au fost condamnați 166 inculpați în 70 cauze, din care 48 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, între care 2 inculpați au fost condamnați la pedeapsa închisorii alternativ cu amenda penală, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 104 inculpați, iar față de 14 inculpați s-a dispus condamnarea doar la pedeapsa amenzii penale.

Măsuri asigurătorii

Dispuse în dosarele în curs de soluționare și în cele în care s-a dispus sesizarea instanței de judecată.

Valoarea totală a prejudiciilor estimate, la 31.12.2023, în toate dosarele în curs de soluționare (etapa în rem / în personam): 17,335.4 milioane lei.

Valoarea totală a prejudiciilor, la 31.12.2023, conform actelor de inculpare: 444,06 milioane lei.

Valoarea totală a produsului infracțional, la 31.12.2023, derivat din fapte de corupție: 93,24 lei.

Serviciul de cooperare internațională

Primește cereri de asistență judiciară internațională și OEA.

Transmite cereri de asistență judiciară și OEA statului solicitat/de executare.

Asigură reprezentarea DNA la rețelele /organizațiile internaționale anticorupție.

Efectuează actele de urmărire penală indicate de statul solicitant/emitent.

Facilitează și organizează activități de schimb de experiență destinate structurilor anticorupție din alte state.

Asigură suportul pentru redactarea cererilor de asistență judiciară internațională ori a OEA.

Întocmește note de studiu privind proiectele de acte normative ale UE și legislația statelor membre, cu relevanță pentru activitatea DNA.

Urmărește stadiul de executare a cererilor de asistență judiciară internațională și a OEA.

Facilitează și organizează activități de formare în parteneriat cu alte organizații internaționale.

Redactează propunerile de proiect cu finanțare externă nerambursabilă.

Așteptări-previziuni

Îmbunătățirea calității actelor de urmărire penală, prin creșterea gradului de concizie și de exactitate a acuzațiilor formulate.

Creșterea eficienței prin dezvoltarea capacității de documentare a situației bunurilor și valorilor deținute direct sau prin persoane interpuse de subiecții activi ai infracțiunilor cercetate pentru recuperarea produsului infracțiunii.

Prezervarea capacității Direcției Naționale Anticorupție de detectare și de investigare a faptelor de mare corupție, punând accent pe instrumentarea cauzelor cu finalitate judiciară în privința recuperării pagubei și a confiscării produsului infracțional.

Unificarea practicii judiciare la nivelul direcției naționale anticorupție și recalibrarea procesului de formare profesională a procurorilor cu accent pe dezvoltarea aptitudinilor de efectuare a instrucției penale și diseminarea bunelor practici de utilizare a procedeelor probatorii necesare soluționării cauzei, în raport cu tipologiile infracționale identificate și modurile de operare utilizate.

Diseminarea bunelor practici de utilizare a procedeelor probatorii necesare soluționării cauzelor

Îmbunătățirea cooperării judiciare în materie penală, pentru creșterea efectivității măsurilor dispuse de procurori.

Intensificarea contactelor interinstituționale cu autorități judiciare din alte state în vederea îmbunătățirii cooperării în materie penală, pentru creșterea efectivității măsurilor dispuse prin intermediul instrumentelor judiciare avute la dispoziție de procurorii direcției.

Finalizarea evaluării standardului profesional al personalului din cadrul structurii teritoriale și a structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, precum și a capacității acestuia de a răspunde nevoilor instituției de adaptare la specificul criminalității aflate în competența sa și la dinamica fenomenului infracțional vizat.

Soluționarea dosarelor și a lucrărilor cu respectarea duratei rezonabile de desfășurare a procedurilor judiciare și monitorizarea cauzelor vechi aflate în instrumentare pentru micșorarea timpului necesar finalizării urmăririi penale.

Finalizarea demersurilor de implementare a noi structurii organizaționale a Direcției Naționale Anticorupție la arhitectura instituțională consacrată prin Regulament de ordine interioară aprobat prin hotărârea nr. 1.169 din 28 septembrie 2023 a CSM – Secția pentru procurori, precum și luarea măsurilor necesare pentru reorganizarea administrativă a direcției din perspectiva asigurării unei eficiențe sporite a activității acesteia.

Promovarea unui mediu organizațional bazat pe respect reciproc, încredere, coeziune și profesionalism, de natură a consolida rolul magistratului-procuror în înfăptuirea actului de justiție și prestigiul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție.

Instituția Prefectului Județul Ilfov

Obiective strategice

Instituția Prefectului - Județul Ilfov are misiunea de a asigura implementarea la nivel local a politicilor guvernamentale, monitorizarea respectării Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, precum și a celorlalte acte normative de către autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate la nivelul județului Ilfov, în vederea oferirii unor servicii de înaltă calitate cetățenilor.

Viziunea Instituţiei Prefectului Județul Ilfov

Instituția Prefectului - Județul Ilfov își propune să își consolideze poziția de instituție publică de prestigiu, model de eficiență și transparență administrativă în relația cu partenerii săi, să fie privită cu încredere și respect.

Valori și principii

În calitatea sa de interfață între autorități și societatea civilă, Instituția Prefectului - Județul Ilfov își asumă și promovează valorile instituționale, precum și principiile corelate acestora.

Activitatea prefectului se întemeiază pe respectarea următoarelor principii:

a) principiile legalității, imparțialității și obiectivității;

b) principiul transparenței și liberului acces la informațiile de interes public;

c) principiul eficienței;

d) principiul responsabilității;

e) principiul profesionalizării;

f) principiul orientării către cetățean.

Obiectivele generale ale Instituţiei Prefectului Județul Ilfov au fost urmatoarele:

Coordonarea și asigurarea îndeplinirii la nivelul județului Ilfov a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și în politicile naționale și de afaceri europene;

Exercitarea controlului de legalitate asupra actelor administrative emise/adoptate de autoritățile administrației publice locale și accelerarea procesului de aplicare a actelor normative cu caracter reparatoriu;

Eficientizarea conducerii serviciilor publice deconcentrate și a altor structuri Guvernamentale și corelarea priorităților acestora cu Programul de Guvernare;

Organizarea în condiții de transparență, eficiență administrativă și financiară a proceselor electorale;

Asigurarea reprezentării și susținerii intereselor instituţiei, ale prefectului în fața instanțelor de judecată și a altor organe jurisdicționale, cu respectarea prevederilor legale;

Realizarea activităţilor privind certificarea cu apostilă;

Colaborarea interinstituțională eficientă între autoritățile administrației publice și instituțiile publice deconcentrate organizate la nivelul județului Ilfov pentru un serviciu public de calitate;

Menținerea climatului de pace socială și a unei comunicări permanente cu partenerii de dialog social, acordând o atenție constantă prevenirii tensiunilor sociale;

Îmbunătățirea managementului situațiilor de urgență;

Asigurarea eliberării și evidenței pașapoartelor;

Respectarea regimului permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor și al plăcilor cu numere de înmatriculare;

Eficientizarea relației cu cetățeanul și a comunicării interne și externe;

Gestionarea rațională a resurselor financiare și a resurselor umane din cadrul instituţiei.

Obiectivele generale au fost stabilite prin Ordinul Prefectului nr. 111 din 29.03.2023 privind aprobarea obiectivelor generale ale Instituţiei Prefectului Județul Ilfov pentru anul 2023.

Concomitent cu îndeplinirea sarcinilor curente, în cursul anului 2023 s-au realizat, din principal, următoarele :

1. organizarea activității serviciului potrivit actelor normative care reglementează activitatea financiar contabil, în acest scop fiind întocmite proceduri operaționale specifice, repartizarea atribuțiilor prin fișele posturilor, controlul respectării disciplinei financiare și de casă;

2. exercitarea unui control financiar preventiv propriu și eficace;

3. creșterea nivelului de competență profesională a personalului prin studiu individual dirijat și alte forme de pregătire;

4. determinarea, calculul și plata drepturilor salariale și a celorlalte drepturi conexe cuvenite personalului, integral și la timp, în condiţiile încadrării în prevederile bugetare aprobate;

5. în domeniul administrării patrimoniului, sarcina principală a fost asigurarea condițiilor materiale necesare îndeplinirii atribuțiilor tuturor structurilor instituţiei;

6. îmbunătățirea activității de exploatare a autovehiculelor prin efectuarea oportună a reparațiilor curente și respectarea strictă a normelor privind evidența exploatării, cu precădere încadrarea consumului de carburanți și lubrifianți în cotele legale;

Asigurări și Asistență Socială

în perioada analizată s-au deschis credite bugetare în valoare de 23.128 lei și s-au efectuat plăți de 23.128 lei realizându-se un grad de utilizare a creditelor deschise de 100 %.

Cancelaria prefectului

Agenda Prefectului Județul Ilfov a fost publicată pe site-ul Instituţiei Prefectului pe tot parcursul anului 2023 pentru a fi ușor accesibil cetățenilor. Astfel, cetățenii au fost informați, operativ, despre activitățile la care Prefectul Județului Ilfov a participat.

Gestionarea Situațiilor de Urgență: Unul dintre principalele noastre domenii de activitate a fost coordonarea și gestionarea situațiilor de urgență în județ. Prin prezidarea ședințelor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, am asigurat o comunicare eficientă și o acțiune concertată în fața provocărilor imprevizibile. Evaluările periodice ale activității desfășurate ne-au permis să identificam punctele forte și să dezvoltăm strategii îmbunătățite pentru a face față situațiilor de criză în viitor.

Promovarea Dialogului Social și Incluziunea Comunității Rome: Prefectura a fost implicată activ în promovarea dialogului social și a incluziunii comunității rome în viața socio-economică a județului. Prin intermediul Comisiei de Dialog Social și a Grupului de Lucru Mixt pentru romi, am facilitat cooperarea între autorități, ONG-uri și reprezentanții comunității rome, identificând soluții și inițiative pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și integrarea socială a acestei comunități.

Prefectura a acordat o atenție deosebită evaluării performanței instituțiilor publice din județ. Participarea la evaluările anuale ale instituțiilor precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a facilitat identificarea punctelor slabe și implementarea de măsuri corective pentru îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

Participarea la Evenimente și Ceremonii Locale: Prefectura a fost prezentă și activă la numeroase evenimente și ceremonii locale, marcând momente importante din viața comunității noastre, de la aniversarea Zilei Naționale a României până la ceremonii de comemorare și manifestări culturale, am fost alături de cetățenii noștri în momentele lor de bucurie și de tristețe, consolidând astfel legăturile noastre cu comunitatea.

Promovarea Sustenabilității și Educației: Prefectura a sprijinit și promovat inițiative pentru protejarea mediului înconjurător și educația civică și culturală a cetățenilor. Prin organizarea de evenimente ecologice și educaționale în scoli și licee, am încurajat conștientizarea și implicarea comunității în protejarea mediului și în promovarea valorilor culturale și sociale.

Număr comunicate de presă elaborate în anul 2023: 53

Număr declarații de presă susținute de Doamna Prefect și transmise live pe platforma Facebook (pagină instituțională cu peste 7190 de urmăritori) în anul 2023: 12

Număr postări pe platforma Facebook aprox 132

- Administrarea paginii oficiale de internet a Instituţiei Prefectului - Județul Ilfov:

Total vizualizări site pe anul 2023: 169.202

Corpul de control al prefectului

De la data de 28 iunie 2023, funcția de consilier superior în cadrul Corpului de Control al Prefectului a devenit vacantă fiind ocupată începând cu data de 23.11.2023.

In cadrul Corpului de Control al Prefectului, pentru perioada 23.11.2023 - 31.12.2023 au fost efectuate controale din următoarele locații vizând următoarele aspecte:

Verificarea în cadrul Comisiei Mixte a operatorului SC. MAROON HEAVEN", cu deplasarea în localitatea Snagov, pentru verificarea neregulilor semnalate de un grup de persoane din proximitatea localului, referitoare la tulburarea liniștii publice, folosirea de materiale pirotehnice fără drept, desfășurarea în mod ilegală activității. în cauză s-au deschis 4 dosare penale ce se află în curs de soluționare.

Verificarea Centrului pentru persoane vârstnice "Armony Lux Residence" din localitatea Dobroești, județ Ilfov pe parcursul a două zile consecutive, în cadrul Comisiei Mixte. S-a dispus închiderea Centrului, deoarece nu deținea autorizații de funcționare sanitar-veterinare, aviz Direcția de Sănătate Publică, lipsa casei de marcat, cât și pentru faptul că nu erau respectate standardele minime acceptate pentru îngrijirea persoanelor vârstnice. În cauză s-au deschis două dosare penale pentru evaziune fiscală și pentru practicarea unei meserii fără drept. S-a dispus evacuarea imediată a persoanelor cazate la momentul controlului în locația respectivă.

Întâlnire de lucru la sediul Instituţiei Prefectului Județul Ilfov cu grupul de petenți din localitatea Snagov și primarul comunei Snagov pentru identificarea soluțiilor optime a fi demarate pentru asigurarea unui climat de siguranță și ordine publică referitoare la problemele generate de operatorul economic "MAROON HEAVEN".

Verificarea Centrului pentru persoane vârstnice "ADINA" din localitatea Dobroești, județ Ilfov ca urmare a unei sesizări cu privire la faptul că se desfășoară activități economice, deși Centrului i-a fost oprită activitatea de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. în urma verificărilor efectuate la fata locului împreună cu Comisia Mixt, nu s-a constatat activitate economică.

Întâlnire de lucru la sediul primăriei Snagov pentru verificarea demersurilor efectuate pentru oprirea activității "S.C MAROON HEAVEN". S-au punctat etapele de urmat pentru demolarea construcțiilor ridicate ilegal.

Verificarea "Centrului Județean Ilfov de Asistență Medico-Socială" din localitatea Domnești, județul Ilfov, pentru verificarea respectării standardelor minime în îngrijirea persoanelor vârstnice, în cadrul Comisiei Mixte, fără a depista nereguli grave. S-au aplicat două amenzi pentru nerespectarea regimului produselor refrigerate.

Controlul de legalitate asupra actelor administrative se exercită de prefect, care este autoritatea de tutelă administrativă pentru autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu prevederile art. 255 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, eu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

La nivelul Instituţiei Prefectului - județul Ilfov, această activitate se desfășoară în baza Procedurii operaționale privind activitatea de verificare a legalității actelor administrative ale autorităților publice locale și județene organizate la nivelul județului Ilfov.

In perioada 01.01.2023 - 31.12.2023 autoritățile administrației publice locale au emis/adoptat un număr total de 23.388 acte, din care:

4.848 - hotărâri ale consiliilor locale;

17.091 - dispoziții ale primarilor;

230 - hotărâri ale Consiliului Județean Ilfov;

1.219- dispoziții ale președintelui Consiliului Județean Ilfov.

In ceea ce privește efectuarea controlului de legalitate asupra actelor administrative transmise instituţiei noastre, acesta a fost exercitat asupra unui număr total de 11.824 acte administrative din care, 2.288 hotărâri ale consiliilor locale, 8.249 dispoziții ale primarilor, 198 hotărâri ale Consiliului Județean Ilfov și 1.089 dispoziții ale Președintelui Consiliului Județean Ilfov.

Menționăm că asupra unui număr de 11.564 de acte administrative emise/adoptate în perioada iulie - decembrie 2023, controlul de legalitate urmează să fie efectuat în primele luni ale anului 2024.

Controlul de legalitate exercitat de prefect asupra actelor administrative emise și adoptate de autoritățile administrației publice locale și județene, fiind prin excelență un control de legalitate și nu de oportunitate, a vizat în principal:

respectarea condițiilor de fond, respectiv conformarea actelor administrative supuse controlului cu prevederile Constituției, ale legilor și ale celorlalte acte normative, în limitele competentei autorităților emitente;

respectarea condițiilor de formă impuse de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă și a procedurii prevăzute de OUG 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru adoptarea, respectiv emiterea actelor administrative, o atenție deosebită fiind acordată asigurării transparenței actului decizional;

Principalele probleme care au făcut necesară declanșarea procedurii prealabile sau, după caz, introducerea acțiunii la instanța de contencios administrativ au vizat nerespectarea prevederilor legale privind funcția publică;

Conform prevederilor OUG 57/2019 privind Codul administrativ, s-a solicitat autorităților administrației publice, care au adoptat sau emis actele administrative, reanalizarea acestora în vederea modificării, completării sau, după caz, a revocării.

In urma efectuării controlului de legalitate, au fost considerate 25 de acte administrative nelegale, dintre care 17 hotărârii și 8 dispoziții, în toate aceste cazuri, s-au întocmit proceduri prealabile.

In cursul anului 2023, la cererea Unităților Administrativ Teritoriale au fost emise un numar de 75 avize privind legalitatea de emitere a dispozițiilor de primar, hotărârilor consiliilor locale și a hotărârilor consiliului județean.

În anul 2023 au fost realizate 7 controale tematice la Unităţile Administrativ Teritoriale (Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Buftea, Balotești, Mogoșoaia și Petrăchioaia) în care au fost prezentate problemele constatate la nivelul acestor unități și încheiate procese verbale de control.

De asemenea, în anul 2023 au fost întocmite și transmise către primăriile din județ un numar de 10 circulare având ca obiect transmiterea unor date și documente, instrucțiuni privind aplicarea în mod unitar a unor prevederi legale sau noutăți în ceea ce privește legislația în domeniul administrației publice.

Servici publice deconcentrate

Activitatea de monitorizare a serviciilor publice deconcentrate a fost realizează prin intermediul rapoartelor de activitate înaintate Instituţiei Prefectului, prezentate și analizate în ședințele Colegiului Prefectural.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce ii revin, prefectul solicit instituțiilor publice, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, după caz, documentații, date și informatii. Pentru informarea prefectului pe anumite teme specifice, au fost solicitate și prezentate serviciilor publice deconcentrate informări punctuale:

lista unităților școlare fără autorizație sanitară de funcționare (DSP; ISJ);

lista unităților școlare fără autorizație ISU de funcționare (ISU B-I; 1SJ);

stadiul pregătirii bazei materiale pentru anul școlar 2023-2024 (1SJ);

informări pe diverse teme ale Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov;

informare privind implementarea colectării selective a deșeurilor în județul Ilfov (APM);

informare privind situatia deșeurilor și a depozitelor de deșeuri în județul Ilfov (GNM-CJIlfov);

raportări privind stadiul asigurării măsurilor impuse pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și personalului didactic/ auxiliar din incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar (IPJ, IIJ, 1SJ);

informare privind sursele de încălzire și asigurarea cu combustibil (acolo unde este cazul) a unităților de învățământ preuniversitar (ISJ);

săptămânale:

raportări ale activităţilor săptămânale realizate și propuse a fi realizate (IJJ);

rapoarte de activitate ale Administrației Județene a Finanțelor Publice;

raportări zilnice privind cantitățile de precipitații înregistrate la principalele stații hidrometrice și pluviometrice din administrarea SGA Bucureşti-Ilfov;

informări/atenționări/avertizări zilnice privind nivelul cotelor de atenție și inundații precum și debitele maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din administrarea SGA București-Ilfov;

periodice:

buletinului statistic lunar al județului Ilfov (DJS);

buletinul statistic trimestrial privind evoluția principalilor indicatori economico-sociali (DJS);

informare privind evoluția numărului de beneficiari de asistență social și a plăților aferente la nivelul județului Ilfov (AJPIS);

zilnice:

sinteza principalelor evenimente de pe raza județului Ilfov din ultimele 24 de ore comunicate de Inspectoratul de Politie a Județului Ilfov (Infracțiuni contra persoanei; Infracțiuni contra patrimoniului, Alte infracțiuni de natură judiciară; infracțiuni de natură economică; infracțiuni la regimul armelor, explozibililor și substanțelor periculoase; evenimente la regimul circulației și infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice);

informări referitoare la suspiciunile și cazurile confirmate de Pestă Porcin Africană (PPA) pe teritoriul județului Ilfov sau a județelor învecinate ce afectează și localități din județul Ilfov (DSVSA);

raportări zilnice privind cantitățile de precipitații înregistrate la principalele stații hidrometrice și pluviometrice din administrarea SGA Bucureşti-Ilfov;

informări/atenționări/avertizări zilnice privind nivelul cotelor de atenție și inundații precum și debitele maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din administrarea SGA Bucureşti-Ilfov,

informări referitoare la prognoza meteorologică comunicată de Administrația Națională de Meteorologie.

Activitatea de examinare a proiectelor bugetelor și a situațiilor financiare privind execuția bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate

Conform atribuțiilor legale prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul Instituţiei Prefectului funcţionează Comisia de examinare a proiectelor de buget și a situațiilor financiare privind execuția bugetară ale serviciilor publice deconcentrate organizate la nivel județean.

In perioada supusă analizei, Comisia a examinat 13 documentații referitoare la proiectele de buget pentru anul 2023 și 13 situații financiare privind execuția bugetară aferentă trimestrului IV al anului 2023, pentru care a propus emiterea a 26 avize favorabile.

De asemenea, au fost examinate situațiile financiare privind execuția bugetară aferentă trimestrului III 2023 și execuția bugetară aferentă trimestrului II 2023 pentru care s-a propus emiterea unui numar total de 2 avize favorabile.

Cele 28 avize favorabile au fost înaintate instituțiilor ierarhic superioare ale serviciilor publice deconcentrate organizate la nivel județean.

Activitatea Colegiului Prefectoral al Județului Ilfov

Pe parcursul anului 2023 s-au desfășurat 13 ședințe de lucru ale Colegiului Prefectoral în cadrul cărora au fost adoptate un numar de 2 hotărârii, după cum urmează:

Aprobarea Tematicii ședințelor Colegiului Prefectoral al județului Ilfov pentru anul 2023;

Constituirea de comisii mixte pentru identificarea tuturor problemelor existente la nivelul

centrelor rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale destinate persoanelor adulte cu dizabilități.

In conformitate cu prevederile H.G. nr. 499/2004, la nivelul Instituţiei Prefectului -Județul Ilfov,

funcţionează Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru problemele persoanelor vârstnice

(C.C.D.C.P.P.V.) care are ca obiectiv susținerea inițiativelor pentru ameliorarea calității vieții persoanelor vârstnice și identificarea soluțiilor la problemele acestei categorii sociale.

Componenta nominală a Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru problemele persoanelor vârstnice a fost aprobată prin Ordinul Prefectului nr.172/16.05.2023 și Ordinul Prefectului nr. 457/11.12.2023.

Sunt membre în C.C.D.C.P.P.V. organizațiile de pensionari și centre sociale, care funcţionează in

orașele Periș, Ciolpani, Domnești, Popești-Leordeni și Chitila, precum și Federația Națională Omenia a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România.

In anul 2023 s-au organizat două ședințe ale Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru problemele persoanelor vârstnice. În ședința din 31.08.2023 s-a prezentat o informare privind activitatea de sprijin a persoanelor vârstnice, la nivel teritorial, a serviciilor publice cu atribuții de control și monitorizarea activităţilor centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice, dizabilități, stabilite prin Ordinul Prefectului nr. 23 3/07. 07.2023.

La ședința din 12.12.2023 s-a discutat despre rezultatele controalelor din lunile iulie și august 2023 la centrele sociale pentru persoanele adulte din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov, Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov precum și a Direcției de Sănătate Publică a Județului Ilfov.

Servicii comunitare de utilități publice

Întrucât județul Ilfov nu are în componenta sa administrativ-teritorial localități cu rang de municipiu, sarcina raportării stadiului dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice revine Consiliului Județean Ilfov, care centralizează datele și le introduce în aplicatia informatică "Monitorizare SCUP" gestionat de către MDRAP.

De asemenea, Direcția General Management Programe de Dezvoltare (DGMPD), structura de specialitate din cadrul Consiliului Județean Ilfov, are ca atribuții de interes județean, pe lângă gestionarea proiectelor finanţate din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, elaborarea Strategiei de dezvoltare integrată a județului Ilfov și implicit monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare integrată a județului Ilfov.

În cadrul activității de monitorizare a serviciilor comunitare de utilități publice și a investițiilor

finanţate prin programe naționale au fost desfășurate următoarele activități:

actualizarea bazei de date a operatorilor de servicii de utilități publice care activează la nivelul județului Ilfov.

elaborarea, împreună cu specialiștii din Consiliul Județean Ilfov, a bazei de date cuprinzând situatia gospodăriilor neelectrificate, aflate la o distanță mai mare de 2 km fața de rețeaua de distribuție și înaintarea acesteia către Ministerul Energiei, în vederea finanțării acestora din bugetul alocat Fondului pentru Mediu, în cadrul Programului pentru instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice.

elaborarea situației centralizatoare a datelor cu privire la gestionarea deșeurilor municipale solicitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

De menționat că Guvernul României a avizat Programul Operațional Regional pentru regiunea

Bucureşti-Ilfov (POR BI) 2021-2027, realizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI), în calitate de Autoritate de Management. Documentul a fost transmis Comisiei Europene pentru verificare și aprobare.

Pentru pregătirea acestui program, ADRBI a elaborat strategia și toate documentele pregătitoare, a negociat structura și a contribuit la corelarea obiectivelor de politic ale Uniunii Europene cu nevoile identificate în regiune, în permanentă legătură cu toti cei interesați. Toate versiunile programului au fost publicate și discutate, atât cu potențialii beneficiari, cât și cu decidenții de la nivel local și naţional, cu reprezentați ai societății civile, mediului de afaceri, mediului academic și universitar și ai institutelor de cercetare.

Programul Operațional Regional pentru regiunea Bucureşti-Ilfov 2021-2027 are propusă o alocare UE de aproximativ 586,6 milioane de euro, la care se va adauga o cofinanțare națională de aproximativ 880 de milioane de euro. Față de perioadele anterioare de programare, am reușit o creștere substanțială (de peste trei ori) a finanțării de care poate beneficia regiunea Bucureşti-Ilfov. Programul mai propune stimularea inovării și creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei. Regiunea de capital va beneficia de fonduri europene pentru digitalizare și întreprinderi dinamice, o sumă importantă urmând să fie alocată și pentru proiecte ,verzi". Un element-cheie în implementarea programului va fi capacitatea autorităților locale de a aborda diferitele probleme în mod integrat, prin intermediul strategiilor teritoriale. Programul Operațional Regional pentru regiunea Bucureşti-Ilfov 2021-2027, în forma avizată de către Guvernul României și transmisă Comisiei Europene, poate fi consultat și descărcat la adresa: ^{https://www.adrbi.ro/programe-regionale/por-bi-2021-2027/}

Managementul situațiilor de urgență

Având în vedere prevederile Ordonanței de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situațiilor de Urgență completată și modificată prin O.U.G. nr. 1/2014, a Hotărârii Guvernului României nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență cu modificările și completările ulterioare și a Hotărârii Guvernului României nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în anul 2023, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ilfov (CJSU Ilfov) a întreprins măsuri, acțiuni și activități din vederea realizării managementului și gestionarii situațiilor de urgență produse la nivelul județului Ilfov.

Obiectivul fundamental al întregii activități desfășurate de CJSU Ilfov în anul 2023 a vizat, mn principal, creșterea gradului de siguranță a populației în cazul producerii situațiilor de urgență prin perfecționarea sistemului de gestionare a riscurilor și evenimentelor generatoare de dezastre, creșterea eficientei acțiunilor de prevenire și intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor distructive ale acestora.

Măsuri, acțiuni și activități preventive

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ilfov este structura abilitată legal în managementul situațiilor de urgență constituit potrivit legii pe niveluri și domenii de competență, fiind parte din Sistemul National de Management al Situațiilor de Urgență.

Activitatea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov a vizat în anul 2023, cu prioritate, eficientizarea acțiunilor de prevenire și creștere a capacității de reacție în situații de urgență a tuturor structurilor cu atribuții din cadrul sistemului de management pentru situații de urgență.

In vederea asigurării coordonării integrate a măsurilor tehnico-operative pentru gestionarea eficientă a situațiilor de urgență produse pe teritoriul județului Ilfov, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ilfov s-a întrunit în anul 2023, în cadrul a 28 ședințe ordinare și extraordinare.

Ședințele s-au desfășurat în condiții corespunzătoare, atât cu prezență fizică, cât și în sistem online, asigurându-se aducerea la îndeplinire în totalitate a obiectivelor și a sarcinilor de conducere în procesul de gestionare a situațiilor de urgență.

Secretariatul ședințelor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov a fost asigurat de către Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Centrului Operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Dealul Spirii" Bucureşti-Ilfov.

Pentru aplicarea legislației specifice, precum și pentru buna funcționare a activităţilor de gestionare a situațiilor de urgent, în anul 2023, au fost emise 30 hotărârii ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov, care au fost transmise autorităților administrației publice locale, instituțiilor interesate și membrilor comitetului.

Situațiile de urgență apărute în anul 2023 au impus o reacție rapidă din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov, acesta asigurând prin reprezentanții săi o coordonare prompt a acțiunilor de intervenție și adoptarea de hotărârii și ordine pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative ale acestora, cu următoarea ordine de zi:

Actualizarea situației spațiilor de cazare de pe raza județului Ilfov avizate de CJSU Ilfov în conformitate cu prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/27.02.2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare;

Aprobarea Planului de măsuri pentru prevenirea, diminuarea și atenuarea efectelor negative ale caniculei și secetei, precum și altor fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce în perioada de vară, pe teritoriul județului Ilfov;

Aprobarea reorganizării activității de gestionarea fluxului de refugiați ucraineni și resurselor implicate la nivelul Centrului Municipal Integrat pentru Situații de Urgență din Bucureşti;

Stabilirea măsurilor care se impun pentru rezolvarea situației privind mutarea beneficiarilor persoanelor cu dizabilități preluați de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din data de 04.07.2023 și care au domiciliul pe raza Județului Ilfov;

Aprobarea planului de măsuri pentru prevenirea, diminuarea și atenuarea efectelor negative ale caniculei și secetei, precum și altor fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce în perioada de vară, pe teritoriul Județului Ilfov;

Aprobarea locației Centrului Rezidențial pentru Persoane Vârstnice "Perla Senior,, Snagov, cu sediul în sat Tâncăbești, comuna Snagov, sos. Bucureşti - Ploiești nr. 218, jud. Ilfov ca;

centru pentru mutarea beneficiarilor - persoane cu dizabilități preluați de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din data de 04.07.2023 și care au domiciliul pe raza Județului Ilfov, conform Hotărârii CJSU Ilfov nr. 7/09.07.2023;

centru pentru transferul unui numar de 10 persoane cu dizabilități din comuna Tunari

centru pentru relocare temporară a eventualilor beneficiari - persoane cu dizabilități si/sau persoane vârstnice care sunt identificate în centre rezidențiale/cămine improprii;

Solicitarea Centrului rezidențial pentru Persoane Vârstnice Perla Senior Snagov de relocare a persoanelor cu dizabilități și boli psihice ce necesită îngrijiri speciale într-un centru specializat;

Ca urmare a identificării unui cămin neautorizat în comuna Dărăsti Ilfov, str. Unirea Principatelor nr. 123, jud. Ilfov, se impune relocarea unui nr de 25 persoane astfel: 6 persoane la Spitalul Județean Ilfov, Bucureşti și 19 persoane la Centrului Rezidențial Perla Senior.

Identificarea de centre/locații pentru relocarea temporară a eventualilor beneficiari - persoane cu dizabilități și/sau persoane vârstnice care sunt identificate în centre rezidențiale/cămine improprii;

Stabilirea modalității de acțiune în cazul în care instituțiile cu competențe de control dispun măsura de suspendare, oprire temporară sau închidere a centrului verificat ca urmare a deficiențelor constatate;

Aprobarea măsurilor pentru prevenirea, diminuarea și atenuarea efectelor negative ale caniculei și secetei, precum și altor fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce în perioada de var, în special pe perioada codurilor portocalii/roșii, pe teritoriul Județului Ilfov;

Activarea Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, din cadrul Secțiunii Management Operațional - Operații, a celulei pentru monitorizarea efectelor tipului de risc temperaturi extreme - risc asociat, ”caniculă” COD ROȘU;

Ca urmare a Deciziei nr 316/26.07.2023 a Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Bucureşti- Ilfov înregistrat la Instituția Prefectului Județul Ilfov sub nr. 8316/26.07.2023 de închidere definitiv a punctului de lucru din Voluntari, se impune relocarea unui numar de persoane, astfel:

4 persoane la Spitalul Județean Ilfov, Bucureşti;

9 persoane la Centrul Rezidențial Perla Senior Snagov

17 persoane la Spitalul Clinic de Psihiatrie Profesor Doctor Alexandru Obregia, Bucureşti;

Relocarea unui beneficiar de la Spitalul Fundeni-Secția Medicală II la Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu, șoseaua Gării nr. 56 Bălăceanca;

În data de 27.07.2023, în urma controlului efectuat de comisia mixtă de control, înființată prin Ordinul Prefectului nr. 235 din 10.07.2023, la Asociația Sora Med - Centrul de îngrijire pentru

persoane vârstnice Sfântul Andrei,, orașul Voluntari, județul Ilfov, s-a dispus închiderea acestuia din cauza condițiilor improprii de funcționare și a condițiilor de igienă deficitare, astfel se impune relocarea acestora, după cum urmează:

- Spitalul de Obstetrică Ginecologie Buftea, Ilfov;

- Spitalul Clinic de Urgență Județean Ilfov, Bucureşti;

- Spitalul Clinic Colțea, Bucureşti;

În data de 01.09.2023, în urma controlului efectuat de comisia mixtă de control, înființat prin Ordinul Prefectului nr. 235/2023, la Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice ROYAL MEDICAL CLINIC,, orașul Voluntari, județul Ilfov, s-a dispus relocarea unui numar de 6 persoane din cauza nerespectării condiției de vârstă sub 65 de ani din raport de autorizațiile/ licența deținută de prestatorul de servicii sociale, astfel:

2 persoane la Spitalul de Obstetrică Ginecologie Buftea, Județul Ilfov;

4 persoane la Spitalul Clinic de Urgență Județean Ilfov, Bucureşti;

Relocarea unui numar de 12 copii temporar cazați la Centrul de primire în regim de urgență Săftica Comuna Balotești, Județ Ilfov la prestatorul de servicii sociale Fundația The Door România, Comuna Mogoșoaia, Județ Ilfov;

Ca urmare a Procesului-verbal de constatare a contravenției al Comisariatului Regional pentru

Protecția Consumatorilor Regiunea București-Ilfov nr. 1166764/11.10.2023, înregistrat la Instituția Prefectului Județul Ilfov sub nr, 10759/11.10.2023, de oprire temporară a Centrului rezidențial pentru persoane vârstnice Royal Medical Clinic din Voluntari, se impune relocarea unui numar de 2 persoane la Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Perla Senior Snagov.

Ca urmare a adresei Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov nr. 27030/28.12.2023, înregistrată la Instituția Prefectului-Județul Ilfov sub nr. 13885/29.12.2023, respectiv a neregulilor identificate la operatorul economic Armony Lux Residence SRL, str. Narciselor nr. 2, localitatea Dobroești, județul Ilfov, se impune relocarea unui numar de 8 persoane la Centrul Rezidențial Perla Senior Snagov.

Managementul și gestionarea situațiilor de urgență

Ținând cont de specificul regional și climatic, tipurile de risc care s-au manifestat pe teritoriul județului Ilfov în decursul anului 2023 și care au generat situații de urgență, sunt următoarele:

1. riscuri naturale: inundații, fenomene hidro-meteo periculoase (ploi și ninsori abundente, furtuni puternice, variații de temperatură îngheț-dezgheț) - 21 misiuni de acest tip;

2. riscuri tehnologice: muniții rămasă neexplodată - 9 intervenții;

3. riscuri de incendiu: incendii - 1106 intervenii la incendii și incendii de vegetație.

Asociat riscului de incendiu, ca intervenții de amploare pot fi exemplificate:

- incendiul produs în data de 18.08.2023 la un depozit de paleti de lemn și mase plastice din localitatea Glina, județul Ilfov. La locul intervenției ardea cu flacără deschisă depozitul pe o suprafață de 500 mp și 2 camioane, iar pentru această intervenție a fost emis și mesaj RO-Alert de avertizare a populației având în vedere degajările de fum și gaz toxice;

- incendiul produs în data de 16.12.2023 în localitatea Snagov, județul Ilfov la un restaurant, Taverna Racilor, unde echipajele ISU BIF au acționat pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperișul restaurantului pe o suprafață de 500 mp.;

4. riscuri biologice: epidemii/epizootii- 10 misiuni.

De asemenea, în anul 2023 s-au mai înregistrat pe raza județului Ilfov un numar de 23.537 intervenții ale ISU BIF pentru acordarea primului ajutor medical și descarcerare.

Acțiuni și măsuri cu caracter proactiv

Toate atenționările și avertizările au fost transmise către comitetele locale pentru situații de urgență, pentru adoptarea măsurilor necesare limitării efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

La nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dealul Spirii, Bucureşti-Ilfov, în domeniul situațiilor de urgență au fost organizate:

32 instruiri cu președinții comitetelor locale pentru situații de urgență;

32 instructaje cu șefii centrelor operative pentru situații de urgență;

35 convocări de pregătire cu șefii celulelor de urgență din cadrul operatorilor economici clasificați cu risc conform H.G. 642/2005;

6 convocări de pregătire cu șefii serviciilor voluntare pentru situații de urgență;

5 convocări de pregătire cu șefii serviciilor private pentru situații de urgență;

10 convocări de pregătire cu inspectorii de protecție civilă;

40 convocări de pregătire cu operatorilor economici sursă de risc incluși în P.A.A.R.;

10 instruiri cu conductorii instituțiilor publice/operatorilor economici care desfășoară activități specifice pe raza județului Ilfov;

60 instruiri cu conducători unităților de învățământ;

La nivelul județului Ilfov au fost planificate 11 alarmări publice la localități, fiind executate 7 astfel de activități.

Acțiuni desfășurate pe timpul producerii evenimentelor

Pe parcursul anului 2023, în contextul manifestării conflictului armat dintre Rusia și Ucraina, la nivelul Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Ilfov au fost desfășurate următoarele activități:

centralizarea raportărilor sosite în Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Ilfov și transmiterea acestora către instituțiile superioare ierarhic și cele locale cu atribuții în S.N.M.S.U.;

asigurarea răspunsului la ordinele venite de la Centrul National de Coordonare și Conducere a Intervenției;

în contextul necesitații gestionarii afluxului de refugiați din Ucraina, au fost desfășurate misiuni de încadrare a Punctului Operativ Avansat Isaccea și Punctului Operativ Avansat Huși.

Coordonarea operațională și integrată a situațiilor de urgență determinate de afluxul masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul României ca urmare a conflictului armat din Ucraina a fost asigurat la nivelul Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Ilfov, organizat la sediul din sos. Cotroceni nr. 36, sector 6, Bucureşti, în regim permanent, 24 ore din 24, sub coordonarea operațională a Centrului National de Coordonare și Conducere a Intervenției.

Direcții de acțiune și propuneri pentru eficientizarea activității CJSU Ilfov

In scopul îmbunătățirii activității Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov, se vor avea în vedere următoarele aspecte:

monitorizarea permanentă a situațiilor de urgență din zonele afectate și a zonelor de risc potențiale;

creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, protejarea bunurilor și valorilor materiale precum și a mediului înconjurător prin asigurarea unei capacități de răspuns eficiente și adecvate la riscurile existente și probabile;

punerea în aplicare într-un mod cât mai eficient a hotărârilor adoptate în cadrul comitetului și implicarea membrilor astfel încât măsurile adoptate să aibă finalitate concretă;

îmbunătățirea permanentă a fluxului informațional-decizional pentru gestionarea situațiilor de urgență;

planificarea unor exerciții în comun în vederea creșterii capacitații de răspuns la situații de urgență pe categorii de riscuri;

în ceea ce privește activitatea comitetelor locale pentru situații de urgență, se impune stabilirea și alocarea de către consiliile locale, prin proiectul de buget, a fondurilor necesare desfășurării tuturor activităţilor pe linia situațiilor de urgență și achiziționarea de materiale necesare intervenției, în vederea realizării stocurilor conform normativelor în vigoare;

reabilitarea punctului de comandă al județului Ilfov amplasat în bulevardul Regina Elisabeta nr.3, cu sprijinul Consiliului Județean Ilfov.

Numărul ordinelor prefectului emise pe linia gestionarii situațiilor de urgență

În perioada evaluată au fost emise un numar de 29 ordine de prefect

Au fost aprobate un numar de 7 planuri/rapoarte/procese verbale în domeniul situațiilor de urgență, după cum urmează:

Planul de măsuri pentru prevenirea, diminuarea și atenuarea efectelor negative ale caniculei și secetei, precum și altor fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce în perioada de vară, pe teritoriul județului Ilfov;

Programul Toamnă-Iarnă-2023-2024 întocmit pe baza informațiilor comunicate de instituțiile cu competență;

Planul de măsuri pentru sezonul rece pentru prevenirea și limitarea apariției unor evenimente negative privind starea de sănătate a personalului încadrat în muncă;

Planul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență în anul 2023;

Planul de activitate al C.J.S.U. Ilfov în anul 2024;

Procesul verbal al Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti Nr. 5734/12.06.2023 privind acțiunea de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și au fost realizate și întreținute șanțurile și rigolele în localități, pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor mari;

Procesul verbal al Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti Nr. 3095393/09.11.2023 privind verificarea stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din județul Ilfov;

De asemenea, în anul 2023, au fost actualizate:

- Schema cu Riscurile Teritoriale din Județul Ilfov;

- Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Județului Ilfov;

- Planul de înștiințare și alarmare al Județului Ilfov.

Alte activități desfășurate:

Secretariatul tehnic permanent din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prin Compartimentul pentru situații de urgență și ordine publică, a desfășurat următoarele activități:

transmiterea către Comitetele Locale pentru Situații de Urgență a atenționărilor meteorologice emise de ANM;

elaborarea și transmiterea către Ministerul Afacerilor Interne a situațiilor referitoare la stadiul pregătirilor pentru sezonul rece 2022/2023 pentru drumurile naționale, județene și comunale;

convocarea membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov și asigurarea secretariatul;

elaborarea ordinelor prefectului și a hotărârilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență;

elaborarea Programului de măsuri pentru diminuarea și atenuarea efecte negative ale caniculei și secetei, precum și ale fenomenelor meteorologice periculoase ce se pot produce în perioada de vară pe teritoriul județului Ilfov;

elaborarea Programului toamnă - iarnă, pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023, privind principalele măsuri ce urmează a fi luate în scopul desfășurării, în condiții corespunzătoare de calitate și siguranță, a activităţilor din domeniul energetic, agriculturii, transporturilor, protecției mediului și ocrotirii sănătății populației, în sezonul rece;

elaborarea unui numar de 2 rapoarte operative întocmite în baza proceselor verbale întocmite de comisiile locale de constatare a pagubelor produse la culturile agricole (îngheț/ploi abundente/secetă prelungită) și înaintarea acestora către Direcția pentru Agricultură Ilfov și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bucureşti-Ilfov, în vederea înregistrării, validării datelor evaluării valorice estimative a pagubelor și întocmirea situațiilor centralizatoare la nivel de județ;

elaborarea și transmiterea către primării a circularei privind măsurile ce trebuie întreprinse în conformitate cu Programul acțiunii de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și au fost realizate și întreținute șanțurile și rigolele în localități, pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor mari, al Ministerul Apelor și Pădurilor;

transmiterea către SGA Bucureşti-Ilfov, la solicitarea Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, a tematicii de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

transmiterea către unităţile administrativ-teritoriale a unei circulare informative pentru îmbunătățirea fluxului informațional al capacității de răspuns din situații de urgență și al modului de evaluare a pagubelor înregistrate ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, în conformitate cu cerințele Manualului primarului și al prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică și ale Ordinului MAI nr.192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Relația cu minoritățile naționale

a). Implicare pentru implementarea Strategiei guvernamentale de îmbunătățire a situației romilor

b). Cooperare cu minoritățile existente la nivelul județului.

c). Identificarea problemelor și implicarea în rezolvarea acestora.

Având în vedere publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 450bis/05.V.2022 a Hotărârii nr.560/2022, pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 20222027, la nivelul Instituţiei Prefectului- Județul Ilfov funcţionează Biroul Județean pentru Romi (BJR) cu componenta stabilită prin Ordinul Prefectului nr. 440 din data de 06.12.2023. Regulamentul de funcționare a Biroului Județean pentru Romi, împreună cu principalele atribuții sunt reglementate în Ordinul Prefectului nr. 352 din data de 12.09.2022.

Biroul Județean pentru Romi Ilfov, funcţionează în subordinea subprefectului și este coordonat din punct de vedere tehnic de Agenția Națională pentru Romi. Rolul specific al BJR este de a informa și intermedia între nivelurile naţional, județean și local asupra modului de implementare a planurilor de măsuri specifice Strategiei Guvernului și de a facilita întâlnirile și discuțiile Grupului de Lucru Mixt.

Întâlnirile Grupului de Lucru Mixt pentru romi

Pe parcursul anului 2023, activitățile Biroului Județean pentru Romi, au constat în următoarele: Centralizarea de informatii la nivel județean cu privire la minoritatea romă:

1. baze de date cu coordonatele resurselor umane active, respectiv mediatori sanitari, mediatori

comunitari, experți locali pentru romi, inspectori școlari, mediatori școlari, profesori de limba romani, consilieri locali de etnie romă;

2. chestionare de culegere de date realizate pentru fiecare dintre domeniile Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, adresate autorităților administrației publice locale și altor instituii publice membre ale Grupului de Lucru Mixt;

Au avut loc informări adresate autorităților administrației publice locale cu privire la lansări de finanțări, organizări de cursuri, posibilitatea de a participa în proiecte destinate sprijinirii romilor sau elaborării și promovării unor studii de caz cu potențial de a fundamenta politici și programe în domeniul incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome;

Sprijinirea categoriilor vulnerabile de populație în sens larg și furnizarea de asistență și sprijin cetățenilor români aparținând minorității rome și altor grupuri vulnerabile.

Consilierul cu atribuții privind minoritatea romă, din cadrul Serviciului Afacerilor Europene, Situații de Urgență și Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate și de Utilități Publice, membru al Biroului Județean pentru Romi, a participat din partea Instituţiei Prefectului - Județul Ilfov la atelierul de lucru organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la Accesul la justiție al populației de etnie romă și grupurile vulnerabile în data de 06.06.2023.

Activitatea Comisiei Județene privind incluziunea socială

Având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România pe parcursul anului 2023 au fost convocate 2 reuniuni ale Comisiei județene privind incluziunea socială.

Componenta Comisiei Județene privind incluziunea socială a fost actualizată prin Ordinul Prefectului nr. 311 din data de 28.08.2023 și Ordinul Prefectului nr.456 din data de 14.11.2023.

La nivelul Comisiei Județene privind incluziunea social au avut loc 2 ședințe, unde s-a discutat despre identificarea oportunităților de angajare, de ucenicie, de internship sau continuare a educației în vederea dobândirii de competente, împreună cu partenerii sociali a tinerilor NEETs din județul Ilfov.

Agenția Județean de Plăti și Inspecție Social Ilfov

Constatările la nivel județean rezultate din evaluarea, monitorizarea și controlul serviciilor sociale și a măsurilor de protecție socială pe raza proprie de competență a fiecărei structuri județene:

A) servicii sociale rezidențiale destinate persoanelor vârstnice și adulte aflate în dificultate controlate, publice și private. Numarul beneficiarilor existenți în perioada efectuării verificărilor a fost de 3518, din care 174 beneficiari în servicii publice și 3344 beneficiari în servicii private.

Inspectorii sociali ai A.J.P.I.S. Ilfov Și A.N.P.I.S. au dispus, către 74 servicii sociale un total de 202 măsuri, din care 9 măsuri dispuse la 3 servicii sociale publice și 193 măsuri la 71 servicii sociale private. Pe parcursul controlului comisiilor mixte au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale aplicate, 18 amenzi în cuantum de 170.000 lei, aplicate la 18 servicii sociale private.

B) servicii sociale rezidențiale destinate copilului si/sau familiei controlate, publice și private. Numarul beneficiarilor existenți în perioada efectuării verificărilor a fost de 117 beneficiari, din care 32 beneficiari în servicii publice și 85 beneficiari în servicii private. Inspectorii sociali ai A.J.P.I.S. Ilfov și A.N.P.I.S. au dispus, către 2 servicii sociale un total de 2 măsuri, la 2 servicii sociale private. Nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale.

C) servicii sociale destinate adulților cu dizabilități controlate, publice și private. Numarul beneficiarilor existenți în perioada efectuării verificărilor a fost de 251 beneficiari, din care 47 beneficiari în servicii publice și 204 beneficiari în servicii private. Inspectorii social ai A.J.P.I.S. Ilfov și A.N.P.I.S. au dispus, către 4 servicii sociale un total de 10 măsuri, la 4 servicii sociale private. Nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale.

D) servicii sociale destinate altor categorii de beneficiari controlate, publice și private. Numarul

beneficiarilor existenți în perioada efectuării verificărilor a fost de 251 beneficiari, din care 47 beneficiari din servicii publice și 204 beneficiari din servicii private. Inspectorii sociali ai A.J.P.I.S. Ilfov și A.N.P.I.S. au dispus, către 1 serviciu social privat 1 (una) măsură. Nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale.

Concluzii:

Pe perioada controlului efectuat în teren, inspectorii sociali au găsit următoarele nereguli: planul de servicii pentru beneficiari nu este completat; fisele de monitorizare ale beneficiarilor nu sunt completate; lipsa personalului de specialitate; depozitarea medicamentelor în condiții improprii; realizarea de proceduri în vederea administrării medicamentelor; fișe de monitorizare a stării de sănătate neactualizate; grupuri sanitare insuficiente sau neadaptate nevoilor persoanelor cu handicap; nu este respectat capacitatea centrului; nerespectarea categoriei de beneficiari pentru care centrul a primit licența de funcționare; nu este respectat suprafața de 6 mp pentru fiecare beneficiar; lipsa spațiilor comune; deficiente la nivel de conducere a centrului; existența în centrele pentru persoane vârstnice a unor persoane cu vârsta sub 65 de ani; condiții precare de igienă, atât în spațiile de locuit, cât și în spațiile de servire a mesei și grupuri sanitare; nerespectarea întocmirii în 3 exemplare a contractului de furnizare de servicii cu beneficiarii aflați în centru; meniul zilnic pentru beneficiari nu este întocmit conform recomandărilor personalului de specialitate din centru; nu au fost organizate cursuri de instruire a personalului și a beneficiarilor în vederea recunoașterii formelor de abuz și neglijare și a modalităților de sesizare a acestora.

Menționăm că neregulile semnalate de către inspectorii sociali, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere nu au condus la suspendarea activității sau la închiderea centrelor respective. Măsurile dispuse vor fi monitorizate, în vederea implementării acestora de către furnizorii de servicii sociale, implementarea măsurilor conducând la menținerea activității serviciilor sociale.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Ilfov

La nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Ilfov au fost aplicate un numar total de 208 sancțiuni, din care 135 avertismente și 73 amenzi în valoare de 514.500 lei, s-au dispus 263 măsuri.

A. în domeniul relațiilor de muncă au fost realizate controale, în urma cărora s-au constatat 135 deficiente pentru care s-au dispus măsuri de remediere, fiind aplicate 80 sancțiuni, din care 3l avertismente și 49 amenzi în cuantum de 341.500 lei; au fost depistate 11 persoane care munceau fără a avea încheiate contracte de muncă în formă scrisă, iar o persoană a fost identificată că desfășura activitate în afara programului de lucru menționată în contractul de muncă cu timp parțial.

Dintre neconformitățile constatate, amintim: neîntocmirea evidenței timpului de lucru cu ora venirii/plecării de la locul de muncă; neplata sporului de noapte; neplata sporului pentru acordarea repausului săptămânal în alte zile decât sâmbătă/duminică; neacordarea repausului săptămânal de 48 ore consecutive; primirea la muncă a salariaților fără întocmirea în forma scrisa a contractului individual de muncă;

B. în domeniul securități și sănătății în muncă au fost realizate acțiuni, în urma cărora s-au constatat 128 deficiențe pentru care s-au dispus măsuri de remediere, fiind aplicate 128 sancțiuni, din care 104 avertismente și 24 amenzi în cuantum de 173.000 lei.

Dintre neconformitățile constatate, amintim: neluarea măsurilor pentru protecția împotriva electrocutării; nesupravegherea lucrătorilor cu privire la modul de respectare și aplicare a obligației de a purta echipamentul individual de protecție; neluarea masurilor pentru asigurarea verificării echipamentelor de muncă ce intră sub incidența ISCIR (centrale termice); neasigurarea instruirii adecvate și suficiente în domeniul SSM; neluarea măsurilor pentru supravegherea sănătății lucrătorilor (examen medical la angajare); semnalizarea de securitate/sănătate la locul de muncă incompletă; neluarea măsurilor pentru identificarea riscurilor biologice la care sunt expuși lucrătorii, clasificarea acestora pe grupe și informarea, după caz, a lucrătorilor expuși la grupele 2, 3 și 4; instrucțiuni proprii SSM incomplete - exemplu: pentru activități de îngrijitor; bucătărie, etc.; neluarea măsurilor pentru asigurarea spațiilor tehnice în mod corespunzător cu destinația acestora, exemplu: încăperile tehnice sunt folosite și ca spații pentru depozitare temporară.

Direcția de Sănătate Publică Ilfov

Constatările rezultate din controlul modului în care au fost respectate normele de sănătate publică, asistență medicală, etc.

În perioada de referință au fost efectuate controale la centrele rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, centre rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități și cele destinate copiilor, ocazie cu care s-au acordat 64 de avertismente contravenționale conform OG2/2001, 38 amenzi conform HG 857/2011 în valoare totală de 389.700 lei și 4 suspendări de activitate.

Nereguli depistate: lipsa autorizației sanitare de funcționare în 7 unități controlate; nerespectarea structurii funcționale autorizate prin supra-popularea spațiilor de cazare; nerespectarea condițiilor de depozitare temporară a deșeurilor provenite din activitățile medicale; lipsa certificatului de însușiri a noțiunilor fundamentale de igienă; lipsa sursei de apă în cabinetele medicale din cadrul unităților; neasigurarea funcționării în permanență a spațiilor frigorifice, neasigurarea controlului și înregistrării temperaturii în aceste spații; lipsa ASF a sursei de apa utilizate sau lipsa vizei anual e a autorizației sanitare pentru sursa de apa; neasigurarea lenjeriei curate, dezinfectate și călcate, schimbată după fiecare persoană, precum și nerespectare a circuitului acesteia; nerespectarea condițiilor tehnice și funcționale prevăzute în normele privind serviciile de spălătorie; nu se asigură personal medical necesar pentru îngrijirea rezidenților timp de 24 h/7 zile; nerespectarea obligației de a păstra câte o probă din fiecare fel de mâncare servit timp de 48 de ore în spații frigorifice, în recipiente curate, acoperite și etichetate; lipsa documentelor care atestă serviciile medicale acordate pacienților; lipsa fiselor de aptitudini ale angajaților și lipsa contractelor cu firma de medicina a muncii; neaplicarea măsurilor de prevenire și combatere a insectelor și rozătoarelor vectoare în unități de către deținătorii acestora; neigienizarea corespunzătoare a grupurilor sanitare și a dușurilor; condiții igienico sanitare necorespunzătoare în spațiul pentru prepararea hranei (suprafețe murdare, insecte, mobilier deteriorat); depozitare necorespunzătoare a ustensilelor de curățenie; nerespectarea normelor igienico sanitare în vigoare, Ord.M.S. 119/2019 cu modificările și completările ulterioare; nu sunt întocmite și afișate proceduri de curățenie și ritmicitatea acestora; nu se asigur condiţiile de microclimat (lipsa aer condiționat); nu se poartă permanent echipament de lucru și protecție.

Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Ilfov

În perioada efectuării controalelor în echipe mixte având ca tematic cămine de bătrâni, cămine de copii, cămine pentru persoane cu dizabilități, pe raza județului Ilfov s-au aplicat amenzi în valoare de 147.250 lei. Totodată, pentru 15 operatori economici s-a dispus oprirea temporară de prestări servicii cu obligația de remediere a deficiențelor constatate având ca termen între 15-30 zile conform 0G 21/1992 republicată.

La operatorii economici controlați s-au constatat următoarele deficiente: lipsă autorizație DSP; lipsă autorizație DSV; lipsă acreditare AJPIS; lipsă plase împotriva insectelor la ferestre și uși; lipsă protecție saltele; saltele confecționate din burete; produse alimentare expirate; spațiile de cazare pentru beneficiari neigienizate; mobilier deteriorat, în spațiile de cazare; la operatori economici care aveau bloc alimentar propriu erau lipsă meniu sau nu aveau trecute valorile nutriționale și alergenii, ori nu erau vizate de către serviciul medical; legume/fructe depreciate; spații de depozitare neaerisite din lipsă de ventilație; urme de mucegai pe pereții încăperilor; utilizarea de proceduri nesigure (coșuri de gunoi din pvc, cuțite cu mâner aplicat); frigidere și spații de depozitare neigienizate, etc.

Măsurile dispuse de către comisarii CJPC ILFOV au fost de sancționare cu amendă și de remediere a abaterilor și deficiențelor constatate.

Cu ocazia verificării operatorilor economici opriți temporar pentru prestări servicii, aceeași comisie mixtă a reverificat și a constatat că s-au remediat toate deficientele constatate anterior.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ilfov

În perioada de referință au fost realizate controale la centrele rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale destinate persoanelor adulte cu dizabilități și cele destinate copiilor.

La 87 dintre acestea au fost constatate deficiente și s-au luat următoarele măsuri: au fost aplicate 68 de sancțiuni din valoare de 507500 lei; pentru 6 unități s-a luat decizia de interzicere a activității de preparare și/sau servire a produselor alimentare; a fost reținută și trimisă spre neutralizare cantitatea de 550kg produse alimentare diverse, improprii consumului uman.

　

Inspectoratul de Politie al Județului Ilfov

În perioada de referință controalele au vizat exercitarea fără drept a unei profesii sau activități

(Lipsă autorizație funcționare).

De asemenea, în baza controalelor efectuate de către echipe mixte de control, polițiștii din cadrul I.P.J. Ilfov au verificat centre de îngrijire bătrâni, minori aflați în dificultate sau persoane cu dizabilități, pe linia respectării legii 333/2003, republicată, fiind aplicate un numar de 139 sancțiuni contravenționale, în valoare de 700.224 lei fiind stabilite termene de remediere a deficiențelor constatate.

Numarul de dosare penale rezultate în urma controalelor din perioada de referință - 4 dosare penale întocmite la nivelul județului Ilfov.

Alte informații privind identificarea unor disfuncții de natură sistemică

AJPIS: în ceea ce privește creșterea calității serviciilor sociale, considerăm că se impune îmbunătățirea procedurilor de realizare a inspecției sociale și apreciem imperios necesară modificarea și completarea cadrului legislativ existent.

Propuneri de modificări legislative, pentru o legislație care să nu lase loc de interpretări: definirea clară a serviciilor sociale astfel încât, oricărei activități destinate unor persoane/grupuri/comunității vulnerabile să se aplice legislația în domeniu; preluarea în sistemul de sănătate publică a Centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală și a Centrelor de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități, acreditarea furnizorului simultan cu licențierea primului serviciu social dezvoltat, respectiv desfășurarea acreditării serviciilor sociale într-o singură etapă, cu existenta tuturor avizelor legale necesare la momentul obținerii acreditării; obținerea acreditării pe baza unei evaluări făcută pe teren de personal de specialitate cu atribuții în realizarea activităţilor de standardizare și acreditare, din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități sau Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în funcție de specificul serviciilor sociale și de către inspectori sociali; interzicerea situațiilor în care se solicit succesiv licențe provizorii pentru același serviciu social și/sau pentru aceeași acționari/asociați, membri fondatori; reevaluarea sancțiunilor contravenționale atât în ceea ce privește faptele ce constituie contravenții cât și în ceea ce privește cuantumul acestora; existența unor pârghii legislative cu privire la posibilitatea închiderii serviciilor sociale, acolo unde situatia o impune; neacordarea dreptului de a desfășura activități ca furnizori de servicii sociale persoanelor/societăților care au încălcat legislația specifică.

Implementarea Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - POAD

Implementarea la nivelul județului Ilfov a Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate POAD - ajutoare alimentare LOT III tranșa V acțiune demarată din luna decembrie 2022 și care s-a finalizat în 2023 conform calendarului de distribuție aprobat prin Ordinul Prefectului nr.145/09.12.2022 și produsele alimentare pentru LOT III tranșa VI s-a realizat începând cu data 18.05.2023, data la care a demarat distribuirea ajutoarelor alimentare conform calendarului de distribuție aprobat prin Ordinul Prefectului nr. 162/12.05.2023.

Prin Ordinul Prefectului nr.297/29.06.2020, actualizat prin Ordinul Prefectului nr. 430/24.08.2021, Ordinul Prefectului nr.116/21.04.2022 și Ordinul Prefectului nr.162/12.05.2023 au fost aprobate centrele de distribuție pentru derularea Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - POAD, în județul Ilfov.

Având în vedere prevederile art. 3 din OUG nr.84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementări Programului operațional ajutorarea persoanelor defavorizate POAD, Instituția Prefectului - Județul Ilfov a transmis primăriilor precizări, precum și modele pentru întocmirea listelor beneficiarilor finali și a celorlalte documente justificative, solicitând Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov transmiterea către unităţile administrativ-teritoriale a datelor persoanelor dependente (cu handicap grav și accentuat) pe localități pentru întocmirea listelor suplimentare.

Au fost recepționate 9040 pachete cu ajutoare alimentare LOT III tranșa VI nefiind raportate diferențe între cantitatea alocată și cea distribuită primăriilor. în conformitate cu prevederile art.5 din Ordonanța de Urgență nr.84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - POAD s-a procedat la redistribuire între unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale având stoc excedentar și cele cu solicitări eligibile neacoperite pe lista suplimentară din cadrul aceluiași județ, rezultând procesele verbale de redistribuire, atașate Sintezei privind derularea POAD la nivelul județului Ilfov.

După distribuirea pachetelor de alimente aferente LOT-ului III tranșa VI, documentele doveditoare au fost transmise de către cele 40 de primării din județ către Instituția Prefectului - Județul Ilfov pentru centralizarea acestora și elaborarea Raportului privind implementarea POAD la nivel județean.

În prezent, prin intermediul Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate 2014•2020, finanțat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, denumit în continuare FEAD, sunt stabilite ca principale categorii de beneficiari persoanele care beneficiază de sprijin material, mamele cele mai dezavantajate din punct de vedere socioeconomic care au născut începând cu anul 2023.

Ținând cont de efectele generate de pandemia de €OVID-19, una dintre cele mai afectate categorii de persoane este cea a mamelor care au născut începând cu anul 2023, cu drept la un venit minim garantat, care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, inclusiv mamele singure, care se află în situație de risc, aflate temporar în situații critice de viață, inclusiv victime ale calamităților, ale violenței domestice, persoane dependente și altele asemenea și/sau care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, mame care nu dețin acte de identitate și care, din acest motiv, nu pot beneficia de drepturile civile, mamele minore, pentru care sunt necesare, pe de o parte, servicii sociale de sprijin, iar pe de altă parte, de sprijin constând mai ales în asigurarea de produse pentru îngrijirea nou-născutului, pentru a evita manifestarea riscului de sărăcie extrem în rândul populației celei mai expuse riscurilor de orice natură.

Capitolul I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2022, stabilește unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou/născut după cum urmează: acordarea de sprijin pentru nou născuți pe bază de tichete sociale pe suport electronic și asistență tehnică.

In acest context, în data de 01.08.2022, prin Ordinul Prefectului Județului Ilfov, cu numărul 285, s-a constituit Grupul de lucru, în vederea derulării măsurii pentru acordarea unui sprijin material pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuți.

Informare și relații publice.

În anul 2023, Compartimentului Relații Publice și Registratură, aflat în subordinea directă a Prefectului. a urmărit îndeplinirea următoarelor activități:

primirea documentelor, verificarea competentei instituţiei prefectului, înregistrarea cererilor, completarea și eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative;

informarea publicului potrivit regulilor și principiilor prevăzute de Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin actualizarea informațiilor de interes public care se publică din oficiu potrivit art. 5 din lege și soluționarea cererilor, în termenul legal;

asigurarea comunicării externe prin intermediul registraturii instituţiei;

menținerea legăturii directe și permanente cu cetățenii și problemele lor sociale din sfera de competență a instituţiei și asigurarea realizării dreptului constituțional al cetățeanului la petiționare, prin urmărirea soluționării petițiilor și a activității de înscriere și primire a cetățenilor în audientă;

înregistrarea și întocmirea evidentei Ordinului Prefectului și a Hotărârilor Comisiei Județene Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privat asupra Terenurilor și actualizarea bazei de date electronice a acesteia.

Activitatea de relații cu publicul a fost asigurată zilnic pe perioada programului de funcționare al instituţiei.

Comunicarea cu cetățenii constă în informații privind stadiul de soluționare a petițiilor adresate instituţiei, îndrumare cu privire la formularea unor cereri și dacă este cazul atașarea documentelor doveditoare, îndrumare către instituții competente în rezolvarea problemelor personale, civice sau sociale care nu fac obiectul activități Instituţiei Prefectului Județului Ilfov.

Site-ul instituţiei ^{http://if.prefectura.mai.gov.ro oferă cetățenilor posibilitate depunerii petițiilor online.}

În anul 2023, au fost efectuate un numar de 13914 înregistrări, din care:

- 1156 petiții;

- 141 cereri formulate în baza Legii nr.544/2001;

- 59 radiograme.

Fată de anul 2022, când au fost efectuate 14497 înregistrări, în anul 2023 numărul acestora a scăzut

Din cele 141 de cereri formulate în baza Legii nr.544/2001, un numar de 26 de cereri au fost rezolvate favorabil.

Activitatea de soluționare a petițiilor și acordarea audiențelor

a) Petiții

În anul 2023, au fost înregistrate 1156 petiții:

48 reprezintă sesizări și reclamații privind activitatea unor angajați ai primăriilor, nepunerea în aplicarea unor sentințe civile, aspecte cu privire la poluarea mediului, construcții fără autorizație, reclamații cu privire la tulburarea posesiei, transportul public, câini comunitari;

18 sunt solicitări privind lămurirea unor aspecte din punct de vedere juridic;

963 au ca obiect problematica proprietății;

127 reprezintă reveniri cu aceeași problemă.

Din cele 1156 petiții înregistrate, au fost soluționate 378, iar 778 sunt în curs de soluționare.

b) Audiențe

Audiențele se desfășoară miercurea, o dată la două săptămâni, pe bază de programare. Programarea în audiență se face la sediul Instituţiei Prefectului, în baza unei cereri, corespunzător

Regulamentului de Organizare și Funcționare al instituţiei.

In anul 2023 au fost înscrise în audiență la conducerea instituţiei un numar de 114 persoane.

Un procent de 93% dintre persoanele audiate au prezentat probleme ce țin de legile proprietății,

restul fiind probleme sociale, sesizări privind tergiversarea obținerii unor avize, sesizări cu privire la tulburarea posesiei, probleme edilitare etc.

Apostilarea documentelor

În anul 2023 numărul cererilor depuse pentru apostilare a fost de 1506, pentru apostilarea unui numar de 1760 de acte administrative.

Alte informații

În anul 2023 au fost emise 485 ordine de prefect, acoperind următoarele aspecte:

cu caracter individual: 294;

cu caracter normativ: 146;

cu caracter tehnic și/sau de specialitate: 13;

număr ordine situații urgență: 14;

număr ordine comisii mixte de verificare: 18.

Obiective 2024

Pentru anul 2024, instituția noastră și-a propus un numar de 13 obiective generale, aprobate prin Ordinul Prefectului Județului Ilfov pentru aprobarea obiectivelor generale ale Instituţiei Prefectului Județului Ilfov nr. 142/ 27.03.2024, după cum urmează:

Coordonarea și asigurarea îndeplinirii la nivelul județului Ilfov a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și în politicile naționale și de afaceri europene;

Exercitarea controlului de legalitate asupra actelor administrative emise/adoptate de autoritățile administrației publice locale și accelerarea procesului de aplicare a actelor normative cu caracter reparatoriu;

Eficientizarea conducerii serviciilor publice deconcentrate și a altor structuri Guvernamentale și corelarea priorităților acestora cu Programul de Guvernare;

Organizarea în condiții de transparență, eficiență administrativă și financiară a proceselor electorale;

Asigurarea reprezentării și susținerii intereselor instituţiei, ale prefectului în fața instanțelor de judecată și a altor organe jurisdicționale, cu respectarea prevederilor legale;

Realizarea activităţilor privind certificarea cu apostilă;

Colaborarea interinstituțională eficiență între autoritățile administrației publice și instituțiile publice deconcentrate organizate la nivelul județului Ilfov pentru un serviciu public de calitate;

Menținerea climatului de pace socială și a unei comunicări permanente cu partenerii de dialog social, acordând o atenție constanță prevenirii tensiunilor sociale;

Îmbunătățirea managementului situațiilor de urgență;

Asigurarea eliberării și evidentei pașapoartelor;

Respectarea regimului permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor și al plăcilor cu numere de înmatriculare;

Eficientizarea relației cu cetățeanul și a comunicării interne și externe;

Gestionarea rațională a resurselor financiare și a resurselor umane din cadrul instituţiei.

Obiective pentru anul 2024: Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte:

realizarea la termen a activităţilor de selecționare a mapelor (în baza listelor puse la dispoziție în trafic), potrivit dispoziției și Instrucțiunilor DGP;

realizarea măsurilor transmise de DGPI pentru remedierea unor deficiențe constatate;

ocuparea funcțiilor vacante;

organizarea și desfășurarea activităţilor astfel încât să poate fi valorificate la maximum toate oportunitățile ce vor apărea pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin planul de activitate și, totodată, depășirea dificultăților inerente în îndeplinirea sarcinilor;

dezvoltarea și consolidarea pregătirii profesionale prin însușirea noutăților legislative în domeniu, în scopul desfășurării activității în condiții de maximă legalitate

Concluzii

În concluzie, se poate aprecia că activitatea Instituţiei Prefectului - Județul Ilfov în anul 2023 s-a desfășurat cu respectarea Constituției, a legilor și a celorlalte acte normative în vigoare, în vederea oferirii unor servicii de înaltă calitate cetățenilor județului Ilfov.

Raport în ceea ce priveste acțiunile derulate de instituțiile reprezentate în Echipa Locală de Sprijin a Municipiului București în vederea integrării străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum şi a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European şi a cetățenilor Confederației Elvețiene

Centrul Regional de Proceduri și Cazare A Solicitanților De Azil București

Date statistice privind persoanele asistate pe linie de integrare

ANUL 2023 Denumirea indicatorului

557 Forme de protecție acordate solicitanților de protecție internațională: I.G.I / Judecătorie / Tribunalul Municipiului București

956 Persoane beneficiare de programe de integrare derulate de Inspectoratul General pentru Imigrări

578 Persoane beneficiare de protecție internațională încadrate în categoria cazurilor speciale conform O.G. 44/2004

488 Cereri de solicitare înscriere în programul de integrare în anul 2023

314 Planuri de măsuri privind asigurarea nevoilor de asistență pentru solicitanții de protecție internațională încadrați în categoria cazurilor vulnerabile

174 Planuri de măsuri în vederea integrării în societatea românească pentru beneficiarii de protecție internațională

611 Persoane beneficiare de protecție internațională aflate în programul de integrare asistate financiar de către IGI

148 Evaluări privind participarea beneficiarilor de protecție internațională la activități specifice de integrare

114 Excluderi din programul de integrare

114 Solicitări de numire reprezentanți legali pentru minorii neînsoțiți care provin din zona de conflict armat din Ucraina (acordarea de protecție temporară)

22 Solicitări de numire reprezentanți legali pentru minori neînsoțiți solicitanți de protecție internațională

568 Activități de consiliere socială/acomodare culturală pentru beneficiarii de protecție internațională înscriși în programul de integrare

448 Înscriere beneficiari de protecție internațională la cursul pregătitor de limba română desfășurat de MEC în colaborare cu IGI

760 Cereri acordare ajutor nerambursabil înaintate Agențiilor pentru Plăți și Inspecție Socială din raza de competență a Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanților de Azil Bucureşti

116 Interviuri privind evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii române pentru beneficiarii de protecție internațională în vederea obținerii dreptului de ședere pe termen lung în România.

　

Inspectoratul Teritorial de Muncă București

-inspectorii de munca din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Bucureşti, în anul 2023, au efectuat controale de specialitate cu obiectiv principal: identificarea și combaterea muncii nedeclarate și la angajatori de pe raza municipiului Bucureşti ce au utilizat munca cetățenilor străini si/sau a cetățenilor din state membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic a cetățenilor Confederației Elvețiene. în aceste controale au fost efectuate verificări și cu privire la modul de respectare, de către angajatori, a dispozițiilor legale privind acordare drepturilor recunoscute prin lege acestor categorii de angajați;

- au fost derulate campanii de informare, pentru promovarea drepturilor reglementate de legislația în vigoare de care pot beneficia cetățenii străini și cetățenii din state membre ale Uniunii Europene;

- s-a participat la întâlniri, conferințe etc. organizate de instituții publice și ONG-uri ce au avut ca tema integrarea cetățenilor străini;

- s-a asigurat consilierea angajatorilor, ce utilizează munca cetățenilor străini, cu privire la dispozițiile legale ce reglementează încadrarea în munca a acestora, precum și cu privire la drepturile stabilite de legislație, din domeniul de competenta;

- s-a acordat cetățenilor străini identificați în acțiunile de control (Ucraina, Sri Lanka, India, Vietnam, Nepal, Siria, Palestina etc.), precum și cetățenilor din state membre ale Uniunii Europene consiliere de specialitate privind drepturile și obligațiile reglementate de legislația muncii din România ce le sunt aplicabile;

- au fost soluționate, în domeniile de competenta, aspectele sesizate în petițiile formulate de cetățeni străini și de cetățeni din state membre ale Uniunii Europene;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a cooperat cu alte instituții (I.G.I., Jandarmeria Româna, I.G.P.R. etc.) pentru desfășurarea de acțiuni în comun;

- au fost organizate acțiuni de conștientizare în beneficiul cetățenilor străini privind drepturile garantate de legislația muncii.

Pentru îmbunătățirea acțiunilor de integrare a străinilor care au dobândit o forma de protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic și a cetățenilor Confederației Elvețiene propunem:

- o mediatizare mai amplă cu privire la drepturile de care beneficiază acesta categorie de persoane pe teritoriul României;

- elaborarea de ghiduri și instrucțiuni privind accesul pe piața muncii din România a acestor categorii de persoane;

- reglementarea colaborării administrației locale cu traducători autorizați și imparțiali pentru depășirea barierelor lingvistice în cazul cetățenilor străini;

- informarea prin diverse mijloace, cu privire la instituțiilor publice ce le pot acorda sprijin pentru dobândirea drepturilor stabilite de legislația în vigoare.

Agenția Pentru Plăți și Inspecție Sociala a Municipiului București

Agenția pentru Plăți şi Inspecție Socială a Municipiului Bucureşti acordă potrivit OUG nr. 16/2013, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006, privind azilul în România, pentru persoanele care beneficiază de statut de refugiat sau protecție subsidiară, ajutorul nerambursabil, în cuantum de 646 lei/lună, pentru o singură persoană, pentru o perioadă de 6 luni+alte 3 luni, după o perioadă de verificare a adresei din permisul de ședere. În acest sens, în anul 2023, instituția noastră a plătit un număr de 321 beneficiari, cu suma de 1845304 lei.

Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București

Direcția de acțiune 1: Asistență socială

1. Planul anual privind serviciile sociale asigurate de DGASMB pentru anul 2023 a fost avizat favorabil de către Comisia privind incluziunea socială a municipiului București în luna mai 2023 și a fost aprobat de către Consiliul General al Municipiului București conform HCGMB 178 din 29.05.2023.

2. Elaborarea procedurilor operaționale pentru implementarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz.

3. Acorduri de parteneriat/ cooperare public-public și public-privat pentru susținerea categoriilor defavorizate - 31 proiecte/protocoale/acorduri/ acte adiționale încheiate între DGASMB și:

Asociația ECO Durabil – Sprijinirea categoriilor vulnerabile din capitală (voluntariat, furnizare produse) implementare proiect de economie circular;

Asociația CARUSEL – Accesul persoanelor extrem de vulnerabile la serviciile specializate oferite în cadrul Centrului Comunitar Cișmigiu;

Asociația Eliberare – Derularea de acțiuni, proiecte, programe, campanii de conștientizare pentru combaterea traficului de persoane;

Asociația ANA ȘI COPIII – Conlucrare și mobilizare resurse în vederea creșterii operativității pentru identificarea de acțiuni și măsuri concrete care să răspundă nevoilor pentru diverse categorii de persoane aflate în dificultate;

Fundația Parada – Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor aflate în dificultate;

Asociația DOWN PLUS București – ”Abilitatea de azi poate fi jobul de mâine” .Activități de voluntariat, de către copiii și tinerii diagnosticați cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale;

Asociația Vreau și eu să merg – Centrul de zi pentru recuperarea copiilor cu dizabilități – activități pentru copiii cu dizabilități neurologice, psihiatrice și motorii;

Asociația Învingem Autismul – Centrul de zi de recuperare pentru copii cu dizabilități Învingem Autismul;

Fundația Comunitară București – Conlucrarea părților pentru a răspunde nevoilor refugiaților din Ucraina, prin implementarea proiectului ”Fondul de Urgență Împreună”;

Fundația Estuar – Program de sprijin psihologic pentru persoanele refugiate și cele care tranzitează România ca urmare a conflictului din Ucraina;

Asociația Creștină Armata Salvării din România – Conlucrarea părților pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor și apatrizilor, aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina;

Asociația Rotaract Club București – Conlucrarea părților pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor și apatrizilor, aflați în situații deosebite, proveniți zona conflictului armat din Ucraina;

Organizatia Salvați Copiii – Conlucrarea părților pentru acordarea de sprijin umanitar copiilor aflați în situații deosebite, proveniți zona conflictului armat din Ucraina;

Asociația Sănătate pentru Viață – Creșterea operativității în intervențiile pentru promovarea și respectarea drepturilor mamelor și copiilor;

UNICEF – Cooperarea părților pentru sprijinirea serviciilor pentru copiii și familiile refugiaților din Ucraina;

Fundația Motivation România – Identificarea unor măsuri și acțiuni concrete pentru persoanele cu nevoi speciale;

Societatea de educație sexuală – Implementarea programului HYBRID ROOTS-Humanitarian Response for Integration and Development WOMEN and GIRLS care urmărește distribuirea de produse de igienă;

Societatea Națională de Cruce Roșie din România – Facilitarea cooperării între instituții pentru campania „Umanitatea nu are limite”;

Asociația Aliat pentru sănătate mintală – Sprijin umanitar pentru refugiații din Ucraina prin implementarea proiectului „INSIDE”;

Asociația Merci Charity Boutique – Sprijin umanitar pentru refugiații din Ucraina;

Fundația World Vision România – Produse alimentare și nealimentare, pentru refugiați, în locația Romexpo;

Asociația Carusel – Coordonarea activității Adăpostului Temporar de Urgență Șerban Vodă – cazare refugiați conf. Hotărarii CMBCCI;

Asociația F.R.E.E. – Asociația Femei Răscumpărate și Eliberate – Suport cetățenilor și apatrizilor, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aflați pe teritoriul municipiului București (Gara de Nord), în vederea prevenirii fenomenului traficului de persoane;

Fundația Romanian Angel Appeal – Sprijin pentru copiii refugiați din Ucraina în cadrul Centrului Ominis și centrului-Perla (servicii sociale și educaționale);

Asociatia Hands Across România – Servicii de consiliere vocațională în cadrul Centrului de Informare și Sprijin pentru Femei în locația Romexpo;

Fundația Terres des hommes – Sprijin acordat copiilor în spațiile amenajate în locația Gării de Nord București;

Colegiul Tehnic Energetic – DGASMB asigură hrană pentru refugiații cazați în căminul Colegiului Tehnic Energetic;

S.O.S. Satele Copiilor – Produse de strictă necesitate și asistență umanitară;

Fundația Sera România – Participarea părților în vederea oferirii de servicii minorilor neînsoțiți proveniți din zona de conflict a Ucraina;

Athena Study And Training SRL – Stabilirea unor evenimente care pot fi organizate în cadrul căminului: ateliere de ergoterapie, practică, schimb de experiență, sesiuni de informare, întâlniri, serbări, expoziții etc;

Asociația Anaid – Dezvoltarea și funcționarea serviciului social Masa pe roți Bucur, destinat persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, din municipiul București și persoanelor refugiate.

4. Comunicarea personalului în relația cu beneficiarii - 1118 solicitări din care:

69 solicitări privind admiterea în Centrele Rezidențiale de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente și în Căminul pentru persoane Vârstnice;

931 solicitări diverse (beneficii sociale, servicii sociale, locuință socială, informări D.G.A.S.P.C., sesizări încălcări drepturi, solicitări de colaborare);

36 solicitări privind accesarea proiectului pilot Proiectului Pilot „Sprijin pentru locuință”;

82 solicitări pentru scutirea de la plata serviciilor de apă și canalizare (APA NOVA).

5. Informatizarea serviciilor sociale - Funcționarea și adaptarea permanentă a site-ului instituției și implicit actualizarea bazelor de date privind acordarea beneficiilor și serviciilor sociale.

6. Programe de formare a personalului 80 de persoane - cursuri de perfecționare.

1. Accesarea programelor/proiectelor cu finanțare de la bugetul local

Proiectul “Linia Telefonică de urgență pentru prevenirea tentativelor de suicid 116 123”

343 de apeluri telefonice/1132 minute TELVERDE - 0800821218, pentru persoanele aflate în situații de vulnerabilitate;

285 copii cu intoxicații voluntare medicamentoase, internați la toxicologie consultați de un psihiatru;

9 pacienți cunoscuți cu un comportament autodistructiv au fost transferați și tratați cu decompensări psihiatrice în Clinica de Psihiatrie Copii și Adolescenți;

86 pacienți înregistrați și consultați la Centrul de Prevenire a Tentativelor de Suicid;

Pentru intervenția în școli a fost încheiat 1 acord cu ISMB;

Au fost organizate campanii de informare la Radio România, radio Cultural, Trinitas, PROTV și spot publicitar pe mijloacele de transport RATB;

A fost organizată 1 conferință “Prevenirea Suicidului”;

Au fost înaintate organelor abilitate, 4 propuneri referitoare la:

Alfabetizarea Emoțiilor – educația nu înseamnă numai probleme vocaționale, ci și învățarea social și emoțională;

Pachetul De Instrumente – depistarea riscului suicidal la copii și adolescenți în școli;

Aplicarea testelor ASEBA în școli pentru depistarea vulnerabilității elevilor, ce pot duce la un comportament violent sau autodistructiv;

Ziua Mondiala a prevenirii suicidului în 10 septembrie – a fost marcată în 2023 prin intervenții la postul tv Trinitas și în comunitatea sectorului 2 prin distribuire de pliante cu semne de avertizare a suicidului.

Proiecte cu finanțare nerambursabilă alocată de la bugetul local al Municipiului București, prin bugetul DGASMB, pentru activități nonprofit de interes local, conform legii 350/2005.

Au fost vizate următoarele servicii sociale:

Protecția victimelor traficului de persoane – servicii rezidențiale;

Protecția victimelor violenței în familie – servicii rezidențiale;

Protecția persoanelor adulte fără adăpost – servicii rezidențiale și/sau de zi;

Protecția copiilor din familiile cu risc crescut de marginalizare socială - servicii de zi;

Campanii de testare voluntară HIV, HVB, HVC, TBC şi altor boli asociate, a persoanelor consumatoare de substanțe/aflate în risc;

Protecția copiilor cu dizabilități - terapii complementare de integrare senzorială.

Proiecte implementate:

1 Proiect: Centrul de Primire în Regim de Urgență a Victimelor Violenței în Familie - Asociația Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor;

Proiect: Terapie senzorială pentru copii cu autism din București- Asociația HELP AUTISM;

Proiect: ACCES: Testare și consiliere - Asociația Română Anti-Sida – ARAS;

Proiect: Împreună rescriem povestea - Asociația Spune Da Vieții;

Proiect: Educația ne unește - Fundația CMU - Regina Maria;

Proiect: BunăStare pentru fiecare! - Asociația Armata Salvării;

Proiect: Terapie de Integrare Senzorială de la mic la mare - Asociația pentru Educarea și Integrarea Tuturor;

Proiectul Pilot ”Sprijin pentru locuință”

Aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 343/2022, cu completările și modificările ulterioare se adresează familiilor cărora li s-au repartizat locuințe sociale în blocul situat în b-dul Prelungirea Ghencea, nr. 322-326, sector 6 și constă în acordarea lunară a un ajutor financiar, după cum urmează:

Cuantumul ajutorului este de:

a) 2500 lei pentru o unitate locativă cu o cameră;

b) 3000 lei pentru o unitate locativă cu două camere;

c) 3500 lei pentru o unitate locativă cu trei camere.

În anul 2023, un număr de 36 de persoane au accesat proiectul ”Sprijin pentru locuință” la care se adaugă un număr de 12 persoane care au solicitat ajutorul financiar destinat plății avansului și garanției.

În anul 2023 s-a acordat suma totală de 482870 lei, respectiv 36000 lei aferenți ajutorului pentru achitarea avansului și garanției și 446870 lei pentru decontarea lunară a ajutorului pentru plata chiriei.

Programul Voucher Materna

Acordarea un sprijin financiar, respectiv a unor vouchere, în cuantum total de 2000 de lei, femeilor gravide din București.

Indicatori program:

-În anul 2023 au fost eliberate 20.346 vouchere.

Stimulent financiar pentru nou-născut

Acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuți, în cuantum de 2.500 lei net/nou-născut.

Indicatori program:

Dosare eligibile – 13.462 în valoare de 33.655.000 lei/2023.

Stimulent financiar pentru copii cu handicap

Acordarea unui stimulent financiar pentru copiii cu handicap, în cuantum de 1000 lei/lună.

Au fost executate plați în valoare de 89.979.000 lei/2023 reprezentând aprox. 7.500 de beneficiari/medie pe lună.

Ajutor social comunitar pentru familia monoparentală

Au fost în plată, 78 de beneficiari, 53.800 lei/2023.

Stimulent pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap

Stimulentul pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap este în cuantum de 500 lei/lună.

Au fost plătite aprox 47.000 dosare/medie pe lună, valoare totală pe anul 2023 fiind de 143.775.250 lei.

Supa Comunitară

Programul "Supa Comunitară - Toată lumea la masă" destinat persoanelor aflate într-o situație de dificultate medicală, socială sau economică. Aceștia primesc, zilnic, gratuit, câte o supă/ciorbă, la alegere și pâine.

În anul 2023 s-au distribuit aproximativ 100.000 de porții.

2. Urgențe Sociale

Acesta acționează prin intermediul echipelor mobile care se deplasează în teren pentru evaluare și intervenții în regim de urgență.

Indicatori calitativi:

700 de interacțiuni la numărul unic de permanență, constând în sesizări sau informări;

1.800 de intervenții în stradă;

140 persoane cazate la adăposturile aflate pe raza teritorială a Municipiului București;

1.700 informări cu privire la datele de contact și criteriile de eligibilitate ale centrelor destinate persoanelor fără adăpost, precum și la serviciile sociale disponibile;

250 ajutoare punctuale acordate persoanelor care au refuzat acompanierea la adăpost, constând în hrană, ceai, supă, încălțăminte, îmbrăcăminte, pături, folii izoterme și saci de dormit;

1.600 de refuzuri pentru acompanierea la un adăpost în urma sesizărilor, auto sesizărilor, monitorizărilor și acțiunilor comune cu alte instituții;

30 de locații monitorizate frecvent, întrucât în aceste zone se adăpostesc persoane fără adăpost care refuză în mod constant intervenția;

25 acțiuni de identificare și informare a persoanelor adulte fără adăpost realizate în comun cu structuri ale poliției locale, în urma cărora s-a interacționat cu 90 de persoane adulte fără adăpost;

recensământ al persoanelor adulte fără adăpost aflate pe raza Municipiului București, pe parcursul căruia, Serviciul Urgențe Sociale a efectuat 768 de intervenții în stradă și a recenzat 619 persoane dintr-un total de aproximativ 1600 înregistrate;

29 anchete sociale în vederea acordării de servicii sociale și beneficii de asistență socială;

165 de victime ale violenței domestice au fost preluate și cazate la CPRUVVD Forte și CPRUVVD;

9 persoane cu afecțiuni medicale au fost transportate la diferite unități spitalicești;

225 de acompanieri pentru obținerea diverselor acte, consultații medicale, judecătorii, secții de poliție, s.a;

44 de acompanieri cu transport accesibilizat;

1.150 de curse pentru a transporta supa comunitară la centrele Viilor, Bucur, Dușul Social și centrele de violență domestică FORTE și FEMINA;

750 de persoane refugiate preluate în vederea cazării, atât în centrele subordonate DGASMB, cât și în centrele gestionate de către CMBCCI sau la alte destinații.

　

3. Servicii de zi destinate copiilor

Centrul de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii ”La Bunici” are o capacitate de 20 locuri și a oferit servicii pentru un număr de 23 de beneficiari unici, cu vârste de la naștere la 3 ani și jumătate, între care doi copii au provenit din zone de conflict armat, respectiv o fată din Ucraina în vârstă de 1,4 luni și o fată din Fâșia Gaza în vârstă de 5 ani.

Centrul de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii ”Maria” are o capacitate de 20 locuri și a oferit servicii pentru un număr de 40 de beneficiari unici, cu vârste de la 6 luni la 6 ani, inclusiv copii refugiați din Ucraina, care nu frecventează un serviciu standard de educație.

Centrul de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii ”Iuliu Maniu” are o capacitate de 20 locuri și a oferit servicii pentru un număr de 50 de beneficiari unici, cu vârste de la 6 luni la 6 ani, inclusiv copii refugiați din Ucraina, care nu frecventează un serviciu standard de educație.

Centrul de sprijin pentru femei și copii „Pipera” acordă sprijin pentru copiii vulnerabili români și ucraineni cu vârste de la 2 ani la 12 ani, are o capacitate de 170 de locuri, iar în anul 2023 a oferit servicii pentru un număr de 150 de beneficiari unici.

4. Servicii sociale destinate persoanelor în vârstă

Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente – Berceni acordă servicii de îngrijire socio-medicală persoanelor dependente, cu domiciliul stabil sau reședința pe raza municipiului București, care nu se pot îngriji singure sau reprezentanții legali nu le pot oferi îngrijirea necesară la domiciliu.

211 beneficiari unici;

24 rezidenți au fost decăzuți din drepturi iar pentru 4 beneficiari au fost desemnați curatori în vederea administrării bunurilor;

98 cărți de identitate provizorii reînnoite;

reînnoirea vizelor de reședință pentru 119 persoane;

15 beneficiari noi acces la un cabinet de medicină de familie;

153 rezidenți erau înregistrați la un cabinet de medicină de familie;

1250 rețete compensate prin cabinetul de medicină a familiei;

au fost eliberate 1276 rețete prin medicii psihiatri;

au fost eliberate 180 rețete prin cabinetul medicului diabetolog pentru 37 beneficiari;

250 solicitări adresate Serviciului de Ambulanță București – Ilfov, pentru intervenție în situații de urgență;

234 consulturi externe în unități sanitare/clinici pentru investigații de specialitate;

90 internări din rândul beneficiarilor, pentru diverse investigații și tratamente;

au fost acordate peste 2000 ședințe consiliere individuală / de grup și terapii scurte,

2000 ședințe individuale de masaj terapeutic, de recuperare și proceduri de kinetoterapie;

300 evaluări psihologice.

Centrul Rezidențial Sfânta Teodora acordă servicii de îngrijire socio-medicală persoanelor dependente, cu domiciliul stabil sau reședința pe raza municipiului București, care nu se pot îngriji singure.

143 beneficiari unici care au accesat serviciile de îngrijire socio-medicală în regim instituționalizat, dintre care 27 persoane provenite din zona conflictului armat din Ucraina și 28 persoane transferate din cadrul centrelor percheziționate de D.I.I.C.O.T. în luna iulie 2023);

79 persoane mediu lunar beneficiari instituționalizați;

43 de beneficiari sunt încadrați în grad de handicap;

neurologie - 33 beneficiari, pneumologie - 15 beneficiari, diabet -15, oncologie – 9 beneficiari, cardiologie – 67, psihiatrie - 99 beneficiari;

au fost cazate 27 persoane provenite din zona conflictului armat din Ucraina, astfel: 11 femei, 4 bărbați și 12 copii;

7982 ședințe pentru menținerea/ameliorarea autonomiei fizice și psihice a beneficiarilor: 52 ședințe de gimnastică de grup, 1900 posturări corective și funcționale, 1800 exerciții pentru întreținerea și dezvoltarea mobilității, 1800 exerciții pentru întreținerea și dezvoltarea tonusului muscular, 500 exerciții pentru dezvoltarea coordonării și echilibrului, 1030 masaj, 400 laserterapie și 500 electroterapie;

pentru menținerea relației beneficiar-aparținător au fost înregistrate 1144 vizite la sediul centrului și 449 apeluri video.

Căminul pentru Persoane Vârstnice al Municipiului București – Academician Nicolae Cajal

Asigurarea, în regim rezidențial a ansamblului de activități – servicii psiho-medico-sociale – realizate pentru a răspunde nevoilor identificate, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții persoanelor vârstnice din Municipiul Bucureşti

- au fost înregistrați 68 beneficiari unici care au accesat serviciile de îngrijire socio-medicală în regim instituționalizat;

Au fost acordate servicii rezidențiale pentru 148 persoane refugiate.

Îngrijiri la Domiciliu

Reprezintă servicii specializate de îngrijire socio-medicală la domiciliul beneficiarilor cu scopul păstrării autonomiei beneficiarilor, valorificarea rolului în comunitate și menținerea persoanelor vârstnice cât mai mult în locuințele proprii.

- au fost înregistrați 23 beneficiari unici;

- au fost efectuate 343 vizite la domiciliul beneficiarilor, principalele servicii acordate acestora fiind serviciile de efectuare de cumpărături, activități de menaj, deplasare la medicul de familie/unități sanitare, monitorizare parametrii fiziologici/glicemie, comunicare în scop terapeutic și evaluare medicală.

Servicii sociale pentru persoane adulte fără adăpost (PAFA), bărbați Complex „Sf. IOAN”

Complexul Integrat de Servicii Sociale pentru Adulți “Sf. Ioan” (C.I.S.S.A) acordă servicii sociale persoanelor adulte fără adăpost cu vârsta peste 18 ani, care se află pe raza Municipiului Bucureşti.

Complexul are două compartimente respectiv:

- Compartimentul Adăpost de Noapte şi

- Biroul Centrul de zi pentru integrare/reintegrare socială.

În perioada ianuarie-decembrie 2023 un Nr. de 507 beneficiari unici, persoane fără adăpost aflate pe raza Municipiului Bucureşti și alte județe ale țării cât și cetățeni străini care au solicitat şi au primit servicii sociale în cadrul “Adăpostului de Noapte” și „Centrului de zi pentru integrare/reintegrare socială”.

Au fost aprobate 40 de cereri depuse de persoane fără adăpost, care au încheiat Contracte de acordare de servicii sociale sau Acte adiționale cu furnizorul Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului Bucureşti în vederea reintegrării acestora în cadrul familiei, pe piața muncii, emiterea unui act de identitate, a unui card de sănătate, înscrierea la un medic de familie, completarea unui dosar pentru obținerea unui Certificat de încadrare în grad de handicap, etc.

În cursul anului 2023 s-au emis de către personalul de specialitate 1228 de documente în domeniul social pentru rezolvarea situației beneficiarilor (preluare, integrare în familie, întocmire VMG, constituire dosare încadrare/reîncadrare grad de handicap) anchete sociale, adeverințe emitere documente identitate.

5. Incluziune Socială Efectuează evaluarea și analiza nevoilor pentru persoane și familii aflate într-o situație de dificultate și care și-au pierdut sau limitat propriile capacități de integrare socială.

125 solicitări în vederea identificării și evaluării persoanelor solicitante iar dintre acestea 114 s-au finalizat cu raport de anchetă socială, astfel:

47 evaluări pentru solicitanții de locuință social;

41 evaluări pentru acordarea sau menținerea ajutorului social comunitar pentru susținerea familiei monoparentale;

22 evaluări sociale în vederea realizării branșării și racordării imobilului la rețeaua de apă și canalizare pentru familii cu venituri reduse;

4 evaluări realizate la solicitarea altor autorități publice (judecătorii, instituții de asistență socială situate în alte județe);

114 rapoarte de anchetă socială.

6. Spălătorii Sociale Acestea oferă servicii gratuite de spălare și uscare a hainelor persoanelor adulte, cu vârsta peste 18 ani, care locuiesc pe raza Municipiului București, care sunt expuse riscului de sărăcie, aceasta reprezentând starea materială precară care constă în insuficiența veniturilor necesare pentru hrană, întreținerea casei, îmbrăcăminte și servicii medicale.

- numărul total al beneficiarilor a fost de 383 persoane, care au îndeplinit condiţiile de eligibilitate iar în anul 2023 au fost înregistrate în total circa 2.084 spălări;

7. Cantine sociale Preparare, pregătire şi distribuire hrană caldă şi rece persoanelor aflate în situații economico - sociale sau medicale deosebite.

Cantina Ferentari:

- 773.730 porții pentru beneficiarii cantinei;

- 23.200 porții pentru Supa Comunitară Viilor;

- 26.800 porții pentru Supa Comunitară Bucur;

- 4.153 porții pentru Centrul de Asistență Comunitară Viilor;

- 2.637 porții pentru refugiați Ucraina.

Cantina Grivița

- 10.598 porții pentru Centrul de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenței domestice FORTE;

- 9.699 porții pentru Căminul P 19 – refugiați afgani;

- 5.040 porții pentru Asociația Ecumenică a Bisericilor din România – AIDROM;

- 62.319 porții pentru Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente – Berceni;

- 4.154 porții pentru Centrul de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenței domestice FORTE + Liceul Energetic + Femina – refugiați ucraineni;

- 2.650 porții pentru Centrul Perla;

- 1.020 porții pentru Centrul de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenței domestice FORTE + Colegiul Viilor – refugiați Gaza;

- 2.258 porții pentru DGASPC sector 1 – refugiați ucraineni;

- 19.025 porții pentru Centrul Pipera;

- 8.709 porții pentru beneficiari ai cantinei Grivița - hrana la domiciliu;

- 29.406 porții pentru beneficiari ai cantinei Grivița.

Cantina socială OMINIS

În anul 2023 a asigurat masa caldă pentru copiii Centrului de zi pentru copii Steluțe Zâmbitoare, Centrului de zi pentru copii Covorul Magic, Centrului de zi Învingem autismul, Centrului de zi pentru copii refugiați din Ucraina, Centrului de zi pentru copii La Bunici;

- prepararea și distribuirea zilnică a hranei calde pentru persoane defavorizate, de luni până vineri, între orele 11:00-15:00, constând în prânz (felul I, felul II și desert sau fruct) și cină (felul II). În ziua de vineri va fi pregătită și distribuită și hrana pentru sâmbătă și duminică.

Suport acordat victimelor violenței domestice Acordarea serviciilor sociale specializate, victimelor violenței domestice, prin intermediul celor doua centre rezidențiale: Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru Victimele Violenței Domestice Forte (capacitate = 100 locuri) și Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru Victimele Violenței Domestice Femina (capacitate = 20 locuri).

5 protocoale încheiate cu, DGASPC1, DGASPC2, DGASPC4, Asociația HAR, Asociația Eliberare;

Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru Victimele Violenței Domestice FORTE a găzduit 135 de beneficiari victime ale violenței domestice dintre care 51 femei + 84 de copii, 100 de refugiați Ucraina și 20 de persoane provenite din Fâșia Gaza;

Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru Victimele Violenței Domestice FEMINA a găzduit 91 de beneficiari, dintre care 53 de femei și 38 de copii, victime ale violenței domestice și refugiați proveniți din Ucraina;

Centru de Informare și Sprijin pentru Femei Filaret a desfășurat diverse ateliere pentru un număr de aprox. 100 de femei aflate în situații vulnerabile:

consiliere vocațională – căutarea unui loc de muncă – 10 beneficiare;

consiliere psiho-socială și intervenție în situație de criză – 81 beneficiare;

consiliere vocațională – redactare CV – 10 beneficiare;

consiliere vocațională/pregătirea pentru interviu – 10 beneficiare;

servicii frizerie/vopsit – 20 beneficiare;

suport căutare chirie – 4 beneficiare;

consiliere cu studenții în practică de la Facultatea de Asistență Socială și Facultatea de Psihologie – 20 beneficiare;

reintegrare în familie: 2 beneficiare;

organizare sărbători de iarnă: 32 beneficiare;

înscriere la medicul de familie: 18 beneficiare;

programări la diverse policlinici pentru servicii medicale: 43 beneficiare;

rețete achiziționate: 60 beneficiare;

85 consultații medicale de specialitate în cadrul centrului (medicină generală, chirurgie, psihiatrie) pentru 37 beneficiare unice;

a fost solicitat Serviciul de Urgență 112 de 41 ori;

s-a realizat un număr de 13 internări.

9. Centrul de Asistență pentru Agresori Familiali – “O nouă șansă” oferă servicii sociale specializate pentru persoanele care au solicitat consiliere ca urmare a emiterii Ordinului de protecție precum și pentru oricine are nevoie de consiliere psihologică, socială, mediere, consiliere în adicții.

- 340 de ședințe de consiliere în domeniul adicțiilor și 17 de ședințe de monitorizare;

- 840 de ședințe de consiliere psihologică și 84 de ședințe de monitorizare.

10. Bebe de București Programul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-12 ani din familiile cu dificultăți financiare, care domiciliază/au reședința pe raza municipiului București și Organizațiile neguvernamentale care au atribuții în ceea ce privește protecția minorilor. Prin program s-a implementat un sistem permanent de primire, sortare, igienizare și distribuție de hăinuțe și lucruri pentru copii.

Direcția de acțiuni 3: Infrastructura socială

1. Menținere calitate servicii sociale - Lucrări de întreținere și igienizare a imobilelor în care funcționează centrele sociale;

2. Centrul de economie circulară - Centru umanitar de colectare, sortare, igienizare și distribuire a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii și adulți, jucării, electronice și electrocasnice, piese mobilier, toate acestea provenind din donații.

Direcția de acțiuni 4: Sistemul de sănătate

1. Policlinica Socială - Servicii medicale, psihologice și sociale, acordate, persoanelor aparținând categoriilor defavorizate, care nu sunt asigurate medical. Serviciile sunt acordate în parteneriat cu Fundația Regina Maria.

Medicina interna: 929;

Stomatologie: 3550;

Ginecologie: 147;

Consiliere psihologică: 219;

Recoltări probe biologice: 248;

Evaluări socio -psihologice: 188;

Oftalmologie: 221.

Direcția Generală De Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1

1. Prevenirea separării copilului de familie

- Acordare de prestații materiale şi/sau financiare din fondurile Consiliului Local Sector 1 şi ale ONG-urilor partenere familiilor cu domiciliul pe raza Sectorului 1 în vederea depășirii situațiilor de criză şi pentru prevenirea situațiilor care pot conduce la părăsirea copiilor, abuz asupra copiilor sau neglijarea lor - 574 copii

2. Asigurarea bunăstării vieții copilului şi protecția acestuia într-un mediu familial sănătos şi funcțional

- Acordarea de suport material şi financiar familiilor aflate în situații de risc de părăsire a copilului;

- Protejarea femeilor şi a copiilor acestora victime ale violenței domestice prin acordarea de adăpost, consiliere socială şi psihologică şi suport material;

- Admiterea cuplurilor mama – copii în Centrele Maternale din subordinea DGASPC Sector 1.

3. Accesul la servicii sociale

Prin intermediul consilierii sociale a beneficiarilor se urmărește creșterea capacității acestora de a accesa resursele existente în comunitate în vederea reducerii riscului de marginalizare socială şi economică a acestora;

4. Prevenirea abandonul școlar

În scopul prevenirii abandonului școlar DGASPC Sector 1 prin Serviciul Prevenire a Separării Copilului de Familie sprijină accesul copiilor la educație prin plata contribuției de hrană la grădinițele din comunitate, în centrele de zi proprii DGASPC Sector 1 şi ale unor ONG-uri partenere şi plata taxelor la semi-internat/ after-school din fondurile Consiliului Local Sector 1, precum și acordarea stimulentului educațional sub formă de tichet social pentru copiii preșcolari proveniți din familii defavorizate și acordarea gratuității începând cu al 3-lea copil la creșă și grădiniță pentru familiile cu domiciliul pe raza Sec.1.

5. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale existente

Formarea profesională a personalului;

6. Consolidarea parteneriatului public - privat Încheierea de convenții de colaborare cu parteneri privați în următoarele domenii:

a) Protecția copilului - creșterea nivelului educațional, consilierea copilului/familiei, și sprijin material/financiar;

b) Protecția persoanei: susținere materiala/financiara, instruire persoane cu dizabilități

7. Protecția şi asistarea specializată a copiilor aflați în situații de risc major

(copilul străzii, copilul delicvent, copilul victimă a exploatării, abuzului).

Pentru protecția și asistarea specializată a copiilor străzii, Serviciul Intervenție în Regim de Urgenta va efectua: acțiuni în colaborare cu toate secțiile de Politie ale sectorului 1, precum și cu Direcția Generala de Poliție Comunitară în vederea depistării, identificării copiilor străzii, precum și pentru cunoaşterea zonelor pe care aceștia le frecventează;

În perioada octombrie – decembrie 2023, în intervalul orar 22.00 – 05.00, reprezentanții Serviciului Intervenție în Regim de Urgență în colaborare cu Poliția Locală Sector 1 au desfășurat activități de patrulare pe raza Sectorului 1 cu scopul depistării, identificării și soluționării (după caz) a situației persoanelor adulte fără adăpost care necesitau sprijin de specialitate din punct de vedere social. În urma acțiunilor desfășurate au fost depistate și identificate un număr de aproximativ 240 de persoane adulte fără adăpost dintre care 143 de persoane au solicitat sprijin privind găzduirea în centre de primire în regim destinate persoanelor adulte fără adăpost, dintre care 111 persoane găzduite la CSS Odai;

91 sesizări telefonice au avut ca scop efectuarea de verificări sau anchete sociale cu privire la situația persoanelor vârstnice aflate în dificultate, persoane adulte sau vârstnice cu probleme de sănătate mentală cu sau fără handicap supuse unor forme de abuz sau care necesitau sprijin de specialitate din punct de vedere social;

au fost preluate și soluționate un număr de 110 sesizări privind copiii depistați lipsiți de supraveghere în strada și un număr de 3 sesizări privind situații de cerșetorie;

s-au emis 6 dispoziții de plasament în regim de urgență;

60 de solicitări au avut ca scop asistarea la audierea copiilor care au săvârșit infracțiuni sau care au avut calitatea de victime, dintre care 15 au avut calitatea de victime și 45 cei care au săvârșit fapte penale;

5 sesizări privind mame însoțite de copii care nu au unde locui și care au necesitat servicii de găzduire într-un centru maternal;

17 cazuri care au avut ca scop intervenție și consiliere în situație de neînțelegeri între părinți și copii sau alți membrii ai familiei precum și evaluarea situațiilor de abuz/ neglijare asupra copiilor;

11 cazuri de intervenție la incendii produse pe raza sectorului ;

9 cazuri de intervenție pentru consiliere /intervenție în regim de urgență privind cetățeni ucraineni aflați pe raza sectorului ;

60 cazuri privind situația unor persoane adulte/ minore care urmare a evaluării, nu reprezentau cazuri de intervenție în regim de urgență;

au fost întocmite un număr de 15 fișe de evaluare a gradului de risc și măsuri de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice;

S-a soluționat un număr de 34 cazuri pentru monitorizarea programelor de legături personale ale copilului cu părintele nerezident;

s-a participat la punerea în aplicare a 8 hotărâri de evacuare silită – persoane fizice;

au fost întocmite 64 Fișe de Evaluare Inițială a Situațiilor de Abuz/Neglijare a copilului;

s-a intervenit la un număr de 15 cazuri privind violența domestică;

56 de sesizări/solicitări privind efectuarea unor verificări/anchete sociale privind situația unor persoane adulte care ar putea necesita sprijin de specialitate din punct de vedere social:

au fost întocmite 111 referate cu propunere de găzduire în cadrul CSS Odăi, aparținând DGASPC sector 1 privind situația persoane adulte fără adăpost sau persoane vârstnice aflate în situații de dificultate;

2 acțiuni comune cu organele de poliție privind depistarea și consilierea persoanelor adulte/ minore care locuiesc abuziv în imobile dezafectate;

47 intervenții la cazuri prin Serviciul 119;

Pentru protecția copiilor abuzați /neglijați, Serviciul Violenta asupra copilului va efectua consilierea psihologica a victimelor/abuzatorilor. De asemenea, va realiza protecția în centre de plasament a copiilor abuzați/ exploatați (ordonanța prezidențială, dispoziție plasament de urgenta);

Activități de asistare a copilului suspect de a fi săvârșit o infracțiune la audierea acestuia de către politie, asigurarea respectării drepturilor copilului delincvent; evaluarea psiho-socială a copilului; propunerea instituirii unei măsuri de protecție socială; acordarea de servicii de asistenta socială şi consiliere psihologică; monitorizare;

Cazuri de abuz/neglijare ce au beneficiat de consiliere psihologică 467 copii;

Ordonanțe prezidențiale 3;

Dispoziții de plasament în regim de urgență 1;

Rapoarte audieri 149;

Consiliere psihologică copil delicvent 82;

8. Integrarea socio-economica și ocupațională

Continuarea proiectului „Un pas spre independenta” prin asistarea și protejarea tinerilor în apartamente sociale. La data de 31.12.2023 toti tinerii erau înscriși într-o formă de învățământ, 3 dintre ei fiind și angajați.

9. Dezvoltarea serviciilor

Colaborare cu Fundația „Viața și Lumina”, Asociația ”SOS Satele Copiilor România”, Asociația ”Congregația Inimii Neprihănite”, Asociația ”Sf. Ana”, Asociația ”Alternativa 2003”

10. Servicii sociale destinate persoanelor de etnie romă

Consilierea persoanelor din comunitățile etnice în vederea obținerii actelor de identitate/stare civilă;

Asistarea/însoțirea persoanelor din comunitățile etnice în raport cu instituțiile responsabile în rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă;

Consilierea familiilor de etnie romă în vederea conștientizării de către părinți a rolului grădiniței/școlii în educația copiilor;

Consilierea adulților în vederea continuării studiilor de alfabetizare;

Înscrierea pe listele medicilor de familie a persoanelor din comunitățile etnice;

Consilierea persoanelor de etnie romă în vederea obținerii pensiei sociale/pensiei de invaliditate de la Casa de Pensii a Municipiului București;

Consilierea persoanelor din comunitățile etnice în vederea găsirii unui loc de muncă;

Înscrierea persoanelor din comunitățile etnice la cursurile gratuite de calificare organizate de AMOFM;

Consiliere în vederea obținerii drepturilor sociale din cadrul DGASPC S1 (ajutor social, ajutor urgență, alocație de stat, stimulent de inserție, indemnizație creștere și îngrijire, indemnizație handicap) ;

Consilierea persoanelor de etnie romă în vederea obținerii stimulentelor acordate de către DGASMB;

Consilierea persoanelor de etnie romă în vederea depunerii dosarului la Serviciul Spațiu Locativ din cadrul Primăriei Sectorului 1;

Acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței și a suplimentelor pentru energie conform Legii 226//2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie;

Desfășurarea acțiunii – Microbuzul școlar- în comunitatea Giulești -16 Februarie.

　

11. Prestații sociale destinate grupurilor dezavantajate

Acordarea de prestații financiare se face în baza unor legi și hotărâri locale, inclusiv Legea privind venitul minim garantat și hotărâri ale Consiliului Local referitoare la ajutoare de urgență, plăți pentru chirie, și sprijin pentru tinerii proveniți din sistemul de protecție a copilului.

Programul POAD este derulat împreună cu Prefectura Municipiului București și implică distribuirea pachetelor cu alimente sau materiale igienico-sanitare și a plicurilor/cardurilor pentru mese calde către persoanele beneficiare din sectorul 1 conform unei ordonanțe de urgență.

Se oferă consiliere, asistență, orientare și acompaniere pentru depășirea situațiilor de criză, inclusiv consiliere psihologică.

Programul "Banca de Alimente" și SOMARO MAGAZIN SOCIAL sunt desfășurate în colaborare cu organizații partenere pentru a oferi alimente de bază la prețuri mici sau gratuite pentru persoanele sau familiile aflate în situație de risc de marginalizare.

Program de sprijin pentru cazare și integrare pentru cetățenii străini sau apatrizi se acordă sprijin conform unor hotărâri guvernamentale pentru integrarea cetățenilor străini sau apatrizi proveniți din zonele de conflict, inclusiv oferirea de cazare și alte forme de suport.

12. Integrarea persoanelor defavorizate pe piața locurilor de muncă

Semnarea contractelor active cu beneficiarii, de acordare a serviciilor urmată de ședințe de consiliere individuală pentru orientare vocațională și consiliere psihologică;

Grupurile de suport și consiliere cu beneficiarii își propun îmbunătățirea abilităților necesare la locul de muncă și pentru o viață autonomă, iar consilierea și consultarea cu aparținătorii beneficiază de sprijinul adecvat în realizarea obiectivelor propuse;

Participarea la târguri de job-uri și conferințe care facilitează interacțiunea cu angajatorii și identificarea și selectarea locurilor de muncă în funcție de profilul beneficiarilor;

Contactarea potențialilor angajatori și deplasarea împreună cu beneficiarii la aceștia;

Consiliere post-angajare;

Persoane pentru Muncă în folosul comunității: Aceștia îndeplinesc o obligație de a executa muncă neremunerată în folosul comunității și pot beneficia de servicii de evaluare vocațională pentru recomandarea angajării;

Evaluare vocațională pentru persoanele recomandate de SECPAH: Se realizează pentru încadrarea în grad de handicap și pentru recomandări în vederea angajării;

Încheierea de convenții de colaborare cu instituțiile publice și ONG-uri: Are ca obiectiv integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități prin protocoale specifice;

Activități desfășurate de Serviciul Prevenire din cadrul DGASPC sector 1 includ consilierea și orientarea beneficiarilor către agenții specializate pentru integrarea pe piața muncii, precum și colaborarea cu Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă Sector 1 pentru îmbunătățirea capacității de accesare a locurilor de muncă și dezvoltarea aptitudinilor profesionale.

13. Diversificarea serviciilor de asistență socială și sprijin pentru persoane cu dizabilități/cerințe educative speciale prin integrarea lor pe piața muncii.

Unitatea Protejată Nazarcea Grup este singura instituție de acest gen din țară, înființată și susținută de o autoritate publică locală și are cel mai mare număr de persoane cu dizabilități angajate. Obiectivul principal al Nazarcea Grup este de a promova servicii alternative în domeniul integrării socio-profesionale a adulților cu dizabilități, respectând drepturile individuale ale acestora și oferind servicii concrete de orientare profesională și ocupare pentru a crește capacitatea de integrare în societate și de a spori gradul de acceptare a persoanelor cu dizabilități în comunitate.

Unitatea are 6 ateliere protejate, cu activități precum brutărie, croitorie, tipografie, spălătorie textilă, ceramică și spălătorie auto, care produc și oferă produse și servicii pentru centrele DGASPC S1, persoane juridice și fizice. Pentru succesul angajării și menținerii locului de muncă pentru persoanele cu dizabilități, este necesar un continuum de servicii de suport, inclusiv consiliere psiho-socială, mediere, acompaniere personalizată și tehnologie asistivă.

În plus, au fost create mai multe centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități, cum ar fi Centrul de Zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Phoenix, Centrul de Zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Un pas împreună și Centrul de Zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități T.S.A. Aceste centre oferă servicii sociale complexe pentru integrarea adulților cu diferite probleme de sănătate mintală în comunitate și pentru reducerea gradului lor de sărăcie. De asemenea, se acordă servicii de consiliere și informare pentru persoanele cu dizabilități și familiile acestora, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de legislația în vigoare.

Serviciile acordate de SPPH includ stabilirea dreptului la prestații sociale pentru persoanele cu handicap, decontarea abonamentelor de transport și eliberarea de diverse documente și carduri pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, sunt oferite servicii de terapie ocupațională și kinetoterapie, pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu dizabilități.

Pentru persoanele adulte cu dizabilități angajate, procentul este de 76,47% din numărul total de locuri disponibile, ceea ce demonstrează angajamentul unității în sprijinirea integrării acestor persoane pe piața muncii. Totodată, sunt oferite servicii sociale în sistem rezidențial și nerezidențial, pentru a asigura îngrijirea și asistența necesară persoanelor cu diferite tipuri și grade de dizabilități.

De asemenea, se acordă servicii de monitorizare și consiliere pentru persoanele cu handicap grav și asistenții personali ai acestora, pentru a le ajuta să beneficieze de drepturile prevăzute de lege și să își îmbunătățească calitatea vieții. Prin intermediul diverselor activități desfășurate în cadrul unității, persoanele cu dizabilități au posibilitatea de a se dezvolta, de a se implica în diverse activități și de a se integra mai bine în comunitate.

14. Servicii sociale acordate persoanelor cu handicap

Serviciile Primăriei Sectorului 1 pentru Persoanele cu Handicap (SPPH) oferă servicii de consiliere și informare pentru persoanele cu handicap și familiile acestora, în vederea obținerii drepturilor prevăzute de lege. Printre serviciile acordate se numără stabilirea dreptului la prestații sociale pentru adulții și copiii cu handicap conform gradului de handicap, decontarea abonamentelor de transport pentru persoanele cu handicap, eliberarea cardurilor pentru locuri gratuite de parcare sau rovinietelor pentru aceștia, și multe altele.

De asemenea, pentru persoanele cu handicap grav se acordă servicii sociale specifice, precum consiliere, monitorizarea beneficiarilor de indemnizații, efectuarea anchetelor pentru angajarea asistenților personali, sau monitorizarea activității acestora. De asemenea, se acordă servicii în centre rezidențiale și nerezidențiale, care oferă găzduire, îngrijire și asistență socio-medicală pentru persoanele cu handicap, în funcție de gradul și tipul de dizabilitate.

Mai mult decât atât, SPPH oferă servicii de terapie ocupațională, recuperare medicală și kinetoterapie pentru persoanele cu dizabilități. Există centre de îngrijire și asistență care oferă servicii pentru adulții cu probleme de sănătate mintală și pentru părinții acestora, precum și centre de zi care promovează integrarea în comunitate și reducerea spitalizării psihiatrice pe termen lung.

15. Asigurarea accesului familiei la beneficiile pentru susținerea copiilor, ce au în vedere nașterea, educația, întreținerea acestora, inclusiv a familiei în care părintele și/sau copilul are dizabilitate. Acordarea beneficiilor sociale sub forma alocațiilor familiale şi a indemnizațiilor familiilor cu copii, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

16. Protecția socială a persoanelor vârstnice prin acordarea de servicii sociale

Centrul de zi de socializare și petrecere a timpului liber Senior Expert împreună cu punctele de lucru, denumite centre de zi: Bunicii Comunității, Central Club, Senior Parc, oferă servicii sociale pentru persoanele vârstnice din sectorul 1. Aceste servicii includ identificarea și evaluarea nevoilor acestora, consiliere psihologică și socială, terapie ocupațională, socializare și activități recreative. Scopul acestor servicii este de a preveni izolarea și autoexcluderea vârstnicilor din viața comunității după pensionare. De asemenea, centrele de zi organizează diverse activități culturale, conferințe și dezbateri pentru promovarea drepturilor și implicarea activă a persoanelor vârstnice în societate. Aceste acțiuni au ca rezultat îmbunătățirea stimei de sine și a sentimentului de utilitate socială al vârstnicilor, contribuind în final la creșterea calității vieții acestora.

17. Servicii sociale în sistem rezidențial pentru persoanele vârstnice ale căror nevoi nu pot fi asigurate la domiciliu

Complexul Social de Servicii Odăi și Complexul Social de Servicii Străulești oferă servicii sociale pentru un total de 264 beneficiari conform legislației în vigoare. Se urmărește dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă pentru îmbunătățirea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice. Aceste acțiuni se desfășoară în conformitate cu hotărârile Consiliului Local și cu legile privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

18. Protecția socială a persoanelor vârstnice

Protejarea sociala a persoanelor în vârsta se face prin asigurarea de servicii de îngrijire personala în funcție de gradul lor de dependenta, nevoile individuale, situatia familiala și veniturile disponibile. Acest lucru se realizează fie la domiciliul persoanei vârstnice, fie la reședința acesteia cu ajutorul îngrijitorilor informali.

Conform prevederilor legii 178/2019 pentru modificarea și completarea OUG 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională în România , coroborate cu OUG nr.15/27 februarie 2022 privind acordarea de sprijin şi asistenta umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, precum și Hotărârii Nr. 368/2023 din 26 aprilie 2023 (cu modificările și completările ulterioare), pentru stabilirea cuantumului, condițiilor şi a mecanismului de acordare a sumelor forfetare, DGASPC Sector 1 a întreprins măsuri de sprijin atât pentru cetățeni ucraineni care locuiesc individual în sectorul 1 cât și pentru cei ce au avut nevoie de cazare și asistență în centre de refugiați.

Astfel, au fost efectuate activitățile de preluare a cererilor, de verificare și depunere a solicitărilor pentru decontarea sumelor forfetare pentru :

Mai - Decembrie 2023 - 1398 persoane singure și 1841 familii

Toate persoanele mai sus menționate au beneficiat din partea DGASPC sector 1 de măsuri de sprijin după cum urmează :

Consiliere și sprijin în vederea înscrierii copilului la grădiniță.

Consiliere și orientare în vederea încadrării în muncă.

Orientare și acompaniere până ce s-a realizat angajarea.

De asemenea, un nr de 211 persoane au fost însoțite de asistenți sociali la IGI și sprijinite pentru obținerea permisului de ședere.

Persoanele cazate în Centrul de refugiați Școala Gimnazială nr. 6 au beneficiat de cazare și decontare sume forfetare în perioada mai-decembrie 2023. Numărul familiilor și al persoanelor singure cazate a variat de la lună la lună. Din luna septembrie 2023, aceste persoane nu mai beneficiază de hrană, ci doar de cazare, fiind necesară încadrarea în muncă în România. În centru se află și persoane vulnerabile, precum mame singure cu copii sau persoane în vârstă cu probleme de sănătate.

Începând din iunie 2023, au fost identificate și cazuri sociale, care au fost referite către Cantinele de Ajutor Social pentru a beneficia de hrană. Toți cei cazați au fost informați despre drepturile lor și au fost îndrumați către instituțiile competente pentru obținerea actelor necesare. Mai mult, s-au făcut demersuri pentru înscrierea copiilor în școală sau grădiniță, iar tinerii cu vârste între 16 și 18 ani au fost orientați către Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2

Asistenţa socială

1. Asigurarea de servicii sociale la domiciliu pentru persoane vârstnice aflate în dificultate.

Furnizarea de servicii sociale și de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, nr. beneficiari 62.

2. Asistarea persoanelor vârstnice în centre rezidențiale.

Îngrijire şi găzduire prin intermediul Centrului Rezidențial Speranța nr. beneficiari 57.

3. Asistarea familiilor cu venituri reduse.

Acordarea de ajutoare sociale, nr. beneficiari 69;

Acordarea de ajutoare pentru încălzire nr. beneficiari 1316;

Ajutoare de urgență pentru depășirea unor situații de dificultate generate de restanțele acumulate la plata întreținerii sau a altor utilități - nr. beneficiari 9;

Ajutoare de urgență pentru prevenirea abandonului nr. beneficiari 211;

Ajutoare de urgență pentru plata chiriei, nr. beneficiari 39;

Ajutoare de urgență pentru depășirea unor situații de necesitate cauzate de calamități naturale, incendii, accidente precum și pentru alte situații deosebite, nr. beneficiari 2;

Ajutor social comunitar, nr. beneficiari 1;

Ajutoare de urgență în caz de deces, nr. beneficiari 27;

Tichete sociale pentru produse alimentare, nr. beneficiari 1081;

Derularea Programului de Prevenire Abandon Școlar, nr. beneficiari 370;

Programe de educare și îngrijire a copiilor din familii în centre de zi - Ursulețul de Pluș, Floare de Câmp, Pinocchio, Centrul de Zi Sf. Pantelimon și Centrul de Zi pentru Copii Sf. Maria, nr. beneficiari 248.

4. Asistarea persoanelor implicate în acte de violență domestică

Furnizarea de servicii de consiliere pentru victimele violenței domestice în cadrul Centrului de Prevenire și Combatere a Violenței Domestice, nr. beneficiari 106;

Furnizarea de servicii de consiliere pentru agresorii familiali în cadrul Compartimentului de Asistență pentru Agresori, nr. beneficiari 43;

5. Asistarea femeilor şi copiilor aflați în situații de risc şi/sau victime ale violenței domestice

Acordarea de asistență socială, psihologică, medicală și educație parentală prin Centrul Maternal "Maria" nr. beneficiari 21 copii;

Consiliere juridică, psihologică și socială nr. beneficiari 15 mame.

6. Asistarea persoanelor cu handicap prin servicii nerezidențiale

Acordarea de beneficii de asistență socială pentru persoanele cu handicap nr. beneficiari 18.319;

Servicii de îngrijire la domiciliu prin asistenții personali nr. beneficiari 710;

Activități de recuperarea motorie prin intermediul Centrului de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu nr. beneficiari 536;

Furnizarea de servicii sociale în regim de zi în Centrul de Zi Balotului nr. beneficiari 6;

7. Asistarea persoanelor cu handicap în centre rezidențiale

Servicii de îngrijire și găzduire pentru persoane adulte cu handicap în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică, Nr. 1 nr. beneficiari 74;

Servicii de îngrijire și găzduire pentru persoane adulte cu handicap în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică, Nr. 2 nr. beneficiari 57;

Servicii de îngrijire și găzduire pentru persoane vârstnice cu handicap în cadrul Centrului de Îngrijire și Asistență, nr. 2 nr. beneficiari 48;

Furnizarea de servicii sociale specifice în cadrul Locuințelor Protejate destinate persoanelor adulte cu handicap, nr. beneficiari 30.

8. Asistarea copiilor cu handicap în școli speciale

Asistarea copiilor cu handicap vizual și auditiv în cadrul școlilor speciale nr. beneficiari 8

9. Asistarea copiilor în dificultate în servicii de tip rezidențial

Îngrijire și găzduire în Complexul de Servicii pentru Copilul Cu Dizabilități Neuropsihice ( fost Centrul de Servicii pentru Copilul cu Handicap) nr. beneficiari 4;

Îngrijire și găzduire în unități rezidențiale de tip familial nr. beneficiari 93.

10. Asistarea copiilor în dificultate prin rețeaua de asistenți maternali profesioniști

Îngrijire și găzduire prin intermediul AMP nr. beneficiari 89.

11. Asigurarea de servicii medicale și de recuperare medicală pentru cetățenii din comunitate

Furnizare de servicii medicale şi de recuperare medicală (fizioterapie, kinetoterapie şi gimnastică medicală) prin intermediul Centrului de servicii "Ion Creangă" nr. beneficiari 214.

Incluziunea activă

1. Prevenirea separării copilului de familie şi asigurarea unui climat familial sănătos

Acordarea de asistență socială, psihologică, medicală și educație parentală prin Centrul Maternal "Maria" (Centrul de Servicii "Casa din Tei") nr. beneficiari 21;

Consiliere socială şi psihologică asigurată prin centrele de consiliere nr. beneficiari 885.

2. Prevenirea abandonului școlar

Derularea Programului de Prevenire Abandon Școlar nr. beneficiari 385;

Programe de educare și îngrijire a copiilor din familii în centre de zi - Ursulețul de Pluș, Floare de Câmp, Pinocchio, Centrul de Zi Sf. Pantelimon și Centrul de Zi pentru Copii Sf. Maria nr. beneficiari 248.

3. Consolidarea parteneriatului public-privat

Încheierea de convenții de colaborare cu parteneri privați în domeniile protecției copilului şi al persoanelor nr. convenții 83.

4. Protecția și asistarea specializată a copiilor aflați în situații de risc major (copiii străzii, copilul delincvent, copilul victimă a exploatării, abuzului).

Primire în regim de urgenţă şi găzduire temporară, asistenta medicală şi îngrijire, educare, suport emoțional şi după caz, consiliere psihologică, reintegrare familială şi comunitară prin Centrul de Primire în Regim de Urgenţă (fost „CIREȘARII”) nr. beneficiari 29;

Primire şi găzduire temporară, asistenta medicală şi îngrijire, educare, suport emoțional şi după caz, consiliere psihologică, reintegrarea familială şi comunitară prin Centrul Pilot de Protecție pentru Copilul Victimă a Traficului de Ființe Umane «GAVROCHE» nr. beneficiari 22;

Suport emoțional, evaluare psihologică şi, după caz, consiliere psihologică pentru copiii

din comunitate şi familiile lor, tinerilor care urmează să se căsătorească şi familiilor cu

probleme în viața de cuplu prin Centrul de Consiliere nr. beneficiari 747 (din care 326 copii)

Găzduire pentru tineri care urmează să părăsească sistemul de protecție, asistenta psiho-pedagogică şi socială, educare, consiliere psihologică, orientare profesională, socializare şi petrecere a timpului liber, în scopul dezvoltării deprinderilor de viaţă independentă şi a integrării socio-profesionale prin unitățile rezidențiale de tip familial nr. beneficiari 93.

5. Protecția socială a familiilor monoparentale

Furnizarea serviciilor de consiliere psihologică nr. beneficiari 21.

Infrastructura socială

Complexul de Servicii pentru Copilul cu Dizabilități Neuropsihice Renovare centru, recompartimentare și dotare conform standardelor;

Căsuța de Tip Familial pentru Copilul cu Dizabilități Neuropsihice ”Albinuța” Renovare și dotare conform standardelor;

Unitatea de Tip Familial Pentru Copilul cu Dizabilități Neuropsihice ”Delfinului” Renovare apartament și dotare conform standardelor;

Unitatea de Tip Familial Pentru Copilul cu Dizabilități Neuropsihice ”Teiul Doamnei” Renovare apartament și dotare conform standardelor;

Înființarea a 2 locuințe protejate și a unui centru de zi pentru persoane adulte cu handicap;

Dotare spații conform standardelor, angajare personal;

Centrul de criză pentru persoane adulte cu dizabilități Identificare spațiu, întocmire regulament de organizare și funcționare precum și întocmire regulamente cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, angajare personal;

Centrul pentru viață independentă pentru persoane adulte cu dizabilități Identificare spațiu, întocmire regulament de organizare și funcționare precum și întocmire regulamente cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, angajare personal procent realizare 50% .

Sistemul de sănătate

1. Asigurarea măsurilor de asistență socială pentru familii și persoane singure cu venituri reduse

Realizarea de vizite la domiciliu în vederea furnizării de servicii medicale nr. beneficiari 923;

Acordarea de tichete sociale în cadrul Programului "Șanse pentru sănătate" nr. beneficiari 1887;

2. Asistarea persoanelor cu handicap la domiciliu

Activități de recuperare motorie prin intermediul Centrului de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu nr. beneficiari 536;

3. Asigurarea de servicii medicale și de recuperare medicală pentru persoanele vârstnice din Sect 2

Furnizare de servicii medicale şi de recuperare medicală (fizioterapie, kinetoterapie şi gimnastică medicală) prin intermediul Centrului de servicii "Sf. Macrina" nr. beneficiari 214.

4. Asigurarea accesului la serviciile de sănătate acordate în comunitate pentru persoanele vulnerabile din Sectorul 2, în vederea reducerii gradului de excludere de la serviciile medico-sociale

Înființarea unei policlinici sociale stomatologice în parteneriat cu un furnizor privat de servicii medicale (ONG) nr. beneficiari: max. 1.000, realizat 160.

Numărul de minori neînsoțiți, beneficiari de protecție internațională (protecție subsidiară sau statut de refugiat) asistați de către D.G.AS.P.C. Sector 2 și defalcarea pe locul de rezidență a acestora:

pe parcursul anului 2023, au fost asistați în Centrul Pilot pentru Protecția Copilului Victimă a Traficului de Ființe Umane Gavroche - 2 minori/tineri iar din Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București - 4 minori. Reprezentarea cu defalcare pe ţară de origine, vârstă și sex: 2 minori din Somalia. Vârsta minorilor a fost cuprinsă între 16 - 17 ani iar repartizarea pe sexe - 2 minori de sex feminin. Privitor la minorii/tinerii din Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București cu defalcare pe ţară de origine, vârstă și sex este de - 2 minori din Somalia şi 2 din Siria. Vârsta acestora este cuprinsă între 14 - 17 ani iar repartizarea pe sexe –2 minori de sex masculin.

Totodată, în urma adresei Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția Azil şi Integrare Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București nr. 325394/13.11.2023 înregistrată la Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Sector 2 cu nr. 223958/14.11.2023 ni se aduce la cunoștință că activitatea la nivelul CRPCSA Bucureşti - strada Vasile Stolnicul nr.15, bl. 13, Sector 2 a fost reluată, începând cu luna octombrie 2023, iar solicitanții de azil şi refugiați minori care erau găzduiți la adresa din strada Tudor Gociu nr.24A, Sector 4, Bucureşti au fost transferați la sediul de pe raza sectorului 2.

Numărul de minori însoțiți, solicitanți de protecție de ședere temporară în România, minori care provin din zona de conflict din Ucraina, asistați de către DGASPC Sector 2: reprezentanții Serviciului de Intervenție în Situații de Abuz, Neglijare, Trafic, Migrație şi Repatrieri din cadrul DGASPC Sector 2 nu au avut intervenții pe parcursul anului 2023.

Reprezentanții Serviciului de Intervenție în Situații de Abuz, Neglijare, Trafic, Migrație şi Repatrieri din cadrul DGASPC Sector 2 s-au deplasat pe raza de competență teritorială a Sectorului 2 pentru efectuarea a 13 anchete sociale și monitorizarea minorilor însoțiți, solicitanți de protecție, de ședere temporară în România sau beneficiari de protecție internațională (protecție subsidiară sau statut de refugiat). Referitor la reprezentarea cu defalcare pe ţară de origine, vârstă și sex, vă comunicăm următoarele informații: 11 minori din Ucraina, 1 minor Cuba respectiv 1 minor Siria. Vârsta minorilor este cuprinsă între 5 -17 ani iar repartizarea pe sexe – 5 minori de sex masculin și 8 minori de sex feminin.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3

Obiectiv general: reducerea cu cel puțin 7%, față de anul 2020 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027.

Obiectivul strategic nr.1: un trai decent pentru toți, în temeiul principiului „NIMENI NU ESTE LĂSAT ÎN URMĂ”

Obiective - asigurarea unor cuantumuri adecvate ale veniturilor minime pentru o viață demnă şi un trai decent

Asigurarea dreptului la asistență socială pentru cetățenii din fiecare localitate:

Importanța acestor servicii este subliniată de numărul de asistenți sociali raportat la numărul de beneficiari și de folosirea standardelor de calitate și cost pentru Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS);

Elaborarea unui program național de sprijinire a acestora în implementarea măsurilor de combatere a sărăciei și excluziunii sociale este esențială;

Dezvoltarea programelor locale de consiliere și îndrumare a persoanelor aflate în șomaj pentru creșterea veniturilor obținute prin muncă este crucială pentru facilitarea integrării pe piața muncii;

Implementarea unui mecanism de decontare între unitățile administrației publice locale permite persoanelor cu domiciliul într-o localitate de a beneficia de asistență socială și în alte localități în care se află efectiv;

Garantarea unor cuantumuri adecvate ale beneficiilor de asistență socială și de asigurări sociale este esențială pentru asigurarea unui trai decent pentru toți cetățenii;

Asigurarea unor salarii adecvate din muncă prin implementarea agendei privind munca decentă este crucială pentru combaterea sărăciei în rândul lucrătorilor;

Revizuirea definițiilor deprivarea materială și a riscului de sărăcie și excluziune socială în sensul introducerii accesului la internet și la echipamente electronice în lista bunurilor și serviciilor minime necesare pentru un trai decent este necesară pentru a ține pasul cu schimbările economice și sociale.

Dezvoltarea și concertarea unor măsuri economice, sociale și administrative care să contribuie la reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale

Strategia de dezvoltare economică a unităților administrativ-teritoriale (UAT)

Includerea prevederilor pentru prevenirea polarizării sociale, segregării economice și etnice, segregării spațiale, și responsabilitate socială a întreprinderilor;

Integrarea în programele de acțiune comunitară și criteriile de atribuire a contractelor publice;

Implicarea tuturor serviciilor publice locale și consultarea operatorilor economici și a furnizorilor de servicii sociale.

Programe de acțiune comunitară

Aprobate de consiliile județene/locale pentru prevenirea și combaterea sărăciei și excluziunii sociale;

Conținut specific pentru prevenirea polarizării, segregării, etc;

Monitorizare prin indicatori și rapoarte periodice;

Planuri județene de incluziune socială

Aprobate și implementate cu măsuri intercomunitare;

Model-cadru aprobat la nivel național.

Accesibilitate și informare

Publicarea de informații pe paginile de internet ale primăriilor și instituțiilor publice;

Informare directă pentru grupurile vulnerabile;

Activități de informare și consultare inclusivă.

Parteneriate public-public și public-privat

Contracte de parteneriat pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

Participare socială și economică a grupurilor vulnerabile

Contracte de servicii sociale și consultare a grupurilor vulnerabile.

Creșterea accesului la servicii publice

Dezvoltare de infrastructură și programe de acces în zonele rurale și urbane marginalizate.

Asigurarea accesului la comunicații electronice

Reducerea riscului de excluziune socială prin acces la internet și comunicații de voce.

Incluziune socială a străinilor

Programe de integrare și protecție a drepturilor imigranților.

Continuitatea serviciilor sociale în situații de criză

Măsuri de prevenire, gestionare și reziliență în situații speciale.

Dezvoltarea capacității serviciilor sociale în situații de criză

Adaptare la servicii de teleasistență și instruire pentru personal.

Limitarea efectelor crizei asupra sărăciei

Sprijin pentru produse de strictă necesitate și suport comunitar pentru grupurile vulnerabile.

Investiții sociale pentru promovarea coeziunii: Educație și formare eficiente, echitabile și incluzive

Consolidarea sistemului național de burse și extinderea măsurilor de ajutor social și a altor mecanisme financiare:

Extinderea și creșterea cuantumului burselor sociale, de studiu și de merit/profesionale pentru elevi și studenți din România și românii din diaspora, inclusiv din Republica Moldova;

Asigurarea unui raport echitabil între echitate și calitate în educație;

Actualizarea cadrului legislativ pentru implementarea măsurilor;

Adoptarea unei strategii guvernamentale pentru subvenționarea programului de credite pentru studenți;

Creșterea numărului de locuri bugetare, în special pentru studenții din medii socio-economice dezavantajate, și introducerea de mecanisme de evaluare a impactului acestor locuri bugetare;

Continuarea și extinderea programelor de incluziune socială în învățământul preuniversitar și universitar.

Măsuri pentru sprijinirea educației și incluziunii sociale:

Programul Bani de Liceu și alte programe de sprijin financiar pentru elevi;

Decontarea navetei pentru elevi;

Stimulente pentru studenții din grupuri subreprezentate;

Creșterea subvențiilor pentru masă și cazare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale;

Finanțare complementară pentru subvențiile pentru cazare și masă în învățământul terțiar;

Implementarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți de a participa la programele A Doua Șansă;

Continuarea, extinderea și creșterea stimulentelor financiare sau materiale pentru educatori și pentru creșe în zonele rurale/defavorizate;

Extinderea ofertei de formare continuă/perfecționare pentru cadrele didactice;

Promovarea și susținerea programelor multidisciplinare de educație și formare în domeniul antisărăciei și incluziunii sociale.

Măsuri pentru prevenirea abandonului școlar și sprijinirea succesului educațional:

Identificarea și sprijinirea elevilor în situație de risc de abandon sau cu rezultate școlare slabe;

Reducerea inegalităților în rezultatele școlare prin sprijin personalizat și îmbunătățirea rezultatelor elevilor din mediul rural;

Dezvoltarea și extinderea serviciilor de consiliere și orientare școlară și profesională;

Asigurarea accesului la cursuri intensive de limba română pentru minorii imigranți.

Incluziunea copiilor și tinerilor imigranți și beneficiari de protecție internațională în sistemul public educațional:

Dezvoltarea serviciilor de sprijin educațional pentru aceștia;

Formarea personalului didactic și nedidactic pe tematica migrației și combaterea discriminării;

Derularea de sesiuni de informare și cursuri de perfecționare adresate personalului didactic, copiilor și părinților;

Dezvoltarea competențelor digitale la toate nivelurile de educație:

Organizarea de training-uri pentru dezvoltarea competențelor digitale, în special în mediul rural și printre categoriile defavorizate.

Adaptarea formatorilor la nevoile comunității pentru a asigura succesul acestor programe.

Ocupare deplină, echitabilă și incluzivă în contextul promovării creșterii economice competitive

Personalizarea programelor de formare și serviciilor de sprijin pentru participarea pe piața muncii prin colaborarea între serviciile publice;

Implementarea unor programe naționale integrate de sprijin pentru comunitățile defavorizate pentru combaterea sărăciei și incluziunii sociale;

Beneficiarii includ persoane aflate în risc de sărăcie, tineri NEET, persoane cu dizabilități sau femei inactive din motive familiale;

Facilitarea accesului acestor grupuri vulnerabile pe piața muncii și îmbunătățirea serviciilor online pentru integrarea acestora;

Promovarea spiritului antreprenorial, a inițiativelor antreprenoriale și a economiei sociale pentru dezvoltarea capitalului uman;

Creșterea angajabilității absolvenților pe piața muncii în economia socială și dezvoltarea potențialului antreprenorial inovativ și social al instituțiilor de învățământ;

Introducerea elementelor referitoare la economia socială în disciplinele educaționale dedicate antreprenoriatului și elaborarea curriculum-urilor pentru formarea abilităților antreprenoriale sociale;

Sprijinirea actelor normative care susțin întreprinderile sociale și facilitarea accesului la micro finanțare pentru entitățile de economie socială, în special în zonele defavorizate;

Colaborarea între instituții precum SPAS și AJOFM pentru acordarea de consiliere personalizată în domeniul întreprinderilor sociale de inserție;

Dezvoltarea de programe educaționale și colaborarea între autoritățile locale pentru promovarea și dezvoltarea sectorului de economie socială;

Sprijinul și colaborarea între diferite entități pentru creșterea numărului de unități protejate și promovarea incluziunii sociale și economice prin economia socială și antreprenorială..

Protecție socială pe tot parcursul vieții unei persoane - Un sistem de sănătate mai eficace, mai accesibil și mai rezilient

Implementarea unui management performant bazat pe sistemul bugetării prin programe;

Îmbunătățirea managementului sistemului de sănătate;

Creșterea ponderii asigurărilor suplimentare de sănătate și dezvoltarea parteneriatului public-privat în sănătate;

Sprijinirea dezvoltării resurselor umane pentru furnizarea de servicii medicale de calitate;

Promovarea documentelor programatice orientate către îmbunătățirea sănătății grupurilor vulnerabile și combaterea factorilor de risc;

Asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate și medicație pentru grupurile vulnerabile;

Îmbunătățirea accesului la medicamente generice și dispozitive medicale, cu accent pe zonele marginalizate;

Extinderea serviciilor de asistență medicală comunitară și a medicinei de familie în zonele rurale și urbane marginalizate;

Instituirea unor pachete integrate de stimulente financiare și non-financiare pentru medicii de familie și asistenții medicali comunitari;

Îmbunătățirea sănătății publice și a serviciilor preventive;

Extinderea pachetului minimal de servicii în medicina familiei;

Dezvoltarea programului național în domeniul sănătății sexuale;

Monitorizarea implementării legilor privind sănătatea sexuală și reproductivă;

Îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru boli infecțioase prioritare și pentru controlul bolilor cronice;

Sprijinirea nutriției și sănătății mamei și copilului;

Îmbunătățirea colaborării intersectoriale pentru o stare de sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile.

Locuințe și servicii de bază adecvate, sigure, într-un mediu sănătos și la prețuri accesibile

Creșterea accesului la locuințe adecvate pentru toate categoriile de persoane, în special pentru tineri și alte grupuri vulnerabile, inclusiv pentru persoanele care locuiesc în așezări informale;

Dezvoltarea mecanismelor pentru creșterea fondului de locuințe sociale, inclusiv prin creșterea finanțării și dezvoltarea parteneriatelor public-privat;

Identificarea și reglementarea juridică/cadastrală a așezărilor informale, evitând segregarea și aplicând norme metodologice;

Elaborarea și implementarea unei politici naționale pentru persoanele fără adăpost, cu recensământ și monitorizare;

Facilitarea accesului la locuințe pentru persoanele care părăsesc sistemul rezidențial de protecție, prin intervenții integrate și programe specifice;

Echiparea zonelor cu așezări informale cu infrastructură edilitară;

Stabilirea criteriilor naționale pentru acordarea locuințelor sociale, cu prioritate pentru grupurile vulnerabile;

Sprijinirea persoanelor defavorizate și împovărate cu costuri locative prin programe de asistență socială;

Implementarea unui document programatic național pentru sprijinirea autorităților locale în asigurarea condițiilor de locuire adecvate;

Continuarea programelor de dezvoltare rurală pentru îmbunătățirea calității vieții și reducerea inegalităților teritoriale;

Reducerea segregării spațiale și sociale prin definirea segregării în legislație, includerea prevenirii segregării în proiectele de locuințe și măsuri specifice de prevenire a fenomenului de gentrificare.

Servicii sociale integrate, orientate spre promovarea unui trai independent în comunitate

Dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile concomitent cu creșterea accesului acestora la servicii sociale;

Creșterea sustenabilă a finanțării serviciilor sociale prin:

Asigurarea finanțării guvernamentale;

Atragerea fondurilor cu finanțare europeană pentru dezvoltarea serviciilor sociale;

Asigurarea finanțării serviciilor sociale, publice și private, din bugetele publice, conform legii;

Implementarea instrumentelor de planificare financiară de către AAPL conform legislației în vigoare;

Organizarea sesiunilor de formare în domeniul contractării serviciilor sociale;

Creșterea gradului de finanțare a serviciilor sociale realizată;

Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru servicii sociale realizată;

Prevenirea instituționalizării și accelerarea tranziției de la servicii de îngrijire rezidențiale la servicii comunitare prin:

Dezvoltarea serviciilor de tip familial pentru copiii separați de familie;

Acțiuni de prevenire a instituționalizării copiilor;

Monitorizarea copiilor cu părinți plecați în străinătate și furnizarea de servicii specifice de sprijin;

Dezvoltarea serviciilor de tip familial pentru adulții cu dizabilități;

Acțiuni de prevenire a instituționalizării adulților cu dizabilități;

Creșterea gradului de informare al tinerilor vulnerabili în domeniul educației sexuale și a serviciilor de sănătate și planificare familială;

Cofinanțarea între UAT a serviciilor sociale pentru asigurarea accesului la servicii comunitare de asistență socială;

Cofinanțarea între UAT a programelor de formare continuă a personalului în domeniul serviciilor sociale;

Dezvoltarea serviciilor de tip familial pentru sistemul de protecție specială a copilului și pentru adulții cu dizabilități;

Închiderea tuturor centrelor de plasament destinate copiilor separați temporar sau definitiv de familie;

Servicii specifice asigurate pentru nevoile persoanelor adulte cu handicap;

Servicii pentru formarea deprinderilor de viață independentă ale adulților cu dizabilități;

Servicii de asistență comunitară pentru promovarea unui stil de viață sănătos și consiliere psihologică;

Campanii de sensibilizare a comunității privind nevoile și riscurile sociale;

Contracte de parteneriat între județ și municipii, orașele, comunele din județ pentru cofinanțarea serviciilor sociale, formării personalului și campaniilor de sensibilizare a comunității;

Reintegrare socială a minorilor și tinerilor care au săvârșit pedepse;

Reducerea recidivei în rândul minorilor și tinerilor care au săvârșit pedepse;

Fonduri europene pentru finanțarea serviciilor sociale, cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate;

Numărul copiilor beneficiari de măsuri de protecție specială în servicii de tip familial 215 copii și tineri;

Numărul total de persoane cu încadrare în grad de handicap care au făcut tranziția de la îngrijirea rezidențială la trai independent în comunitate 2 persoane;

Numărul recidiviștilor minori aflați în detenție 1;

Numărul minorilor cu vârsta sub 14 ani care săvârșesc fapte penale: 49;

Numărul de infracțiuni grave săvârșite de minori cuprinși între 14 și 16 ani 25;

Creșterea numărului și a calității serviciilor sociale destinate persoanelor, inclusiv copii cu dizabilități, inclusiv mintale, prin:

Dezvoltarea de servicii de intervenție la domiciliu;

Dezvoltarea de servicii sociale la nivel comunitar destinate persoanelor cu dizabilități;

Extinderea serviciilor de îngrijire pentru persoane cu probleme de sănătate mintală și creșterea gradului de acoperire teritorială;

Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/criză adresate familiilor care au un membru cu dizabilități;

Dezvoltarea de servicii de îngrijire de zi destinate copiilor cu dizabilități, oferind servicii specializate de abilitare/reabilitare;

Formarea a 50 de echipe, fiecare formată din 1-2 persoane specializate, pentru acordarea asistenței persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă;

Numărul de adulți încadrați în grad de handicap în diverse servicii sociale: 88 în centre rezidențiale, 104 în centre de recuperare, 21 în centre de zi;

Numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, 774;

Numărul de servicii sociale contractate de tip rezidențial/familiar pentru persoane adulte cu handicap 14;

Numărul de adulți încadrați în grad de handicap în servicii sociale externalizate pentru protecția persoanelor adulte cu handicap 125;

Numărul de servicii sociale specializate pentru persoane cu dizabilități acordate în comunitate 1 serviciu de recuperare;

Capacitatea totală a serviciilor în comunitate pentru persoane adulte cu dizabilități, 25 locuri disponibile/zi;

Dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice singure sau dependente, prin:

Consolidarea serviciilor care încurajează participarea vârstnicilor la viața socială și prevenirea izolării și instituționalizării;

Dezvoltarea rețelei serviciilor de îngrijire la domiciliu și/sau în comunitate, inclusiv prin unități mobile de îngrijire;

Dezvoltarea de locuințe protejate pentru vârstnici;

Implementarea call-centerelor de urgență și pentru consiliere;

Dezvoltarea teleasistenței sociale și formarea specialiștilor ce lucrează cu persoane vârstnice;

Adaptarea locuințelor persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;

Elaborarea algoritmului de estimare automată a standardului de cost pentru serviciile sociale pentru persoane vârstnice;

Diversificarea serviciilor sociale oferite, inclusiv pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, prin:

Dezvoltarea de cabinete de consiliere psiho-socială și servicii de educație extracurriculară;

Implementarea de echipe mobile multidisciplinare și servicii de îngrijire pe termen lung la domiciliu și în comunitate;

Instituirea programului tip ”Masa Caldă în Comunitate”.

Numărul de persoane care beneficiază de diverse servicii sociale:

Servicii sociale de zi și recuperare pentru diverse categorii de persoane, 524 beneficiari

Servicii sociale de tip rezidențial pentru diverse categorii de persoane, 515 beneficiari

Înființarea, modernizarea și dotarea centrelor de servicii sociale:

Modernizarea și adaptarea centrelor existente, inclusiv în contextul lecțiilor învățate din pandemia de COVID-19;

Îmbunătățirea calității și siguranței serviciilor rezidențiale, cu tranziția către modele de asistență comunitară;

Servicii sociale diverse înființate și contractate în funcție de nevoile comunității.

Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale destinate altor categorii de grupuri vulnerabile:

Dezvoltarea mecanismelor de prevenție și a serviciilor la nivel comunitar pentru diverse categorii de persoane vulnerabile;

Pregătirea și specializarea asistenților sociali și a altor persoane ce lucrează cu comunități marginalizate/defavorizate;

Promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile prin campanii de informare și eliminarea discriminării;

Îmbunătățirea accesului la servicii sociale integrate la nivel comunitar pentru reducerea vulnerabilităților

Implementarea de programe de intervenție pentru reducerea marginalizării și furnizarea de servicii integrate;

Promovarea incluziunii sociale în zonele rurale și urbane marginalizate prin proiecte și măsuri personalizate;

Rezultate:

Grad crescut de incluziune socială în comunitățile marginalizate;

Numărul de persoane sprijinite în comunitățile marginalizate prin programe de intervenție: 87

Îmbunătățirea capacității administrative pentru coordonarea politicilor în plan național în acord cu exigențele europene - consolidarea capacității instituționale a autorităților și instituțiilor din sectorul muncă și protecție socială

Consolidarea capacității de planificare strategică și dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare și evaluare:

Integrarea deplină a inițiativelor de inovare socială în procesul de planificare strategică;

Promovarea învățării, inovării și transferului de cunoștințe în procesul de elaborare a documentelor de planificare strategică;

Proces îmbunătățit de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice în sectorul muncă și protecție socială.

Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare:

Îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor administrative și de anchetă;

Creșterea capacității personalului pentru analiza datelor privind sărăcia și excluziunea socială;

Consolidarea capacității reprezentanților ministerelor responsabile pentru evaluări diverse în contextul implementării Sistemului Național de Indicatori de Incluziune Socială și noului Tablou de Bord Social.

Consolidarea mecanismelor de coordonare în sectorul muncă și protecție socială:

Creșterea capacității instituționale a ANOFM prin parteneriate și accesarea fondurilor europene;

Îmbunătățirea inserției pe piața muncii a grupurilor vulnerabile prin programe implementate de ANOFM.

Creșterea capacității instituționale a serviciilor de asistență socială prin tehnologie digitală:

Dezvoltarea sistemului informatic pentru managementul, monitorizarea și evaluarea beneficiilor de asistență socială;

Integrarea sistemului informatic în cadrul Platformei Punctul de Contact Unic electronic (PCUe).

Consolidarea și optimizarea sistemului electronic de acordare a asistenței sociale:

Implementarea noului Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială;

Asigurarea complementarității și sinergiei acțiunilor administrative pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

Eficientizarea coordonării politicilor naționale în acord cu exigențele UE

Eficientizarea sincronizării cu agenda UE pentru promovarea incluziunii sociale și reducerii sărăciei:

Monitorizarea progreselor în implementarea recomandărilor specifice de țară pentru România în contextul Semestrului European și al Strategiei Europa 2020;

Creșterea eficacității utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții Europene în domeniul incluziunii sociale.

Eficientizarea implementării Pilonului European al Drepturilor Sociale:

Implementarea adecvată a acquis-ului social al UE;

Promovarea incluziunii sociale în zonele urbane prin implementarea Agendei Urbane pentru Uniunea Europeană.

Indicatori de monitorizare a progresului:

Gradul îmbunătățirii transpunerii obiectivelor UE în obiective naționale;

Gradul crescut de incluziune socială în zonele urbane;

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Promovarea implicării active a părților interesate în procesul elaborării politicilor publice naționale și locale

Promovarea consultării cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și protecție socială:

Asigurarea și încurajarea dialogului cu entitățile din sectorul economiei sociale;

Promovarea participării active a grupurilor vulnerabile și a dezvoltării comunitare;

Numărul de consultări cu persoanele care aparțin grupurilor vulnerabile: 2.

Evenimente de promovare organizate pentru implicarea persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile.

Încurajarea dialogului cu sectorul privat:

Promovarea implicării sectorului privat în întărirea parteneriatelor pentru sprijinirea nevoilor comunității prin Responsabilitatea Socială Corporativă.

Eficientizarea procesului de participare a copiilor, adolescenților și tinerilor în adoptarea deciziilor care îi privesc:

Creșterea accesului echitabil la informații adecvate pentru toți copiii, adolescenții și tinerii;

Crearea mecanismelor de consultare la nivel de Parlament și Guvern pentru implicarea copiilor în elaborarea legislației și politicii publice.

În anul 2023 la nivelul DGASPC Sector 3 au beneficiat de plata grădiniței 11 copii proveniți din Ucraina și au fost acordate tichete sociale pentru 7 beneficiari pe suport electronic care se acordă cuplurilor mamă-nou născut, conform OUG 113/2022;- Totodată, pentru 2 copii din Ucraina, reprezentanții instituției au sprijinit familiile acestora în vederea încadrării minorilor într-un grad de handicap.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4

Asistență socială

1. Prevenirea instituţionalizării copilului cu dizabilități

acordarea de asistenta şi sprijin copilului şi familiei acestuia;

conștientizarea familiei în privința rolului sau importanta în viața copilului şi a implicațiilor abandonului.

2. Implicarea familiei în procesul de recuperare şi reabilitare al copilului cu dizabilități

accesul părintelui la informatii privind natura handicapului şi potențialul copilului în procesul de recuperare,

accesul familiei la informatii privind alte servicii de specialitate care ar putea conduce către continuarea procesului de recuperare şi după terminarea perioadei de ședere a copilului în centru;

dezvoltarea de servicii specifice de informare, educare, conștientizare a drepturilor copilului cu dizabilități.

3. Asigurarea unei echipe pluridisciplinară, activă, motivată, profesionistă

asigurarea unui număr suficient de specialiști care oferă servicii specializate copilului cu dizabilități şi familiei acestuia;

perfecționarea continuă a cadrelor.

4. Implicarea comunității locale și a instituțiilor de învățământ în creșterea gradului de conștientizare a importanței integrării copiilor cu dizabilități în comunități tipice organizarea de evenimente mixte, împreună cu copiii din comunități tipice;

participarea la viața zilnică a comunității.

5. Asigurarea unei baze materiale adecvate procesului de recuperare, reabilitare şi inserție socială a copilului cu dizabilități

dotarea cu materiale specifice pentru reabilitarea şi recuperarea copilului cu dizabilități;

asigurarea de materiale informaționale pentru familiile copiilor cu dizabilități şi pentru specialiștii din centru;

6. Dezvoltarea de parteneriate societate-familie

implicarea familiei care are în componentă un copil cu dizabilități în luarea de decizii şi măsuri ce poate afecta viața copilului cu grad ridicat de dependență față de adult;

implicarea societății civile în elaborarea, implementarea, monitorizarea strategiilor în domeniu;

sesizarea nerespectării drepturilor copilului cu dizabilități.

7. Continuarea parteneriatelor cu ONG-uri, precum și încheierea noilor parteneriate, menite să sprijine integrarea copilului cu dizabilitate promovarea activităților;

organizarea evenimentelor destinate creșterii gradului de vizibilitate în comunitate.

8. Implicarea agenților economici în îmbunătățirea calității vieții copilului cu dizabilități

încurajarea şi promovarea voluntariatului;

9. Protecția copilului Colaborarea între unitățile de asistență socială și poliție, tribunal, spitale, școală, primării; stare civilă, evidenta persoanelor; CMBRAE - MB, Inspectoratele Școlare.

Direcția Protecția Drepturilor Copilului;

Centrul de Zi pentru Recuperare Copil cu Dizabilități;

Capacitate centru – 40 de locuri;

Nr. mediu beneficiari/an – 55.

Obținerea tuturor documentelor necesare; Organizarea de acțiuni împreună cu specialiști din cadrul politiei în care s-au discutat teme legate de delicvență, pregătire antiinfracțională, a copiilor/tinerilor, a vagabondajului, a violenței în scoală .

Direcția Protecția Drepturilor Copilului;

Centrul de Primire în Regim de Urgenta Capacitate centru – 30 locuri;

Nr. mediu beneficiar/an-18.

10. Respectarea și promovarea tuturor drepturilor copilului, ținând seama de interesele acestuia și de dreptul copilului de a participa procesele de luare a deciziilor, la protecție împotriva discriminării, abuzului și violenței, a traficului de persoane și a exploatării prin muncă.

Respectarea drepturilor copilului prin oferirea de servicii și prestații în baza standardelor în vigoare, oferirea unei îngrijiri de calitate;

Diminuarea discriminării de orice natură;

Selectarea atentă a personalului care lucrează cu beneficiari;

Monitorizarea și supervizarea serviciilor oferite;

Colaborarea strânsă între centru și forurile abilitate, în vederea prevenirii fenomenelor de risc, a semnalării și soluționării de urgență a unor astfel de situații.

11. Serviciul Asistentă Maternală Integrarea copiilor/tinerilor aflați în evidenta serviciului în viată comunității. Toți copiii/tinerii sunt înscriși la o formă de învățământ, activități extrașcolare, cursuri de specializare - 80 de beneficiari.

Copiii cu nevoi speciale beneficiază de programe de recuperare medicala/psihoterapie conform recomandărilor specialiștilor.

Dezvoltarea deprinderilor de viată independentă a copiilor/tinerilor din rețeaua de asistenta maternala, conform vârstei/ dizabilității, în vedere pregătirii pentru integrare socială.

Sprijinirea tinerilor care doresc ieșirea din sistemul de protecție prin accesarea indemnizației cuvenite conform legislației în vigoare - 12 tineri.

12. Protecția copilului Responsabilizarea părinților cu privire la creșterea și îngrijirea propriilor copii.

Consilierea părinților în vederea reintegrării copiilor în familie

Informarea părinților cu privire la serviciile sociale pe care le pot accesa în vederea creșterii calității vieții membrilor familiei și evitarea revenirii copiilor în sistemul de protecție

13. Protecția copilului - Dezvoltarea rețelei de asistenți maternali 2 asistenți maternali evaluați și atestați în timp ce 19 asistenți maternali au solicitat încetarea activității.

14. Protecția copilului - Îmbunătățirea comunicării/ colaborării interinstituționale

încheierea Convenției de colaborare cu D.G.A.S.P.C. Giurgiu.

15. Protecția copilului - Perfecționarea cunoștințelor personalului de specialitate /asistenților maternali în vederea creșterii calității serviciilor oferite beneficiarilor - 47 de asistenți maternali au fost cursanți în cadrul proiectului Team Up.

29 de asistenți maternali au fost la Summit-ului ARFO;

participarea a 2 specialiști la Respectarea drepturilor copiilor implicați în procese decizionale în organizații și servicii de protecție și comunitate;

participarea a 2 specialiști la programul de formare profesionala derulat prin Proiectul ,, Dezvoltarea sistemului de asistența Sociala pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale,

16. Protecția familiei și copilului - Furnizarea către beneficiari a întregului pachet de servicii acordate de către centrul de zi, destinat copiilor proveniți din familiile aflate în dificultate, copii școlari, clasele 0 -VIII. Nr. de copii pentru care se asigură serviciile centrului de zi (50 de copii).

În anul 2023, în perioada ianuarie-decembrie, au beneficiat de serviciile centrului de zi ,,Casa Speranței,, un număr total de 58 de copii, reprezentând intrări în anul 2023 plus cazurile active din 2022. Centrul de Zi ,,Casa Speranței,,.

17. Elaborarea şi aplicarea Planului Personalizat de Intervenție (PPI) pentru fiecare beneficiar, monitorizarea și evaluarea periodică a acestuia, consultarea şi informarea copiilor şi părinților asupra rezultatelor înregistrate; consilierea psihologică a copilului şi familiei.

Supraveghere, îndrumare și suport pentru efectuarea lecțiilor/temelor școlare zilnice ;

Activități de consolidare şi recuperare a cunoștințelor în plan școlar;

Întâlniri cu părinții privind programul copilului şi activitățile școlare, parteneriatul cu școala, comunicarea cu învățătorii/profesorii/diriginții copiilor;

Participarea beneficiarilor la activitățile instructiv- educative, de valorificare şi dezvoltarea a aptitudinilor planificate în cadrul cercurilor şi atelierelor centrului; organizarea de acțiuni de promovare a copiilor talentați în comunitate;

Asigurarea către beneficiari de activități recreative şi de socializare în cadrul centrului de zi şi în afara acesteia;

Monitorizarea stării de sănătate a beneficiarilor, acordarea de prim ajutor, triaj epidemiologic, colaborare cu medicii de familie, educație sanitară pentru copii şi părinți;

Asigurarea zilnică pentru copii a unei mese calde şi a unei gustări;

Informare, consiliere şi sprijin pentru părinți în plan social, juridic, psihologic, educațional, medical; întâlniri de informare/educare/consiliere a părinților reprezentanților legali ai copiilor în cadrul programului “Școala părinților”

Informarea comunității despre serviciile oferite, activitățile realizate și acțiunile organizate.

întâlniri de consiliere cu părinții şi copiii;

rezultate școlare bune şi foarte bune;

cercuri şi ateliere asigurate;

întâlniri de educație sanitară;

copii cărora le-a fost asigurat serviciul de masa pe toată perioada anului 2023.

18. Protecția familiei şi copilului - Identificarea și evaluarea copiilor în risc de separare de familie.

Întocmirea planurilor de servicii și acordarea prestațiilor și serviciilor stabilite;

Informarea și consilierea părinților cu privire la drepturile copiilor;

Informarea părinților cu privire la prevederile legale în vigoare;

Colaborarea cu ceilalți actori sociali implicați în prevenirea separării copiilor de familie (medici, ONG-uri, școli, biserici, poliție, etc.).

Numărul de beneficiari 343.

Informarea părinților cu privire la importanța educației copiilor;

Îndrumarea părinților pentru înscrierea copiilor la grădiniță/școală;

Monitorizarea copiilor în risc de abandon școlar;

Consilierea copiilor și părinților;

Sprijin material pentru copii în risc de abandon școlar;

Colaborarea permanentă cu cadrele didactice.

Numărul de beneficiari 64.

19. Identificarea, informarea, consilierea mamelor minore

Sprijinirea mamelor minore pentru înregistrarea nașterilor și obținerea drepturilor nou-născuților Sprijinirea pentru înscrierea nou-născuților la medicul de familie

Numărul de beneficiari 29 mame.

20. Identificarea, informarea, consilierea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate

Monitorizarea evoluției și situației lor școlare - Numărul de beneficiari 240.

21. Protecția persoanelor adulte cu dizabilități/persoanelor vârstnice Asigurarea accesului la servicii sociale pentru a răspunde nevoilor persoanelor adulte cu dizabilități/persoanelor vârstnice aflate în dificultate (cu probleme de sănătate, fără adăpost, fără aparținători) Nr. mediu beneficiari găzduiți/an- 36.

22. Acordarea serviciilor de îngrijire și asistență centrate pe nevoile beneficiarilor, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități, acordate în baza Planului de Îngrijire și Asistență/Planului Personalizat de Intervenție, cu respectarea autonomiei, demnității și dreptului la alegere Nr. mediu beneficiari – 177.

23. Implicarea beneficiarilor în activități care să le valorifice potențialul și activarea resurselor personale în scopul reducerii sentimentului de marginalizare și izolare Nr. mediu beneficiari – 177.

24. Inițierea/continuarea parteneriatelor cu organizații publice și private în scopul diversificării și îmbunătățirii calității serviciilor sociale oferite beneficiarilor

Nr. parteneriate -7.

25. Protecția familiei și copilului Activități de informare directă a părinților/reprezentanților legali ai copiilor cu nevoi speciale, cu privire la serviciile sociale acordate în cadrul Centrului de Zi pentru Recuperare Copil cu Dizabilități ,,Harap Alb”, prezentate în format digital, la intrarea în centru, dar și prin materiale de informare: ”Broșura și pliantul centrului”.

Publicarea permanentă de informații pe site-ul instituției.

Implicarea comunității locale și a instituțiilor de învățământ în creșterea gradului de conștientizare a importanței integrării copiilor cu dizabilități în comunități tipice.

Nr. mediu beneficiari / an – 99 Direcția Protecția Drepturilor Copilului C.Z.R.C.D. ,,Harap Alb” Capacitate centru - 100 locuri.

26. Protecția familiei și copilului

Asigurarea serviciilor de recuperare/reabilitare a copiilor cu dizabilități.

Evaluarea copiilor și stabilirea programului de recuperare personalizat.

Evaluarea copiilor prin mijloace specifice fiecărui compartiment, a nevoilor particulare, individuale, de recuperare și stabilirea planului personalizat de intervenție.

Nr. mediu beneficiari / an – 26 Direcția Protecția Drepturilor Copilului C.Z.C.D. ,,Respiro” Capacitate centru- 24 locuri.

27. Prevenirea abandonului și instituționalizării

Asigurare de servicii de educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară și profesională pe timp de zi a copiilor proveniți din familii aflate în dificultate. Centrul de zi „Eu și Prietenii Mei”.

28. Monitorizarea evoluției beneficiarilor în plan social și psihologic, adaptarea planului de servicii și a PPI la nevoile identificate și aplicarea acestora în echipă pluridisciplinară.

29. Prevenirea eșecului și abandonului școlar

Activități instructiv-educative oferite de Centrul de zi.

Îndrumare școlară, consolidare /recuperare în plan școlar, monitorizarea frecvenței și rezultatelor școlare.

30. Consiliul Local al sectorului 4 și Centrul de zi „Eu și Prietenii Mei" se concentrează pe protecția familiei și copilului, garantând accesul la programe recreative și de socializare pentru copii. Dezvoltarea serviciilor sociale inovatoare are ca scop reducerea riscului de instituționalizare, pregătindu-i să devină competenți social și independent pentru a gestiona resursele și viața în mod echilibrat. Nr. mediu beneficiari/an – 25.

32. Serviciile sociale oferite de Serviciul Management de Caz pentru Persoane Adulte asigură implementarea metodei de caz pentru persoane adulte cu dizabilități, atât în familie cât și în sistem rezidențial, conform legilor în vigoare pentru inserția socială și prevenirea instituționalizării.

Realizat pentru un număr de 547 beneficiari, persoane cu dizabilități fără asistent personal angajat;

Realizat pentru 567 de asistenți personali. Servicii sociale acordate la domiciliul persoanei cu dizabilități, care are angajat asistent personal.

33. Acordarea de servicii de îngrijire gratuită la domiciliu pentru persoanele vârstnice servicii de îngrijire furnizate de îngrijitorul la domiciliu; la cererea beneficiarului sau a reprezentantului legal, conform recomandării scrise a medicului curant/medicului specialist cu privire la schema terapeutică care constau în:

consulturi medicale (examen clinic general);

monitorizări medicale (în momentul prezenței la beneficiar se fac măsurători ale parametrilor biologici: tensiune arterială, saturație de oxigen, puls, temperatură, indice glicemic);

asigură sortarea medicației conform schemei terapeutice din documentele medicale prezentate;

efectuează tratamente injectabile/locale (conform recomandării scrise a medicului curant/medicului specialist) ;

kineto-terapie în baza recomandării scrise a medicului curant/medicului specialist cu privire la schema terapeutică;

consiliere psihologică;

consiliere socială;

25 de beneficiari de servicii de îngrijire la domiciliu.

34. Acordarea de servicii de îngrijire socio-medicală gratuită la domiciliu pentru persoanele adulte cu dizabilități la cererea beneficiarului sau a reprezentantului legal, conform recomandării scrise a medicului curant/medicului specialist cu privire la schema terapeutică care constau în:

consulturi medicale (examen clinic general);

monitorizări medicale (în momentul prezenței la beneficiar se fac măsurători ale parametrilor biologici: tensiune arterială, saturație de oxigen, puls, temperatură, indice glicemic);

asigură sortarea medicației conform schemei terapeutice din documentele medicale prezentate;

efectuează tratamente injectabile/locale (conform recomandării scrise a medicului curant/medicului specialist);

kineto-terapie în baza recomandării scrise a medicului curant/medicului specialist cu privire la schema terapeutică;

consiliere psihologică;

consiliere socială;

30 de beneficiari.

35. Acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece, conform Legii nr. 226/2021 cu modificările și completările ulterioare și a Hotărârii 1073/2021. Ajutoare sociale sub formă de subvenții pentru încălzirea locuinței, acordate în perioada sezonului rece Noiembrie 2023-31 decembrie 2023 - 431 de beneficiari.

36. Acordarea ajutorului pentru consumul de energie destinat acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului conform Legii nr. 226/2021 cu modificările și completările ulterioare și a Hotărârii 1073/2021 Ajutoare sociale sub formă de subvenții, în sumă fixă, acordate pe tot parcursul anului în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate.

Ianuarie-decembrie 2023 - 936 de beneficiari Guvernul României – Protecția Drepturilor Adulților Serviciul Prevenire Marginalizare Socială.

37. Protecția victimelor violenței domestice.

În anul 2023 D.G.A.S.P.C Sector 4 a acordat victimelor violenței în familie servicii sociale : consiliere psihologică, consiliere juridică, consiliere socială.

Servicii sociale acordate pe tot parcursul anului în cadrul Serviciului Prevenirea Violenței în familie. Realizat 73 beneficiari.

38. Acțiuni de prevenire și combatere a violenței domestice. În decursul anului 2023 au fost derulate acțiuni de prevenire și combatere a violenței domestice prin: activități de informare, distribuire pliante în comunitate.

Acțiuni de prevenire și combatere a violenței domestice:

în decursul anului 2023 au fost derulate acțiuni de prevenire și combatere a violenței domestice la nivelul comunității Sectorului 4, activități de informare a populației și distribuirea de pliante în comunitate.

S-a desfășurat ”Campania celor 16 zile de activism împotriva violenței în Familie”.

S-a organizat un Grup de suport pentru victimele violenței domestice- ”Cine sunt eu versus cine am fost eu” 550-600 cetățeni din sector 4 Serviciul Prevenirea Violenței în Familie

39. Prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu handicap psihic

Activități de grup terapeutice (comunicare, terapie prin artă, ateliere de lucru manual)

Activități educative (dezvoltarea și stimularea abilităților logico-matematice, dezvoltarea și stimularea abilităților de comunicare în scris) ;

Oferirea de servicii de consiliere psihologică și socială pentru aparținătorii persoanelor cu handicap psihic;

Oferirea de servicii de consiliere psihologică și socială pentru persoanele adulte cu handicap psihic;

numărul de activități terapeutice de grup și educative: 478

numărul de activități de consiliere socială și psihologică, informare: 1712

numărul de beneficiari ai serviciilor S.A.S.P.A.D. Arca: 58

40. Protecția și promovarea drepturilor persoanelor adulte cu dizabilități.

Oferirea de servicii de asistență și suport în luarea deciziilor și sprijin pentru soluționarea problemelor în accesarea drepturilor și în aspecte ce țin de dobândirea deprinderilor de viață independente, pentru persoanele adulte cu handicap psihic

-numărul de activități și servicii de informare și suport pentru luarea deciziilor, pentru soluționarea problemelor în accesarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor, în realizarea unui trai independent: 120

-numărul de activități pentru dezvoltarea abilităților de viată independentă: 221

41. Prevenirea izolării și marginalizării persoanelor adulte cu handicap psihic

Activități de socializare și recreere în cadrul și în afara SASPAD Arca

-numărul de activități de socializare, culturale și recreative: 89

42. Creșterea calității vieții persoanelor adulte cu handicap psihic.

Grup de suport pentru persoanele adulte cu handicap psihic - numărul de grupuri de Suport: 45

43. Dezvoltarea deprinderilor de viață independentă a persoanelor adulte cu handicap psihic. Oferirea de servicii pentru dobândirea deprinderilor de viață independente, pentru persoanele adulte cu handicap psihic

Activități administrative și gospodărești.-numărul de activități pentru dezvoltarea abilitaților de viață independentă: 221

44. Plăți Prestații sociale - Copii încadrați în grad de handicap (mediu, accentuat, grav)

45. Plăți Prestații sociale - Adulți încadrați în grad de handicap (mediu, accentuat, grav)

Serviciul Prestații Sociale pentru Persoane cu Handicap

46. Indemnizație însoțitor opțional - Persoană încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal.

47. Protecția persoanelor adulte. Ajutoare sociale acordate persoanelor singure şi familiilor în baza Legii 416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările ulterioare. Se acordă lunar. Nr. Total beneficiari – 569

48. Protecția persoanelor adulte. Ajutor social comunitar acordat persoanelor singure şi familiilor aflate în situație de vulnerabilitate socială

Ajutor pentru accidente - 5;

Ajutor de urgenta incendii – 8;

Ajutoare chirii – 244;

Restante utilități/întreținere – 10;

Ajutoare pentru medicamente – 21;

Ajutoare pentru investigații medicale – 1.

49. Protecția persoanelor adulte. Alocații pentru susținerea familiei conform Legii 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, cu modificările și completările ulterioare. Se acordă familiilor cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii mai mici de 18 ani Nr. total – 262.

50. Protecția persoanelor adulte. Asistarea persoanelor adulte în centrele rezidențiale.

Furnizarea serviciilor de asistență socială în conformitate cu nevoile locale identificate și cu respectarea drepturilor persoanelor aflate în dificultate, conform legislației în vigoare.

Informarea directă și promptă a solicitanților privind acordarea serviciilor sociale de tip rezidențial. Accesibilizarea serviciilor și programelor specifice, la nivelul comunității locale, care să contribuie la ridicarea calității vieții persoanelor aflate în dificultate.

Accesarea serviciilor sociale în cadrul unității. Nr. mediu beneficiari/an 66 Centrul Medico-Social „Sfântul Andrei” Capacitatea centrului 80 de locuri.

51. Identificarea societăților private și dezvoltarea relațiilor cu acestea, în vederea inițierii/susținerii programelor derulate de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4.

Pentru dezvoltarea relațiilor cu acestea, în vederea derulării de proiecte/programe pentru copii aflați în dificultate sau persoanele adulte defavorizate sunt stabilite întâlniri de lucru organizarea de acțiuni /evenimente în parteneriat, participarea la diverse manifestări organizate de către acestea - Biroul Proiecte în Asistență Socială.

52. Obținerea de fonduri necesare dezvoltării proiectelor sociale - Identifică și inițiază programe și/sau proiecte cultural educative, finanțate/cofinanțate din fonduri nerambursabile, parteneriate și colaborări cu diferite O.N.G.-uri, în funcție de nevoile sociale identificate la nivelul Sectorului 4, a comunității, pentru cei aflați în evidențele - O.N.G. – uri Biroul Proiecte în Asistență Socială.

53. Dezvoltarea practicii în domeniul asistenței sociale Încheierea de protocoale de parteneriat cu universități de profil pentru recrutarea studenților în vederea efectuării stagiului de practică în activitățile DGASPC Sector 4 Biroul Proiecte în Asistență Socială.

54. Inițierea și susținerea de proiecte/acțiuni cultural educative în colaborare cu asociațiile, fundațiile și alte organisme de profil. în acest sens se fac demersuri pentru încheierea de parteneriate, convenții de colaborare cu partenerii, în vederea inițierii și derulării de programe/proiecte comune, care să vină în sprijinul copiilor aflați în dificultate și/sau persoanelor adulte defavorizate din Sectorul 4. Biroul Proiecte în Asistență Socială.

55. Organizarea de diverse acțiuni cu ocazia zilelor dedicate sărbătorilor tradiționale românești sau a diferitelor zile internaționale. Serbarea de iarna, Ziua Copilului, Ziua Internațională a Bătrânilor, Ziua Internațională a Adopției, etc. Donații / Sponsorizări - Biroul Proiecte în Asistență Socială.

56. Programul Banca de Alimente - Proiectul este inițiat de Societatea Națională de Cruce Roșie, inițiativă care încurajează românii să doneze alimente greu perisabile și bani pentru a pune capăt foamei. Pentru că împreună, putem oferi persoanelor defavorizate șanse reale la o viață normală. Finanțează alimentele. Hrănește un vis. Astfel, în parteneriat cu Crucea Roșie, ne propunem să sprijinim familiile/persoanele vulnerabile de pe raza sectorului 4 care sunt în evidentele DGASPC S4 cu un pachet de alimente - Donații / Sponsorizări - Biroul Proiecte în Asistență Socială.

57. Asigurarea accesului la programe recreative de socializare și creșterea autonomiei personale a copiilor. Extinderea formelor de suport /gratuități în vederea facilitării participării copiilor la viața culturală și artistică, la diverse programe recreative, tabere, excursii, etc.

Donații / Sponsorizări -Biroul Proiecte în Asistență Socială.

58. În parteneriat cu Romactiv Business Consulting SRL am depus în MYSMIS cererea de finanțare aferentă fișei de proiect „Servicii integrate pentru dezvoltarea comunitară pe teritoriul GAL Sector 4” ID 154571 Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea unui mecanism de servicii integrate care să elimine factorii determinanți ai marginalizării persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată identificată pe teritoriul SDL GAL sector 4, abordând cu precădere problema creșterii accesului și participării la educație și la servicii sociale, a lipsei studiilor/formării profesionale și limitarea oportunităților de ocupare a forței de muncă. Biroul Proiecte în Asistență Socială.

59. Finalizarea demersurilor de dezinstituționalizare a copiilor din Centrul de Plasament Robin Hood. Parteneriat Public-Privat Proiect DGASPC Sector 4 în parteneriat cu Asociația HHC, Finalizarea obținerii tuturor actelor pentru funcționarea Casă de Tip Familial „Floare Albastră”, Parțial implementat, Fundația ”Hope and Home for Children” Centrul de Coordonare, Consiliere, Evaluare și Suport “Sf. Spiridon”.

60. Finalizarea colaborării în vederea dezvoltării de servicii sociale inovative pentru reducerea riscului instituționalizării în sectorul 4.

Încheierea parteneriatului public privat dintre DGASPC sector 4, Fundația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Fundația Sera România.

Continuarea activității Centrului pentru Dezvoltarea Deprinderilor de Viața Independentă.

Acumularea aptitudinilor și deprinderilor pentru o viață echilibrată și independentă, prin care beneficiarii sunt ajutați să devină competenți din punct de vedere social, fiind pregătiți ca la părăsirea sistemului de protecție să aibă noțiuni necesare pentru o bună gospodărire și identificare a resurselor. Numărul de copii care au beneficiat de serviciile centrului – 102 beneficiari.

61. Colaborarea între unitățile de asistență socială și poliție, tribunal, spitale, școală, primării; stare civilă, evidența persoanelor; CMBRAE, Inspectoratele Școlare. Obținerea tuturor documentelor necesare rezolvării situației copilului;

Organizarea de acțiuni împreună cu specialiștii din cadrul poliției în care să se discute teme cu privire la delicventa juvenilă, a pregătirii antiinfracționale, a copiilor/tinerilor, a vagabondajului, violența în școală/apartament/comunitate; exemple de cazuri/măsuri de sancționare;

62. Activități de informare la nivelul comunității Prezentarea partenerilor/ persoanelor din comunitate a pliantului/ broșurii) cu privire la serviciile oferite şi organizarea de campanii de informare.

63. Respectarea și promovarea tuturor drepturilor copilului, ținând seama de interesele acestuia și de dreptul copilului de a participa procesele de luare a deciziilor, la protecție împotriva discriminării, abuzului și violenței, a traficului de persoane și a exploatării prin muncă Respectarea standardelor minime de calitate.

Respectarea drepturilor copilului prin oferirea de servicii și prestații în baza standardelor în vigoare, oferirea unei îngrijiri de calitate;

Diminuarea discriminării de orice natură;

Mărirea alocației de hrană și a banilor de nevoi personale;

Selectarea atentă a personalului care lucrează cu beneficiari;

Monitorizarea și supervizarea serviciilor oferite.

Colaborarea strânsă între centru și forurile abilitate, în vederea prevenirii fenomenelor de risc, a semnalării și soluționării de urgență a unor astfel de situații.

64. Reducerea numărului de copii instituționalizați în cadrul caselor de tip familial

Reintegrarea în familia naturală a copiilor instituționalizați din cadrul caselor de tip familial.

Servicii de consiliere a familiei privind asumarea drepturilor și îndatoririlor părintești.

Îndeplinirea obiectivelor stabilite în misiunea centrului.

Oferirea de prestații și servicii beneficiarilor noștri în vederea reintegrării în familia naturală şi pregătirea lor pentru viață independentă.

65. Management organizațional.

Asigurarea transparenței prin realizarea circuitului documentelor conform normelor controlului intern managerial;

Dezvoltarea sistemelor proprii de control intern/managerial;

Revizuirea procedurilor în concordanță cu legislația în vigoare.

66. Implicarea comunității locale în dezvoltarea de parteneriate în vederea îmbunătățirii calității vieții beneficiarilor Centrului Sf. Spiridon.

Obținerea sprijinului comunității în vederea reinserţiei sociale a beneficiarilor din cadrul centrului.

Promovarea implicării societății civile și a participării copiilor în acțiunile desfășurate la nivelul centrului cu diferii ocazii.

Dezvoltarea de parteneriate și campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la integrarea socială a copiilor instituționalizați.

Informarea beneficiarilor în ceea ce privește cunoașterea drepturilor și îndatoririlor cetățenești.

Atragerea de sponsori, persoane fizice şi/sau juridice. Numărul de colaborări cu instituții partenere în vederea integrării sociale și socio-profesionale a copiilor și tinerilor din cadrul centrului

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5

Direcția de acțiune 1: Asistență socială

1. Proiecte derulate în anul 2023:

Având în vedere prevederile legislației în vigoare precum și noile criterii de eligibilitate adoptate prin hotărâre de Consiliu Local Sector 5 privind acordare de beneficii sociale

Ajutoare de urgență acordate persoanelor singure sau familii pentru depășirea unor situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor sau a unor situații de dificultate socio-economică și/sau medicală, acordate unui număr de 3747 de familii.

Ajutoare de urgență pentru plata chiriei, acordate tinerilor care părăsesc centrele de plasament în vârstă de până la 28 de ani, persoanelor fără locuință care au unul sau mai mulți copii care beneficiază de măsuri de protecție specială în unitățile rezidențiale și/sau asistență maternală aflate în subordinea DGASPC Sector 5 conform Legii nr. 272/2004 și care urmează să fie reintegrați în familie, victimele violenței domestice care s-au aflat în evidențele serviciilor de specialitate din cadrul DGASPC Sector 5, persoanele/familiile aflate în situații de necesitate ca urmare a calamităților naturale sau incendiilor care au afectat imobile situate pe raza Sectorului 5, acordate unui număr mediu de 51 de familii.

Beneficii sociale acordate sub formă de tichete sociale acordate persoanelor care au calitatea de pensionar din sistemul public de pensii care dispun lunar de un venit care nu depășește plafonul de 1500 lei lunar unui număr de 2450 de persoane pensionare.

Pot beneficia de ajutor social sub formă de Venit Minim Garantat ca formă suplimentară sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, sau o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prezentate expres de lege. Au beneficiat în anul 2023 un număr de 51 de familii.

Au beneficiat de prevederile proiectului de premiere a cuplurilor rezidente pe raza Sectorului 5 al Municipiului București care au împlinit cel puțin 50 de ani de căsătorie neîntreruptă un număr de 210 de cupluri.

De asemenea în perioada sezonului rece, familiile care au un venit mediu net lunar de până la 1386 lei pe membru de familie, persoane singure care folosesc energie termică și care au un venit mediu net lunar de până la 2053 lei, persoane singure care folosesc pentru încălzirea locuinței gaze naturale, energie electrică sau combustibili solizi și lichizi și care au venit lunar de până la 1386 lei pe membru de familie, au beneficiat de ajutor pentru încălzirea locuinței după cum urmează:

Energie termică – 246 beneficiari;

Gaze – 323 beneficiari;

Energie electrică – 73 beneficiari;

Lemne – 194 beneficiari;

Supliment energie - 13 beneficiari;

Alocația pentru susținerea familiei, acordată ca formă de sprijin pentru familie/persoană singură cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, dacă aceasta realizează venituri nete lunare de până la 634 lei pe membru de familie unui număr de 150 de beneficiari (adulți și copii). În anul 2023 în domeniul asistenței sociale și protecției familiei au fost derulate acțiuni care au ca obiectiv îmbunătățirea situației persoanei singure/familiilor care dispun de venituri reduse sau care se află în situații deosebite prin acordarea de ajutoare financiare, servicii sociale, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, din fonduri alocate de la bugetul local, sau de stat.

2. Pe parcursul anului 2023 au beneficiat de servicii sociale în regim rezidențial un număr de 40 de persoane vârstnice, aflate în situație de risc, instituționalizate la SC 4 Generații Care Home, și 23 persoane vârstnice la Casa Sufletului.

Au fost asigurate servicii de îngrijire la domiciliu unui număr de 3 persoane vârstnice prin intermediul îngrijitorilor la domiciliu, angajați ai DGASPC Sector 5;

În vederea creșterii nivelului de informare privind drepturile și beneficiile asigurate vârstnicilor, precum și identificării unor soluții reale și actuale, promovării corecte a serviciilor oferite, sensibilizării publicului larg cu privire la problematica vârstnicului există încheiată Convenție de colaborare cu Fundația Principesa Margareta.

3. Tot în anul 2023 au funcționat servicii sociale de bază care vizează îmbunătățirea condițiilor de igienă în comunitățile sărace, scăderea riscului de îmbolnăvire cauzat de igiena personală, igienizarea hainelor, acordarea de sprijin pentru integrarea copiilor și prevenirea discriminării copiilor în școală și grădinițe pe motiv de igienă precară.

Astfel au accesat serviciile Băii Publice Sociale un număr de 1983 de persoane și 1772 de persoane, serviciile Spălătoriei Sociale.

4. În vederea asigurării protecției/asistenței sociale pentru persoane adulte fără adăpost, ajunse în stradă după evacuarea din locuințe situate pe raza Sectorului 5, în situații în care nu au putut fi identificate alte soluții locative, persoane care au fost în detenție și care nu își pot satisface nevoia locativă din resurse proprii, persoane cu dizabilități a căror autonomie mentală este conservată până la instituționalizarea într-un centru specializat, persoane fără adăpost, persoane externate din spital din Municipiul București, persoane rămase fără adăpost ca urmare a calamităților naturale sau incendiilor, agresori aflați în evidența DGASPC Sector 5, a fost înființată Locuința Temporară pentru Persoane Adulte Fără Adăpost, care pe parcursul anului 2023 a avut 62 de beneficiari.

5. Serviciul Echipa Mobilă pentru Persoane Aflate în Situații de Risc se adresează categoriilor vulnerabile: consumatori de droguri injectabile, persoane adulte fără adăpost, persoane cu copii în stradă etc., includ: schimbul de seringi, acordarea de asistență medicală primară, referire către alte servicii și acompaniere, informare, consiliere psihologică, educare, testare HIV, HCV și HBV, precum și consiliere pre și post testare.

În anul 2023 au beneficiat de servicii un număr de 579 de persoane.

6. În cadrul Complexului Servicii Sociale pentru Protecția Victimelor Violenței Domestice există Centrul de Primire în Regim de Urgență a Victimelor Violenței Domestice, unde s-au înregistrat în anul 2023 un număr de 17 beneficiari;

Centrul de Recuperare a Victimelor Violenței Domestice a avut un număr de 24 de beneficiari și Centrul de Asistență destinat Agresorului - 29 beneficiari.

Tot în anul 2023, în cadrul Locuinței Protejate pentru Victimele Violenței Domestice, au beneficiat un număr 16 persoane, iar în cadrul serviciilor complementare Grup de Suport și în Cabinetul de Consiliere Vocațională au beneficiat de servicii 40 persoane.

7. Asigurarea protecției/asistenței sociale pentru persoane adulte cu dizabilități - găzduirea, îngrijirea, recuperarea, reabilitarea și reinserția socială a persoanelor cu handicap aflate într-o situație de risc social;

- acordarea de asistență și suport persoanelor cu handicap în vederea asigurării unor deprinderi ale vieții autonome și active, precum și îngrijire și asistență a persoanelor dependente de o supraveghere permanentă și tratament de specialitate;

oferirea de îngrijire și suport la menținerea igienei corporale, hrănire, mobilizare, comunicare interpersonală;

servicii alternative pentru persoane adulte cu dizabilități furnizate în Centrul de Tip Respiro pentru persoane Adulte cu Dizabilități în cadrul DGASPC Sector 5.

Serviciile sociale acordate persoanelor cu dizabilități au fost achiziționate de la furnizori publici/ privați, acreditați și licențiați în condițiile legii achizițiilor publice:

94 beneficiari de servicii sociale, proveniți de pe raza Sectorului 5, distribuiți astfel:

în centru de zi - 3 beneficiari;

centre de tip rezidențial, tip CIA - 88 beneficiari;

centre de tip rezidențial, tip CPVI- 11 beneficiari;

centre de tip rezidențial, tip CRRNPAH- 1 beneficiar;

centre de tip rezidențial, tip CAbR- 15 beneficiari;

centre de tip rezidențial, tip LP - 1 beneficiar.

centrul de Tip Respiro pentru Persoane Adulte cu Dizabilități în cadrul DGASPC Sector 5 – 21 Beneficiari permanent

Direcția de acțiune 2: Incluziunea activă

1. Integrarea familiilor rome în comunitate Promovarea la nivelul comunităților locale a unor politici de dezvoltare locală care să ia în considerare asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la bunuri și servicii publice la același nivel cu populația majoritară şi crearea de oportunități de integrare socială pentru grupurile vulnerabile;

- 2101 de familii beneficiare.

Direcția de acțiune 3: Infrastructură socială

1. Înființarea Centrului Multifuncțional pentru Persoane Vârstnice prin care se urmărește promovarea unui ansamblu unitar și coerent de măsuri și programe de protecție/asistență socială, cu finanțare de la bugetul local.

Finalizarea lucrărilor de modernizarea a fostului „Centru de Plasament Sf. Nicolae”.

Centrul nu este funcțional.

Direcția Protecția Drepturilor Copilului Sector 5

Direcția de acțiune 1: Incluziune socială

1. Prevenirea separării copilului de familie. Acordarea de prestații financiare din fondurile bugetului local sector 5 acordate unui număr de 64 copii din cadrul a 34 de familii cu domiciliul pe raza sectorului 5;

Acordarea de prestații materiale provenite din parteneriatul public privat (OUG-uri) acordate unui număr de 125 de copii proveniți din 67 de familii cu domiciliul pe raza Sectorului 5 în vederea depășirii situațiilor de criză și pentru prevenirea situațiilor care pot conduce la părăsirea copiilor.

2. Sprijinirea familiilor în vederea respectării drepturilor copilului. Acordarea de suport material și financiar familiilor aflate în situații de risc de părăsire a copilului;

Acordarea cuplurilor mamă – copil de servicii sociale de găzduire în cadrul Centrului Maternal ”Sf. Maria” pentru un număr de 30 copii și 11 mame.

3. Menținerea copiilor în familia naturală Acordarea de servicii sociale, instructiv-educative copiilor și asigurarea acestora la standarde de calitate prin includerea copiilor în centrele de zi - acordate pentru un număr de 216 copii;

Acordarea serviciilor de consiliere pentru copii și părinți în vederea îmbunătățirii abilităților parentale -acordate pentru un număr de 135 de copii;

Acordarea serviciilor de abilitare / reabilitare a copiilor cu dizabilități pentru cei 176 de copii.

Acordarea unei mese calde pentru un număr de 40 de copii în cadrul Centrului Social Comunitar ”Ferentari”;

4. Prevenirea Abandonului Școlar Informarea părinților referitor la drepturile și responsabilitățile pe care le au față de copiii lor minori și îndrumarea acestora către serviciile sociale de zi;

-consilierea părinților cu privire la importanța școlarizării copiilor. Acestea au fost acordate pentru un număr de 155;

-efectuarea demersurilor necesare în vederea includerii copiilor proveniți din familii sărace pentru includerea acestora în Programul Național de Protecție ”Burse sociale” pentru un număr de 36 de copii.

5. Responsabilizarea părinților cu privire la creșterea și îngrijirea propriilor copii și respectarea drepturilor acestora Informarea beneficiarilor cu privire la prevederile Legii 272/2004 și a legislației în vigoare;

Consilierea părinților în vederea menținerii/ reintegrării copiilor în familie.

În anul 2023 s-au efectuat toate demersurile necesare în vederea menținerii copiilor în familie pentru un număr de 131 de copii din 131 de familii.

6. Susținerea mamelor prin Programul ”Profilaxia distrofiei la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 -12 luni”. Distribuirea laptelui praf pentru nou-născuți prin programul Direcției de Sănătate Publică București. În cadrul programului au fost distribuite 1348 cutii Milupa Milumil I în baza a 237 rețete și 2781 cutii în baza a 464 rețete eliberate pentru copii.

7. Menținerea relațiilor personale între părinți și copii Informarea și consilierea socială a părinților cu privire la drepturile și obligațiile părintești pe care le au față de proprii copii. Servicii oferite pentru un număr total de 156 de copii și părinții acestora.

8. Proiecte derulate în anul 2023 în cadrul Serviciul Alternative de Tip Familial, pe parcursul anului 2023, pentru 83 beneficiari de măsură de protecție – plasament la asistent maternal, au fost oferite:

alocarea unei sume de bani pentru fiecare beneficiar de măsură de protecție specială în cadrul rețelei de asistență maternală pentru sărbătorirea zilei de naștere;

alocarea unei sume de bani pentru fiecare beneficiar de măsură de protecție specială în cadrul rețelei de asistență maternală în vederea asigurării participării acestuia cel puțin o dată pe an într-o excursie sau tabără;

decontarea cotei părți ce revin copilului pentru achitarea întreținerii și a utilităților publice (apa, canal, energie electrică, gaze);

alocarea unei sume de bani pentru participarea la o activitate extra-școlară;

acordarea unei sume de bani pentru situații medicale speciale, din care se vor suporta cheltuielile determinate de nevoia achiziționării unor dispozitive, tratamente, intervenții etc.;

alocare sume de bani pentru asigurarea materialelor școlare, rechizite necesare desfășurării în condiții optime a procesului educațional;

alocare sumă de bani în vederea asigurării materialelor de curățenie și întreține, necesare unei igiene corespunzătoare;

alocare sumă de bani pentru plata cheltuielilor ocazionate de plata grădiniței;

Acordarea sume de bani la externarea beneficiarilor din sistemul de protecție: pentru 19 minori/ tineri;

DGASPC Sector 5 a derulat în parteneriat cu ANPCDA și celelalte DGASPC-uri din țară, proiectul TEAM-UP Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor. Prin acest parteneriat s-a urmărit:

Dezvoltarea și introducerea de instrumente și mecanisme în domeniul asistenței sociale, destinate activității asistenților maternali, servicii alternative la îngrijirea în instituție a copiilor: pentru 83 copii/ tineri;

Susținerea programului de formare profesională destinat asistenților maternali și personalului specializat: Dezvoltarea rețelei de asistență maternală, prin identificarea, recrutarea și asigurarea cheltuielilor salariale, pentru asistenții maternali care au fost noi angajați, și finanțarea cheltuielilor salariale aferente remunerațiilor asistenților maternali existenți în sistem.

În cadrul proiectului TEAM-UP au fost formați un număr de 81 de asistenți maternali profesioniști.

9. Proiecte derulate în anul 2023 în cadrul, Serviciul Intervenție în Regim de Urgență a Copilului-Compartimentul Telefonul Copilului. La nivelul anului 2023, Serviciul Intervenție în Regim de Urgență a Copilului a instrumentat un număr de 543 de sesizări/solicitări, privind situații de abuz, neglijență, violență asupra copilului, asistare la audierea copilului, în calitate de victimă/mator, solicitări de informații privind situația copiilor aflați în evidența serviciului; în urma verificărilor efectuate, în cazul a 47 de sesizări, respectiv pentru un număr de 71 de copii s-a instituit măsura de protecție specială – plasament în regim de urgență în rețeaua de asistență maternală și componentele rezidențiale aflate în subordinea DGASPC Sector 5, cât și în structurile aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, din țară sau ONG-uri; la solicitarea organelor de poliție, pentru un număr de 81 de copii s-a asigurat asistarea la audiere, în calitate de victime ale abuzului, neglijenței sau în calitate de martori.

Ca urmare a implementării la nivelul DGASPC Sector 5 a Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID - 19 -”Din grijă pentru copii” și a lansării Numărului unic naţional 119 privind raportarea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, reprezentanții Compartimentului Telefonul Copilului au întocmit, prin intermediul platformei puse la dispoziție de către reprezentanții Serviciului de Telecomunicații Speciale, un număr de 367 fișe de caz, ca urmare a apelurilor primate, în luna iulie 2023, conform protocolului de colaborare încheiat între sectoarele mun. București și jud. Ilfov.

10. Proiecte derulate în anul 2023 Biroul de Protecție a Copilului Delincvent și Pre-delincvent

Asigurarea drepturilor minorilor aflați în procesul penal;

Asigurarea respectării obligațiilor impuse de Instanța de judecată în cazul persoanelor condamnate la efectuarea unei munci neremunerate în folosul comunității;

Prevenirea reiterării faptelor antisociale în rândul minorilor;

Preluarea sesizărilor privind minori care au dificultăți de adaptare la școală sau în alte medii, transmise de către alte instituții (unități de învățământ, secții de poliție etc.) sau de către persoane fizice;

Prevenirea delincvenței juvenile.

Asistarea minorilor la audieri în cadrul Secțiilor de poliție, la Parchete sau în Centrele de arest, DGPMB (Siguranța Școlară, Serviciul Omoruri, Serviciul Investigații Criminale), Judecătorii, Curtea de Apel, DIICOT, Tribunalul București, în vederea asigurării drepturilor acestora.

Instituirea măsurii de protecție specială – supraveghere specializată, pentru minorii care au fost cercetați pentru săvârșirea unor fapte penale; accesul acestor minori în cadrul centrelor de zi, la evaluare și consiliere psihologică, monitorizare la domiciliu etc.

Persoanele condamnate de Instanța de judecată la executarea unei munci neremunerate în folosul comunității au fost instruite cu privire la regulile ce trebuie respectate pe perioada desfășurării muncii neremunerate în centrele sau serviciile din subordinea DGASPC Sector 5, au fost repartizate într-o astfel de locație și a fost verificată activitatea desfășurată. De asemenea, pentru aceștia a fost asigurată corespondența cu Serviciul de Probațiune și au fost eliberate documentele care atestă finalizarea obligațiilor impuse de Instanță.

Evaluarea psihologică a minorilor care prezintă dificultăți de adaptare sau manifestă un comportament predelincvențial (absenteism școlar, agresarea altor elevi la școală etc.) pentru fixarea obiectivelor Planului personalizat de consiliere și includerea acestora într-un program de consiliere care să viziteze corectarea sau diminuarea trăsăturilor dezadaptative.

Realizarea campaniei „Prevenție anti-bulliyng în școli”. Această activitate a avut ca scop prevenirea delincvenței juvenile/prevenirea victimizării minorilor și a cuprins o serie de activități de prevenire a comportamentului delincvent, la care au participat elevii din cadrul Școlii Gimnaziale nr.128.

Au fost preluate 305 solicitări venite din parte școlilor de pe raza teritorială a sectorului 5, a Serviciului de Probațiune București, a Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” sau a Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu privire la minori care manifestă comportamente inadecvate sau antisociale, în vederea efectuării de anchete sociale sau includerii acestora într-un program de consiliere. Aceste solicitări au fost soluționate în totalitate.

În anul 2023 au fost asistați la audiere în cadrul Secțiilor de poliție, la Parchet sau în centrele de arest un număr de 207 minori.

În anul 2023, prin Comisia pentru Protecția Copilului Sector 5 au fost instituite un număr de 61 măsuri de protecție specială.

În anul 2023 au fost luate în evidență 124 persoane condamnate de Instanța de judecată să efectueze o muncă neremunerată în folosul comunității. Dintre acestea 147 au terminat de efectuat obligațiile impuse.

În anul 2023 au fost efectuate un număr de 186 de evaluări psihologice minorilor care prezintă manifestări antisociale, în vederea determinării cauzelor care au condus la adoptarea comportamentelor dezadaptative și fixării obiectivelor planului de consiliere psihologică. Pentru aceștia au fost realizate un număr de 149 de ședințe de consiliere psihologică. (în perioada august-septembrie BPCDP nu a avut psiholog, în perioada octombrie-decembrie BPCDP a avut psiholog în zilele de joi, vineri).

Campania „Prevenție anti-bulliyng în școli” – o activitate de prevenire constând în discuții libere privind delincvența juvenilă și prevenirea victimizării minorilor, prezentare materiale video etc., la care au luat parte elevii Școlii Gimnaziale nr.128.

Au fost preluate 305 solicitări venite din parte școlilor de pe raza teritorială a sectorului 5, soluționate în totalitate.

Direcția de acțiune 2: Incluziunea activă

1. Integrarea familiilor defavorizate în comunitate.

Informarea și consilierea reprezentanților legali ai copilului în vederea respectării drepturilor și obligațiilor pe care le au față de copii lor minori în vedere asigurării unui mediu adecvat creșterii, îngrijiri, educării și dezvoltării acestora. Serviciile au fost acordate unui număr de 64 copii din 34 de familii.

2. Servicii sociale pentru Serviciul Alternative de Tip Familial. Pe parcursul anului 2023 au beneficiat de plasament la asistent maternal un număr de 83 minori/tineri iar la persoanele/ familiile de plasament au beneficiat de măsură de protecție 160 copii/tineri;

atât PF/AMP, cât și copiii și familiile acestora, le-au fost oferite: informare, evaluare și consiliere psihologică, monitorizare;

acordarea de servicii sociale unui număr de 14 copii cu handicap, beneficiari de măsură de protecție la asistent maternal profesionist;

pregătirea tinerilor pentru viața independentă;

identificarea, evaluarea și formarea inițială prin susținerea unui număr de 3 sesiuni de cursuri, la care au participat 11 persoane.

(10 persoane care au solicitat evaluarea ca asistenți maternali profesioniști sau persoană/familie de plasament + 1 persoană care a absolvit modulul Pregătirea specializată a asistentului maternal care primește în plasament un copil cu handicap). De asemenea s-a organizat o sesiune de cursuri pentru un număr de 13 persoane/familii de plasament având ca temă Noțiuni de abuz fizic, emoțional, sexual și neglijare a copilului.

3. Servicii sociale pentru Serviciul Adopții și Post adopții - În anul 2023 la nivelul Serviciului Adopții și Post adopții au fost evaluate un nr. de 18 persoane/familii pentru care a fost eliberat atestatul de persoană/familie aptă să adopte, pentru care s-au efectuat 84 note de evaluare socială, 40 fișe de evaluare psihologică, 56 note de observație.

Tot în această perioadă un număr 14 de familii/persoane au beneficiat de informare prealabilă cu privire la pașii, documentația și durata procedurilor adopției interne.

La nivelul serviciului, în anul 2023 au figurat un număr de 374 beneficiari dintre care 146 copii și 228 adulți pentru care s-au oferit servicii de evaluare socială, psihologică și sesiuni de pregătire pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte, etc.

Pentru un nr. de 50 de copii cu hotărâri definitive de deschidere a procedurii de adopție au fost generate în RNA 488 de liste cu persoane/familii atestate;

Au fost încredințați pe o perioadă de 90 de zile în vederea adopției un nr. de 27 copii, care au beneficiat de consiliere și evaluare psihologică și socială, pentru care s-au întocmit 223 rapoarte bilunare;

În anul 2023 au fost încuviințați 24 de copii cu sentință definitivă, aceștia beneficiind de consiliere, evaluare psihologică și socială.

Un nr. de 33 copii beneficiază de monitorizare post adopție. Pentru aceștia au fost întocmite 100 rapoarte de monitorizare trimestrială și 16 rapoarte de închidere a cazului.

Pentru un nr. de 20 copii au fost acordate indemnizații la ieșirea din sistemul de protecție special

4. Servicii sociale pentru Serviciului Protecție de Tip Rezidențial. La 31.12.2023, în evidența Serviciului Protecție de Tip Rezidențial erau înregistrați 100 de beneficiari de măsură de protecție specială plasament, respectiv de servicii sociale după cum urmează:

67 beneficiari în cadrul Complexului de Servicii pentru Protecția Copilului- Unități Rezidențiale de Tip Familial (8790 CR-C-I)

12 beneficiari în cadrul Complexului de Servicii pentru Copii cu Dizabilități- Unități Rezidențiale pentru Copii cu Dizabilități (8790 CR-C-I)

19 beneficiari în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgența Cireșarii II (8790 CR-C-II)

2 beneficiari în cadrul Centrului Maternal ”Sfânta Maria” (8790 CR-MC-I)

De menționat faptul că au fost externalizate servicii sociale de tip rezidențial/ asistent maternal profesionist (pentru 13 beneficiari de măsură de protecție specială plasament în structuri de tip rezidențial și 4 beneficiari la asistent maternal profesionist) la Fundația ”Bambini în Emergenza” precum și la Fundația FDSS (2 beneficiari)

Conform prevederilor legale au fost realizate :

11 încetări de măsură de protecție specială plasament în vederea integrării socio-profesionale;

6 cazuri cu menținerea măsurii de protecție specială plasament în cadrul Complexului de Servicii pentru Protecția Copilului- Unități Rezidențiale pentru Copii cu Dizabilități ;

1 dosar pentru încetarea măsurii de protecție specială plasament și 1 dosar pentru menținerea măsurii de protecție specială plasament pentru beneficiarii A.S.C. Măgurele ;

8 dosare sociale pentru schimbarea locului de exercitare a măsurii de protecție specială plasament în cadrul unităților rezidențiale situate, pentru beneficiarii Complexului de Servicii pentru Copii cu Dizabilități - Unități Rezidențiale pentru Copii cu Dizabilități;

2 dosare sociale pentru schimbarea locului de exercitare a măsurii de protecție specială plasament în cadrul unităților rezidențiale situate, pentru beneficiarii Complexului de Servicii pentru Protecția Copilului - Unități Rezidențiale de Tip Familial;

4 dosare pentru deschiderea procedurii de adopție pentru beneficiarii de măsură de protecție specială în plasament Complexului de Servicii pentru Copii cu Dizabilități- Unități Rezidențiale pentru Copii cu Dizabilități;

1 dosar pentru încetarea măsurii de protecție specială plasament și reintegrare în familie;

1 dosar pentru delegarea drepturilor părintești;

De asemenea, au fost actualizate/ reevaluate 43 de dosare sociale ale beneficiarilor de măsură de protecție specială plasament în structurile rezidențiale, conform legislației în vigoare, pentru care Serviciul Protecție de Tip Rezidențial asigură managementul de caz.

5. Servicii sociale pentru Serviciului Management de Caz. La nivelul anului 2023, Serviciul Management de Caz Copii a instrumentat un număr de 547 cereri/lucrări în vederea clarificării situației copiilor/tinerilor care beneficiază de o măsură de protecție specială în cadrul unei componente de tip rezidențial/persoană/familie/asistent maternal profesionist angajat al D.G.A.S.P.C. Sector 5;

În perioada 01.01.2023 – 31.12.2023, reprezentanții Serviciului Management de Caz Copii au implementat metoda managementului de caz pentru un număr de 339 de copii/tineri beneficiari de măsură de protecție specială plasament în regim de urgență/plasament la persoana/familie/asistent maternal profesionist/unitate de tip rezidențial;

De asemenea, pe perioada anului 2023 a fost încetată măsura de protecție specială pentru un număr de 49 minori/tineri, beneficiari de măsură de protecție specială plasament la familie/persoană/unitate de tip rezidențial, astfel: pentru 32 de tineri a fost încetată măsura de protecție specială ca urmare a integrării-socio-profesionale; pentru 14 minori a fost încetată măsura de protecție specială ca urmare a finalizării procesului de adopție internă; pentru 2 minori a fost încetată măsura de protecție specială a urmare a reintegrării în familia părinților; pentru 1 minor a fost înlocuită măsura de protecție specială pe raza administrativ-teritorială a altui județ.

Totodată, pentru un număr de 30 minori beneficiari de măsură de protecție specială plasament la persoană/asistent maternal profesionist/unitate de tip rezidențial au fost întreprinse demersurile necesare în vederea deschiderii adopției interne.

În vederea conștientizării situației copiilor lor, au fost informați și consiliați un nr. de 335 de părinți ai copiilor/tinerilor beneficiari de măsură de protecție specială plasament în regim de urgență/plasament. În anul 2023, în vederea asigurării protecției și promovării drepturilor copilului, reprezentanții Serviciului Management de Caz Copii au asigurat implementarea metodei managementului de caz pentru copii/tinerii beneficiari de măsură de protecție specială plasament în cadrul serviciilor de specialitate, subordonate D.G.A.S.P.C. Sector 5, în conformitate cu legislația în vigoare.

6. Ȋn vederea asigurării protecției drepturilor copilului, pe parcursul anului 2023, reprezentanții Serviciului de Intervenție în Situații de Abuz, Neglijare, Trafic, Migrație și Repatrieri – Compartimentul Monitorizarea Copiilor cu Părinți Plecati la Muncă în Străinătate au efectuat următoarele demersuri:

Pentru soluționarea petițiilor referitoare la copiii victime a oricăror forme de violență, s-au efectuat demersuri privind verificarea situației sociale, familiale, educaționale, medicale, psihologice și juridice, precum şi demersuri de consiliere socială, consiliere juridică, consiliere psihologică, informare, îndrumare şi/sau monitorizare pentru un număr de 290 copii şi 411 persoane adulte (părinți şi/sau membrii familiei extinse). Un număr de 45 de copii au fost incluși într-un program de consiliere psihologică oferit de DGASPC Sector 5.

Pentru soluționarea petițiilor referitoare la copii care au prestat activități remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modelling, s-au efectuat demersuri de monitorizare, consiliere, informare și îndrumare pentru un număr de 2 copii.

Pentru soluționarea petițiilor referitoare la minorii cu cetățenie străină aflați pe raza sectorului 5 fără reprezentant legal sau pentru care Inspectoratul General pentru Imigrări a solicitat efectuarea unui raport de anchetă socială, s-au efectuat demersuri de verificare a situației sociale și familiale, consiliere, informare, îndrumare şi/sau monitorizare pentru un număr de 10 copii.

Pentru soluționarea petițiilor referitoare la copiii cu cetățenie română aflați în evidența autorităților din alte tari, s-au efectuat demersuri privind verificarea situației sociale, familiale pentru un număr de 29 copii.

Pentru soluționarea situației copiilor cu părinți plecati la muncă în străinătate, s-a verificat situatia socială, familială şi locativă pentru 160 de şi au efectuat demersuri privind delegarea drepturilor părintești pentru 3 copiii ai căror părinți au solicitat întreprinderea acestui demers, conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea, s-au efectuat demersuri de informare, îndrumare şi/sau monitorizare a beneficiarilor aflați în evidența serviciului.

Direcția de acțiune 3 : Infrastructura socială

1. Oferirea de servicii integrate prin programele centrelor de zi, instructiv-educative, abilitare și reabilitare, consiliere, integrare socială acordate din bugetul local sector 5

Complexul de Servicii Sociale de Zi pentru Copii;

Centrul de Zi ”Sf. Maria”;

Centrul de Zi ”Sf. Ana”;

Centrul de Zi ”George Călinescu”;

Centru de Zi ”Mihail Sadoveanu”;

Centrul de Zi pentru Recuperarea Copiilor cu Dizabilități – Str. Trompetului nr.117, Sector 5;

Centrul de Zi pentru Recuperarea Copiilor cu Dizabilități – Str. Bacău nr.1, Sector 5;

Centrul de Zi pentru Consiliere, Sprijin și Resurse pentru Părinți și Copii;

Centrul Comunitar Social ”Ferentari” Prevenirea abandonului și a instituționalizării copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară și profesională etc. pentru copii, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare etc. pentru părinți sau reprezentanții legali, precum și pentru alte persoane care au în îngrijire copii.

2. Găzduirea cuplului mamă – copil Centrul Maternal ”Sf. Maria” Asigurarea protecției și îngrijirii cuplului mamă - copil, precum și a femeilor gravide aflate în situații de dificultate, într-un mediu apropiat de cel familial.

Decontarea din bugetul Inspectoratului pentru Situații de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice

În conformitate cu prevederile OUG nr. 15/2022 și ale HGR nr. 336/2022 persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgenţă/Inspectoratului pentru Situații de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană şi 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare.

Situația dosarelor depuse în vederea decontării cheltuielilor cu hrana și cazarea cetățenilor refugiați - anul 2023 Nr. beneficiari 1.428, Nr. Pers refugiate găzduite 6.178, Sume acordate 11.821.040

Decontarea sumelor forfetare lunare până la data de 31 martie 2024, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgenţă/Inspectoratului pentru Situații de Urgenţă Bucureşti-Ilfov- anul 2023

Situația dosarelor depuse în vederea decontării sumelor forfetare lunare - anul 2023

Nr. beneficiari 1.603, Nr. Pers refugiate găzduite 3.152, Sume acordate 3.087.042

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6

Direcția de acțiune 1: Asistență socială

1. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități Evaluarea / reevaluarea complexă (medicală, psihologică, vocațională şi socială) a adultului cu domiciliul sau reședința pe raza administrativ-teritorială a sectorului 6, care solicită obținerea unui certificat de încadrare în grad de handicap şi/sau certificat de orientare profesională şi/sau măsură de protecție. Soluționarea cererilor persoanelor care solicită încadrarea în grad de handicap şi/sau orientare profesională şi/sau măsură de protecție - 3500 dosare beneficiari.

Monitorizarea socio-economică anuală sau de câte ori este necesar, a persoanelor adulte cu handicap permanent care au domiciliul pe raza sectorului 6, în scopul a acordării cu continuitate a prestațiilor sociale. 336 vizite de monitorizare efectuate pentru persoanele adulte cu handicap permanent instituționalizate sau din comunitate; 963 fise de monitorizare.

Acordarea de servicii sociale pentru persoane cu dizabilități, potrivit prevederilor legale. 6158 anchete sociale efectuate la domiciliul persoanelor adulte cu handicap permanent;

Au fost preluate apeluri telefonice și au fost consiliate persoanele cu dizabilități, familiile aparținătoare și reprezentanții legali ai acestora;

Aplicarea metodei managementului de caz pentru beneficiarii instituționalizați în centre subordonate sau prin externalizarea serviciilor, cu scopul optimizării calității vieții acestora

Creșterea numărului de persoane adulte cu dizabilități din comunitate pentru care este implementată metoda managementului de caz, prin soluționarea sesizărilor primite și a evaluărilor efectuate;

Implicarea în procesul de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, respectând legislația în vigoare 113 rapoarte de monitorizare, 585 rapoarte de vizită pentru persoanele adulte cu handicap permanent;

Constituirea, întocmirea Regulamentului de Organizare și Funcționare și funcționarea efectivă a Comitetului de Dezinstituționalizare și prevenirea Reinstituționalizării persoanelor cu dizabilități în cadrul DGASPC Sector 6;

Identificarea nevoilor copiilor cu dizabilități în scopul satisfacerii lor.

Servicii pentru copiii cu dizabilități în cadrul CZRCD ,,Împreună” (servicii specifice de terapie: psihologică, psihopedagogică, logopedică, educațională, kinetoterapie, activități zilnice de grup, terapie de grup) Nr. beneficiari 62.

Evaluarea holistică a copilului cu dizabilități în vederea încadrării în grad de handicap nr. de beneficiari 799.

Monitorizarea implementării planurilor de abilitare/reabilitare. Nr. de beneficiari 2000

Identificarea nevoilor copiilor preșcolari cu dizabilități neuropsihice și oferirea de servicii adaptate acestora:

reabilitare psihologică și educațională;

servicii de educație non formală de grup;

recreere și socializare;

integrare/reintegrare în societate;

recuperare/reabilitare funcțională (intervenții psihopedagogice și logopedice, intervenție psihologică, intervenții psihomotrice 3C)

alte servicii: alimentație, asistență pentru sănătate, relaxare și odihnă, informare și consiliere; Centrul funcționează cu capacitatea maximă de 20 de beneficiari.

2. Protecția familiei Acordarea venitului minim garantat. Nr. beneficiari (dosare) 50

Acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței și a suplimentelor pentru energie. Nr. beneficiari 549.

Acordarea ajutoarelor de urgență. Nr beneficiari (dosare) 68.

Asigurarea intervenției în situații de risc prin intermediul echipei mobile, inclusiv pentru victimele violenței domestice și persoanele fără adăpost aflate pe raza sectorului 6. Nr de intervenții: 763

Sprijin financiar pentru plata chiriei unei locuințe. Nr. beneficiari: 29

Suportarea unor părți din restanțele înregistrate la întreținere/furnizori publici de servicii sociale pentru persoanele marginalizate social;

Acordarea pachetelor cu produse de igienă și a pachetelor cu produse alimentarea în cadrul POAD;

Distribuirea de tichete electronice pentru masă,

Programul operațional ajutorarea persoanelor defavorizate (POAD 2014-2020) Nr. beneficiari: 32.

Protecție și securitate socială, prevenirea excluziunii sociale prin activități de protecție și securitate socială pentru familiile ai căror copii au vârsta cuprinsă între 0-3 ani, respectiv 0-18 ani prin asigurarea unui nivel de trai minimal, precum și creșterea calității vieții persoanelor ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Soluționarea tuturor solicitărilor cu respectarea întocmai a legislației și în termenul legal. Nr. beneficiari (dosare) 11.200/an

Protecție și securitate socială pentru familiile ai căror copii au vârsta cuprinsă între 0-18 ani, prin asigurarea unui nivel de trai minimal, precum și creșterea calității vieții acelor persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege. Soluționarea tuturor solicitărilor cu respectarea întocmai a legislației și în termenul legal.

Susținerea familiilor defavorizate prin integrarea copiilor de vârstă preșcolară într-un program educațional în centre de zi. Nr. beneficiari în Centrul de zi „Sfinții Împărați Constantin și Elena” 50.

Acordarea tichetelor sociale pentru grădiniță. Nr. beneficiari 5/lunar.

Asigurarea serviciului de cantina socială prin proiectul „Centrul Comunitar Ghencea- cantina sociala”. Nr. beneficiari 80/lunar.

Asigurarea serviciului de cantină social prin proiectul „Masa bucuriei pe roți”.Nr. beneficiari 110/lunar.

Îngrijire și educație pe timpul zilei pentru copii și sprijin pentru părinți, în vederea depășirii situațiilor dificile, în cadrul proiectului Centrul de zi pentru copii și părinți. Nr. beneficiari 30/lunar.

Identificarea şi monitorizarea copiilor din familii vulnerabile -Implementarea la nivel local a Observatorului copilului – sistem informatic în care vor fi înregistrați toti copiii aflați în risc de separare de familie care locuiesc în sectorul 6;

Facilitarea accesului la servicii de sprijin a copilului /familiei pentru prevenirea separării copilului de familie: centre de zi, consiliere psihologică, consiliere socială, grup de suport, acompaniere şi îndrumare copii/părinți;

Monitorizarea situației copiilor şi revizuirea planurilor de servicii,

Oferirea unui sprijin financiar-material pentru susținerea nevoilor copiilor din familii vulnerabile.

Acordarea de prestații financiare excepționale constând în bonuri valorice sau bani pentru copii din familii vulnerabile.

Referire copii/familii/ cupluri mame-copil către organizații partenere care oferă servicii/prestații pentru copil/familie/rezidență.

Supravegherea, îngrijirea și educarea timpurie a copiilor cu vârste cuprinse între 1 – 3 ani. Sprijinirea familiilor aparținătoare și prevenirea separării copilului de familie. Nr. de beneficiari (730 capacitate).

3. Acordarea îngrijirii la domiciliu persoanelor vârstnice semiindependente/dependente, cu domiciliul legal în sectorul 6, în vederea creșterii calității vieții acestora – Unitate Îngrijiri la Domiciliu Persoane Vârstnice. Nr. de beneficiari 70.

Acordarea de asistență de specialitate în regim rezidențial pentru persoanele vârstnice aflate în dificultate din sectorul 6 - Centrul pentru Persoane Vârstnice ”Floare Roșie” și Centrul pentru Persoane Vârstnice ”Sf. Mc. Fanurie. Nr. de beneficiari 72.

Servicii acordate persoanelor vârstnice în centre de zi tip Clubul Seniorilor.

Oferirea suportului necesar înhumării persoanelor decedate pe raza sectorului 6 fără aparținători. Nr. de solicitări: 44.

4. Protecția copilului. Oferirea de adăpost, asistență materială și financiară, protecție, educație, servicii medicale și psihologice pentru copiii găzduiți în cele 3 apartamente de tip familial. Complex de servicii apartamente sociale de tip familial - 11 beneficiari.

Asigurarea integrării copiilor care necesita protecție într-un mediu familial corespunzător prin cuprinderea acestora în sistemul de plasament la asistenți maternali profesioniști și familii/persoane de plasament 60 asistenți maternali;

•70 copii la AMP (inclusiv „TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor” – Id 127169);

Găzduire, îngrijire, hrană, consiliere psihologică.

Educația informală și non-formală adecvată copiilor cu dizabilități din cadrul Internatului de Tip Social pentru Copii cu Dizabilități Domnița Bălașa, prin activități – suport pentru dezvoltarea potențialului individual al beneficiarilor, identificarea și evaluarea permanenta a nevoilor fizice, emoționale și educaționale ale fiecărui copil. Internat de Tip Social pentru Copii cu Dizabilități Domnița Bălașa;

Regim intern 41 beneficiari

Regim de zi 51 beneficiari

Integrarea sociala a copiilor cu deficienta de auz și diagnostic asociat din cadrul Internatului de Tip Social pentru Copii cu Dizabilități Domnița Bălașa, prin activități privind dezvoltarea relațiilor cu comunitatea, activități de grup și individuale adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor;

Regim intern 41 beneficiari

Regim de zi 51 beneficiari

Asigurarea accesului copiilor pe perioada determinată (în cazul în care este posibilă integrarea/reintegrarea copilului/tânărului în familia naturală sau lărgită) și nedeterminată la: găzduire, îngrijire de tip familial, supraveghere medicală permanentă, sprijin emoțional, consiliere, reabilitare, educație, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă în vederea creșterii nivelului de autonomie personală.

Complex de Servicii Sociale pentru Copii cu Dizabilități Istru 24 beneficiari (capacitate maxima).

Acordarea serviciilor de hrană copiilor cu dizabilități neuropsihice/diagnostice asociate care frecventează cursurile Școlii Speciale gimnaziale „Constantin Păunescu”.

Acordarea serviciilor de hrana (Sandwich-uri) pentru beneficiarii centrului de Zi de Recuperare pentru Copii cu Dizabilități „ Împreună” Cantina 150 beneficiari .

Pe perioada anului școlar pentru beneficiarii Școlii Speciale Gimnaziale „Constantin Păunescu” 62 beneficiari.

Zilnic, de luni pana vineri , în perioada desfășurării activităţilor terapeutice.

Oferirea de adăpost, găzduire, hrană, îngrijire, sprijin de urgenţă în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză, accesul la informare, educație, consiliere socială şi psihologică, socializare, activități în scopul dobândirii deprinderilor de viață independentă în vederea integrării/reintegrării familiale şi socio-profesionale pentru copii cărora le-a fost stabilită o măsură de protecție specială.

Sprijin la efectuarea temelor și activități educative specifice în centrul de zi aparținând proiectului „Centrul Comunitar Ghencea”. Nr. beneficiari 30/lunar.

Sprijin și educație prin proiectul „Centrul Comunitar Generații”. Nr beneficiari 50/lunar

Sprijin la efectuarea temelor și activități instructiv-educative pentru copii școlari din familii defavorizate prin centrele de zi de tip after school: Giulești, Giulești Sârbi și Drumul Taberei. Nr. beneficiari 100 copii și părinți.

Prevenirea situațiilor care pot determina separarea copilului de familie prin asigurarea resurselor necesare copilului în mediul familial (prestații financiare excepționale).

Asistență și sprijin pentru integrarea/reintegrarea școlară/socială pentru copii și tineri cu tulburări de comportament.

Centru rezidențial pentru copii proveniți din familii vulnerabile, prin proiectul “ Centrul de plasament Marcellin Champagnat”. Nr. beneficiari 32/lunar.

Susținerea familiilor defavorizate prin integrarea copiilor de vârstă preșcolară într-un program educațional în centre de zi. Nr. beneficiari în Centrul de zi Pinocchio 270.

Susținerea familiilor defavorizate prin integrarea copiilor de vârstă preșcolară într-un program educațional în centre de zi. Nr. beneficiari în Centrul de zi Sfântul Andrei – 120.

Creșterea calității vieții copilului în mediile defavorizate și respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate (cursuri în cadrul Centrului de recreere și dezvoltare personala Conacul Golescu Grant). Nr. de beneficiari participanți la activitățile desfășurate la cursurile de dezvoltare personală pentru copii 669.

Identificarea și evaluarea situaților de risc pentru copii prin intermediul numărului 119 Nr. de apeluri: 2718.

Asigurarea intervenției în situații de risc prin intermediul echipei mobile.

Nr. de intervenții: 413.

Asistarea copiilor implicați în fapte penale

Nr. de asistări: 218.

Derularea unor programe specifice copilului implicat în fapte penale Numărul de copii implicați în aceste programe.

Direcția de acțiune 2: Incluziune activă

Protecția socială a persoanelor cu dizabilități. Realizarea de parteneriate în vederea facilitării angajării pe piața muncii, a persoanelor cu dizabilități. Realizarea a patru convenții de colaborare.

Acordarea de servicii de consiliere și suport în mediul online și la domiciliul beneficiarilor.

Diversificarea serviciilor centrului conform PNRR- Reabilitarea/renovarea Centrului de Zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități prin creșterea mobilității în rândul beneficiarilor şi al echipei în urma achiziționării unui autovehicul adaptat.

Sesiuni de consiliere la domiciliu/online.

Realizarea de parteneriate în vederea facilitării angajării pe piața muncii, a persoanelor cu dizabilități.

Realizarea de convenții de colaborare cu:

S.C. EKOMAX;

S.C. T.A.T.A. SRL;

S.C. Best FOOD SRL.

Activități de menținere/stimulare

dezvoltare a competențelor sociale prin asigurarea suportului relațional cu comunitatea locală Convenții cu instituții culturale și de petrecere a timpului liber;

Muzeul de istorie București;

Cinematografele Hollywood Multiplex;

Gradina Botanică;

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti;

Muzeul Antipa.

Dezvoltarea deprinderilor de viață independentă a persoanelor adulte cu dizabilități.

Sesiuni informative și practice (tehnici și exerciții destinate dezvoltării deprinderilor de viață independentă.

Activități de creație cultural educative, prin punerea în scenă a unor piese de teatru, coregrafii, jocuri de rol, adaptate tipului de beneficiar Sesiuni practice coordonate de specialiști (interni sau externi).

Aplicarea programelor de abilitare și reabilitare a persoanelor adulte cu dizabilități Activități individuale și/sau de grup pentru abilitare şi reabilitare. Convenție de colaborare cu

Asociația Prietenia și Asociația Marriolle.

Menținerea grupului suport pentru aparținătorii CZPAD şi CZRCD Orşova Sector 6 Sesiuni de grup care au ca scop facilitarea unei bune comunicări în cadrul familiei.

Menținerea grupului suport pentru beneficiari și CZPAD și CAbR Uverturii Sector 6 Activități individuale și/sau de grup pentru abilitare şi reabilitare (dezvoltarea potențialului personal).

Aplicarea programelor de dezvoltare a abilităților lucrative, pregătirea pentru muncă, angajarea în muncă și sprijin pentru menținerea locului de muncă a persoanelor adulte cu dizabilități. Desfășurarea de activități pentru dezvoltarea potențialului lucrativ și activități de suport și de orientare vocațională şi facilitarea accesului pe piața muncii.

Aplicarea programelor de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu.

Parteneriate cu cabinete medici de familie/medici specializați, psihiatri sau neurologi.

1. Încurajarea şi acompanierea demersurilor psiho-medico-socială, prin consiliere psihosocială.

2. Măsuri de susținere a tinerilor, proveniți din centre sau din familii aflate în dificultate, prin proiectul Centru de consiliere și sprijin pentru tineri în situații de risc - Pași spre independență. Nr. beneficiari 30/lunar.

Activități de dezvoltare personală și profesională pentru tineri aflați în sistemul de protecție specială în vederea integrării socio-profesionale.

Implementarea programului "Ajungem mari", prin proiecte educaționale și socio-recreative

Organizarea de cursuri online de educație financiară nespecificat

Facilitarea accesului la serviciul social rezidențial "Casa pentru tinere Bartolomea" Februarie-Decembrie - DGASPC S6 în parteneriat cu Asociația Sf. Capitanio și Geroza.

Furnizare programe și kituri educaționale pentru tinerii refugiați din Ucraina.

Organizarea de sesiuni informative, cercuri de dezvoltare emoțională, activități culturale și artistice.

Direcția de acțiune 3: Infrastructură socială

1. Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.Construcție și dotare creșa Îngerașii 1 construcție finalizată.

2. Securitate alimentară pentru toate grupurile vulnerabile.

Reducerea risipei alimentare.

Construcție Banca Locală de Alimente Sector 6.1 construcție finalizată

3. Reabilitarea/renovarea Centrului de Zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități. Proiect aprobat.

Realizarea lucrărilor de amenajare și reparații;

Dotarea centrului cu mobilier;

Achiziționarea unui autovehicul;

Dotarea centrului cu echipamente de birotică.

Direcția de acțiune 4: Inovare socială

1. Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului. Construcție și dotare creșa „Îngerașii” – Id 124789 1 proiect implementat permanent.

2. Leaving Care - Integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din regiunea București-Ilfov - 1 proiect în implementare

3. „Aripi spre viitor” - 1 proiect implementat

4. Active Citizens Fund România – Sprijin strategic pentru drepturile omului și tratament egal Granturi medii și mari, Runda 2, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Cooperare interinstituțională și advocacy pentru protecția copiilor victime ale abuzului sexual și violenței.

5. Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul programului „Justiție”, gestionat de către Ministerul de Justiție din România în calitate de Operator de Program Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România 1 proiect în perioada de sustenabilitate.

6. Apel : Îmbunătățirea accesului la serviciilor de sanatate în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv Romi din cadrul programului „Provocări în sănătatea publica la nivel european” Sursa principala de finanțare: Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2014-2021 SAFE – Sănătate, Accesibilitate, Facilitate, Educație -1 proiect în implementare

7. Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP/1/Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP.

Primărie fără hârtie II – Digitalizarea DGASPC Sector 6 prin soluție informatică inovativă ca măsură de simplificare administrativă și de optimizare a furnizării serviciilor de asistență socială pentru cetățeni – 1 proiect în implementare

8. Securitate alimentară pentru toate grupurile vulnerabile.

Reducerea risipei alimentare. Construcție Banca Locală de Alimente Sector 6

9. Reabilitarea/renovarea Centrului de Zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități, în urma accesării finanțării Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 13. Creșterea calității vieții pentru un grup de persoane cu dizabilități și a familiilor acestora, prin promovarea activă a incluziunii sociale, prin informare, consiliere, terapie ocupațională şi susținerea activității unui atelier de ergoterapie (atelier confecții textile). Dotarea Centrului de Zi cu echipamente specifice necesare derulării activităților de terapie ocupațională și ergoterapie.

10. PNRR componenta 13 reforme sociale din planul național de redresare și reziliență - Ținta 396.

I2 reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități

Apelul dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități. Centrul de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu pentru persoane adulte cu dizabilități „Constantin Brâncuși” 1 proiect în evaluare.

Consiliul Național Român pentru Refugiați – CNRR

Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) oferă consiliere individuală beneficiarilor de protecție internațională în diferite domenii, precum accesul la educație, la muncă, drepturi socio-economice și naturalizare. În anul 2023, 1.298 de beneficiari au fost consiliați în aceste privințe. CNRR a facilitat procedurile complexe de reunificare a familiilor, inclusiv obținerea vizelor necesare. Organizând 27 de evenimente pentru comunități, CNRR a încurajat schimbul cultural și cooperarea locală, implicând aproximativ 660 de beneficiari de protecție internațională. În București, au fost organizate 5 evenimente la care au participat 79 de BPI.

CNRR a oferit și cursuri online gratuite pentru pregătirea pentru examenul de cetățenie română, la care au participat 299 de persoane. De asemenea, s-au construit parteneriate pentru evenimente culturale creative destinate comunității imigranților, precum ateliere de muzică, dans și artă digitală. Proiectul „Refugee ArtStart” a organizat activități pentru a sensibiliza publicul în legătură cu criza refugiaților.

Festivalul OmFest din București, organizat în parteneriate cu alte organizații internaționale și locale, a adus laolaltă comunități și culturi timp de trei zile, promovând solidaritatea și coeziunea socială prin diverse activități artistice și culturale. CNRR a coordonat întâlniri pentru îmbunătățirea legislației și practicilor locale în vederea integrării mai eficiente a beneficiarilor de protecție internațională. Prin colaborarea cu actorii relevanți, CNRR a pus în evidență provocările acestora și a propus soluții practice. De asemenea, s-a implicat în facilitarea accesului la angajare prin cursuri de limbi străine, acces la interpreți, cursuri de calificare profesională și alte inițiative.

Impedimente identificate:

Beneficiarii de protecție internațională din România se confruntă cu obstacole în accesarea serviciilor medicale de stat, întâmpinând probleme legate de lipsa asigurării medicale, găsirea locului de muncă după obținerea protecției, bariera lingvistică și recunoașterea calificărilor profesionale. Integrarea pe piața muncii este îngreunată de lipsa serviciilor adaptate nevoilor BPI, dificultățile legate de informații despre programele educaționale și taxele școlare, precum și accesul la servicii bancare. Propunerile de îmbunătățire includ crearea de ghiduri pentru BPI, acces mai ușor la informații publice, locuințe sociale, asigurare medicală, finanțare pentru ONG-uri, pregătirea continuă a profesorilor, campanii de informare și acordarea de beneficii fiscale angajatorilor care angajează BPI. colaborare interinstituțională și evaluarea competențelor lingvistice pentru cei care învață limba română ca limbă străină..

Asistența CNRR acordată beneficiarilor de protecție temporară în vederea facilitării procesului de incluziune.

În perioada ianuarie-decembrie 2023, Centrul Național pentru Refugiați din România (CNRR) a asistat 3237 de persoane strămutate în București, majoritatea provenind din Ucraina. S-au acordat servicii de consiliere cu privire la statutul de Protecție Temporară, accesul la beneficii și servicii sociale, sănătate, educație, locuri de muncă, cetățenie, și programul de sprijin financiar pentru cazare și hrană conform OUG 15/2022. CNRR a semnat parteneriate cu Spitalul Clinic Fundeni și Spitalul de Nefrologie Carol Davila pentru a oferi interpretare medicală pacienților strămutați din Ucraina. De asemenea, au fost oferite servicii medicale, traduceri de documente și cursuri de IT gratuite. Echipa CNRR a intervenit în Gara de Nord și la aeroportul Henri Coandă pentru a oferi sprijin informațional. S-au organizat întâlniri informative pentru cei interesați de afaceri și reforma programului de sprijin pentru locuințe. CNRR a furnizat informații online și a facilitat integrarea socială și lingvistică a strămutaților, având un impact pozitiv asupra comunității.

Au mai fost identificate unele impedimente în ceea ce privește accesul beneficiarilor de protecție temporară la sistemul public de sănătate din România. Deși aceștia nu ar trebui să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate, mulți medici de familie au întâmpinat dificultăți în a-i introduce în sistemul E-PIAS. Lipsa de instruire a personalului medical a afectat accesul cetățenilor ucraineni la serviciile medicale, iar unii medici au refuzat chiar interacțiunea cu aceștia din diverse motive, precum barierele lingvistice sau întârzierile în decontarea serviciilor. În educație, procesarea îndelungată a cererilor de înscriere în sistemul românesc și lipsa locurilor disponibile la creșe și grădinițe au întârziat aplicarea pentru sumele forfetare. În ceea ce privește accesul la muncă, recunoașterea studiilor, opțiunile limitate pentru locuri de muncă și barierele lingvistice sunt principalele probleme întâlnite de beneficiarii de protecție temporară.

Cu privire la bariera lingvistică, există exemple de bună practică din cadrul altor județe în care AJOFM a organizat cursuri de limbă română. Acestea ar trebui să continue și să se intensifice. Cunoașterea limbii române este primul pas în procesul de integrare. ^{https://glasulmm.ro/ajofm-maramures-mai-multi-refugiati-ucraineni-au-absolvit-un-curs-de-limba-româna}

Există dificultăți în găsirea unui loc de cazare pentru persoanele vulnerabile care ajung în România fără să aibă susținere din partea rudelor sau a altor persoane cunoscute. Persoane evacuate din Ucraina prin coridorul umanitar Palanca-Huși-București, organizat de Departamentul pentru Situații de Urgență, ajung la Gara de Nord fără posibilitatea de a se caza. Este necesar să existe locații la București pentru cazare de urgență. Lipsa adresei de domiciliu pe permisele de ședere a creat dificultăți în obținerea alocațiilor sau a prestațiilor sociale. Dezinformarea de pe rețelele de socializare a generat confuzie și presiune asupra ONG-urilor și a instituțiilor publice implicate.

Propunerile de îmbunătățiri vizează formarea personalului din instituțiile publice în lucrul cu beneficiarii de protecție temporară, angajarea de mediatori interculturali și flexibilizarea accesului la profesiile speciale reglementate. De asemenea, se propune externalizarea serviciilor de interpretariat către organizații neguvernamentale cu experiență în lucrul cu beneficiarii de protecție temporară, precum și finanțarea serviciilor sociale destinate acestora către organizațiile acreditate. Sunt propuse măsuri pentru crearea unor spații de găzduire de urgență în București, precum și pentru elaborarea unui ghid de bune practici pentru evaluarea riscului de sărăcie și excluziune socială a beneficiarilor de protecție temporară. Modificarea formatului permisului de protecție temporară pentru includerea reședinței/domiciliului beneficiarului este, de asemenea, una dintre propuneri pentru facilitarea accesului la prestațiile sociale cuvenite prin lege.

În anul precedent, CNRR a consiliat și asistat 119 minori neînsoțiți, oferindu-le informații despre procedura de azil, reunificarea familiei, accesul la educație, muncă și activități extrașcolare. Cu toate că s-au făcut progrese în îmbunătățirea practicilor la nivel local, există încă probleme în sistemul de protecție a acestor minori.

CNRR a organizat o conferință în august 2023 pentru a discuta modificările aduse de adoptarea Ordinului Comun, reunind instituții guvernamentale, reprezentanți ai societății civile și autorități locale. De asemenea, s-au organizat 15 întâlniri de coordonare la nivel național pentru a sublinia provocările minorilor neînsoțiți și a propune soluții practice.

Pentru a sprijini integrarea acestor copii, CNRR a organizat evenimente de împuternicire a comunității, la care au participat 48 de minori. De asemenea, au fost susținute workshop-uri despre legislația legată de prevenirea violenței în familie și consumul de droguri. Afișe informative au fost distribuite în 7 centre DGASPC din diferite județe, oferind informații în diferite limbi pentru copiii solicitanți de azil și beneficiari de protecție internațională.

Impedimente

Comunicarea dificilă cu copiii solicitanți de azil din cauza barierei lingvistice și a lipsei de timp pentru pregătirea interviurilor afectează accesul acestora la drepturile lor. De asemenea, reprezentanții legali întâmpină dificultăți în monitorizarea minorilor neînsoțiți din cauza numărului redus de reprezentanți. Procedura de azil se prelungește uneori și există riscuri asociate lăsării minorilor în grija comunității. Majoritatea minorilor nu primesc rapid drepturile cuvenite, iar situația lor este mai greu de urmărit.

Propuneri de îmbunătățiri a practicilor și politicilor în domeniu

Propunerile de îmbunătățiri vizează creșterea capacității instituționale a autorităților publice responsabile cu protecția copilului, prin pregătirea continuă a personalului care lucrează cu minorii neînsoțiți sau beneficiari ai protecției în România. De asemenea, se propune pregătirea continuă a organizațiilor neguvernamentale active în domeniu și a furnizorilor privați acreditați de servicii sociale. Colaborarea interinstituțională și cu organizațiile neguvernamentale este esențială pentru asigurarea serviciilor de interpretariat și accelerarea procedurii de reunificare a familiei. De asemenea, se propune organizarea de activități recreative și extrașcolare pentru dezvoltarea competențelor necesare integrării și autonomiei copiilor.

SALVAȚI COPIII – BUCUREȘTI - În 2023, Salvați Copiii a continuat să ofere asistență refugiaților din Ucraina și altor țări afectate de conflicte interne, oferind servicii educaționale și sociale pentru 410 beneficiari în București. Au fost distribuite pachete cu produse sanitare, alimentare și vestimentare, precum și oferit suport educațional și activități recreative pentru copii. De asemenea, au fost organizate tabere și activități de coeziune socială. Organizația a oferit asistență umanitară și servicii în diferite centre, tabere și școli partenere, acordând sprijin material, traducere și consiliere informațională, precum și servicii de sănătate mentală și sprijin psihosocial pentru copii și adulți. S-a oferit și asistență financiară, inclusiv prin tichete sociale pentru acoperirea nevoilor de bază. Activitățile au inclus sesiuni de psihopedagogie, activități psihosociale și recreative, precum și consiliere psihologică individuală. De asemenea, au fost organizate tabere de vară și sesiuni de formare pentru specialiștii autorităților și ONG-urilor locale. Salvați Copiii a sprijinit și dotarea sau reabilitarea de spații pentru asistența refugiaților ucraineni.

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Inspectoratul Școlar al Municipiului București a organizat cursuri de inițiere în limba română pentru străinii minori și adulți care au dobândit o formă de protecție sau drept de ședere în România, precum și pentru cetățenii statelor membre UE, SEE și ai Confederației Elvețiene. În perioada ianuarie-august 2023 din anul școlar 2022-2023, au fost 339 de participanți, iar între septembrie și decembrie 2023 din anul școlar 2023-2024, au fost 350 de participanți.

Cursul se desfășoară pe durata unui an școlar, iar frecventarea poate continua și în anul școlar următor. În anul școlar 2022-2023, cursurile s-au desfășurat la Școala Gimnazială Nr. 25 din București, Sector 2, cu formarea a 6 grupe pe nivel de vârstă. În anul școlar 2023-2024, cursurile au loc la două unități de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 25 și Școala Gimnazială ”Uruguay”, cu câte 4 grupe pe nivel de vârstă la fiecare unitate.

Beneficiarii cursurilor sunt adulți și minori care au dobândit o formă de protecție sau drept de ședere în România, provin din țări precum Yemen, Siria, Afganistan, Turcia, Iran, Irak, Nigeria etc. Aceștia au participat la cursuri și au fost implicați activ în procesul de învățare a limbii române.

Exemple de bune practici identificate în derularea cursurilor includ metode alternative de transmitere a informațiilor, activități de integrare socio-culturală și încurajarea unei comunicări deschise și colaborările între cursanți. Echipa pedagogică a fost implicată în sprijinirea cursanților în procesul de învățare și integrare.

Inspectoratul General de Imigrări București a derulat programe de integrare pentru beneficiarii cursurilor care au dobândit o formă de protecție în România, inclusiv sesiuni de evaluare a competențelor lingvistice în limba română. Proba de evaluare pentru anul școlar 2023-2024 este planificată pentru luna iunie 2024.

Dificultăți întâmpinate, propuneri de îmbunătățire a activităților și practicilor

Profesorii coordonatori ai grupelor pe nivel de vârstă au întâmpinat dificultăți din cauza numărului crescut de cursanți pentru fiecare categorie.

Numărul limitat de grupe a condus la probleme logistice și organizaționale, afectând procesul de predare-învățare.

Cursanții doresc să aibă mai multe ore de limba română pe săptămână și solicită organizarea cursurilor în alte zone ale Bucureștiului.

Cadrele didactice se confruntă cu lipsa de resurse didactice dedicate predării limbii române ca limbă străină și cu o formare continuă deficitară în acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Interne

Inspectoratul General pentru Situații de Urgenţă

În România, sistemul de gestionare a riscurilor include instituții de la nivel central, județean și local, grupate sub denumirea de Sistem Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU). Inspectoratul General pentru Situații de Urgență reprezintă punctul central al SNMSU și promovează respectarea drepturilor și valorilor internaționale, sprijinind activitățile societății civile bazate pe drepturi, egalitate și incluziune socială.

În 2023, IGSU s-a concentrat pe îmbunătățirea capacității de răspuns în situații de urgență, creșterea rezilienței comunităților, perfecționarea cadrului normativ și armonizarea legislației cu regulile europene. De asemenea, s-a axat pe pregătirea personalului, îmbunătățirea politicii de personal și implicarea în proiecte europene și internaționale.

Și în anul 2023, IGSU a luat măsuri pentru gestionarea fluxului de cetățeni ucraineni sositi în România din cauza conflictului ruso-ucrainean. Centrul Național și județean de coordonare și conducere a intervenției au fost menținute până la data de 30.05.2023, iar în județele Vaslui și Tulcea au fost menținute puncte operative avansate. Ulterior, activitatea a fost preluată de Centrul Operațional Național și Centrele Operaționale din cadrul IGSU. De asemenea, au fost menținute centrele de tranzit pentru refugiați și activitatea unui HUB Logistic în județul Suceava.

La data de 31.12.2023, Centrele de Tranzit Temporare aveau o capacitate totală de 669 de locuri cazare, din care 5 erau ocupate, în total fiind acordată asistență unui număr de 4.734.863 persoane. Conform datelor deținute și centralizate la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenție, la data de 31.12.2023 din totalul de 42.703 locuri de cazare coordonate de către autoritățile publice și societatea civilă, 1.341 au fost ocupate, reprezentând aproximativ 3,14% din totalul celor disponibile.

Pe parcursul anului 2023, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a monitorizat permanent situația județelor de graniță cu Ucraina și Republica Moldova și a adaptat manevra de forțe și mijloace în funcție de nevoile operative, pentru asigurarea executării în condiții optime a misiunilor din competență.

În acest context, la data de 31.12.2023, manevra de forțe și mijloace a IGSU pentru gestionarea afluxului de refugiați a constat în 50 de cadre militare și 23 de mijloace tehnice (complete tabără mobilă, generatoare, ambulanțe, autocamioane, puncte de comandă mobile etc.).

Astfel, au fost executate 10.834 misiuni de ajutor umanitar (transport ajutoare umanitare, transport persoane refugiate intra și interjudețene).

Totodată, în cursul anului 2023, prin intermediul UCPM, în cadrul HUB-ului din Suceava s-au recepționat 52 de transporturi de asistență internațională, plecând spre autoritățile ucrainene 210 de autocamioane conținând ajutoare din următoarele țări: Italia (10), Franța (94), Bulgaria (26), România (17), Grecia (1), Malta (7), Suedia (14),

Danemarca (1), Serbia (2), Belgia (6), Luxemburg (12) și Australia (1), Spania (19). Bunurile transportate spre HUB de către entitățile donatoare au fost transferate în mod organizat reprezentanților/autorităților ucrainene, în vederea facilitării distribuirii acestora către zonele afectate de conflictul militar din această țară.

În luna februarie 2023, salvatorii români au intervenit pentru sprijinirea autorităților turce în acțiunile de căutare-salvare a persoanelor surprinse sub dărâmături în urma cutremurelor majore, a căror magnitudine a fost de peste 7 grade pe scara Richter.

Astfel, două echipe de căutare-salvare urbană de nivel mediu, formate cu personal din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, Asociației Clubul Câinilor Utilitari, Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență (USISU), respectiv din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU B-IF), au desfășurat acțiuni de căutare-salvare, și au reușit extragerea unui total de 16 persoane de sub dărâmături, dintre care 5 persoane în viață.

De asemenea, în baza programului de pre-poziționare organizat de către Direcția Generală Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO) din cadrul Comisiei Europene și a solicitărilor de sprijin primite din partea autorităților elene și franceze, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a dislocat pe teritoriul Republicii Elene un total de 316 pompieri și 39 mijloace tehnice, iar pe teritoriul Republicii Franceze un total de 100 pompieri și 11 mijloace tehnice, pentru a sprijini eforturile autorităților franceze și elene în ceea ce privește lupta împotriva incendiilor forestiere și de vegetație.

Din punct de vedere operațional, în anul 2023, echipajele de intervenție au gestionat

571.519 situații de urgență la nivel național (în medie 1.566 pe zi), 466.421 dintre acestea fiind misiuni pentru acordarea măsurilor de prim ajutor, de care au beneficiat 437.389 adulți și 39.601 copii.

De asemenea, echipajele operative au acționat pentru localizarea și stingerea celor 31.204 incendii înregistrate la nivel național, precum și în alte 73.894 acțiuni destinate protecției comunităților și asistenței persoanelor care aveau nevoie de sprijinul salvatorilor.

Unul dintre indicatorii relevanți pentru activitatea operațională desfășurată anul trecut îl constituie cele 1.471.431 apeluri de urgență atribuite unităților subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență – 112 (cu o medie zilnică de peste 4.000 de apeluri).

Activitatea instituțională a fost susținută și prin implicarea societății civile, astfel încât, în anul 2023, parteneriatul direct între membrii comunităților și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență s-a materializat prin continuarea proiectului „Salvator din pasiune” la nivel național, în urma căruia s-au înscris 2.566 de noi voluntari. Un rezultat notabil îl reprezintă faptul că, în prezent, sunt înscriși peste 8.100 de persoane care au participat, doar anul trecut, la

53.735 intervenții

4.103 acțiuni de informare preventivă.

Obiectivul fundamental al acțiunilor noastre a fost și rămâne salvarea fiecărei vieți, conștienți fiind de faptul că acest deziderat este influențat și de factori de timp, resurse, infrastructură, accesibilitate, condiții meteo și, nu în ultimul rând, de nivelul de educație și spiritul civic al populației.

Exprimat în cifre, răspunsul operativ este edificator:

22.454 persoane salvate,

476.990 persoane asistate medical și

peste 6,3 miliarde lei bunuri protejate.

Aceste rezultate confirmă răspunsul prompt și profesionist dovedit de echipajele operative în misiunile specifice, destinate salvării de vieți, protejării bunurilor și mediului.

***

Cu privire la obiectivele propuse pentru anul 2024 din domeniul drepturilor omului, raportat la atribuțiile IGSU și pornind de la cadrul juridic și organizatoric actual, vom continua perfecţionarea cadrului normativ şi organizatoric propriu precum şi a celui doctrinar, remodelarea misiunilor, a metodelor şi procedurilor de acţiune, pentru a veni și mai mult în sprijinul cetățenilor.

Performanța instituțională va fi în continuare fundamentată prin stabilirea dezideratelor strategice în domeniile prevenirii și intervenției în situații de urgență, ce presupune identificarea celor mai bune practici pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, analiza riscurilor, adaptarea resurselor la nevoile operaționale și implementarea mecanismelor de gestionare integrată a evenimentelor.

De asemenea, un alt obiectiv important al IGSU constă în dezvoltarea interoperabilităţii şi cooperării cu structuri similare din alte state, prin participarea activă la cooperarea internaţională, la misiuni şi acţiuni de asistenţă umanitară şi ajutor în prevenire, pregătire şi intervenţie în caz de dezastre naturale sau provocate accidental de activitatea umană.

Programe formative – Drepturile omului

Ministerul Afacerilor Interne a organizat programe de formare profesională și cursuri pe tema drepturilor omului în mai multe unități de învățământ, cum ar fi;

Centrul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Studii Postuniversitare din cadrul Colegiului Național de Afaceri Interne;

Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen;

Institutul de Studii pentru Ordine Publică;

Centrul de Formare Inițială şi Continuă al M.A.I. – Orăștie;

Centrul de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”N. Golescu” Slatina;

Școala de Perfecționare a Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta Turnu Severin;

Școala de Formare Inițială şi Continuă a Personalului Poliţiei de Frontieră Iași;

Școli postliceale,

având ca public țintă agenți și personal cu atribuții în aplicarea legii, precum și funcționari publici din diverse instituții precum Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și alte entități din cadrul M.A.I. Aceste cursuri au acoperit o gamă variată de subiecte legate de drepturile omului și au fost adaptate nevoilor și responsabilităților specifice ale agenților de poliție, ofițerilor și subofițerilor de poliție, precum și personalului M.A.I.

Cursurile au acoperit o gamă largă de tematici legate de drepturile omului, inclusiv introducerea în instituția drepturilor omului, mecanisme și sisteme de protecție, precum și drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ele aprofundează respectarea drepturilor omului în diverse contexte, cum ar fi activitatea poliției (cum ar fi respectarea drepturilor persoanelor private de libertate și dreptul la ocrotirea sănătății în relația cu consumatorii de droguri), managementul intervenției instituțiilor de ordine publică, activitățile specifice de informare (debriefing) și impactul screening-ului asupra drepturilor fundamentale. De asemenea, abordează drepturile și libertățile individuale, precum și responsabilitățile cetățenilor români, oferind o perspectivă amplă asupra importanței și implementării acestor drepturi în cadrul unei societăți democratice.

In cadrul cursurilor au fost prezentate diverse aspecte ale istoriei și implicațiilor antisemitismului în România interbelică, inclusiv Mișcarea Legionară și amintirea Holocaustului în contextul post-comunist din România, cu accent pe cazul gropii comune de la Popricani. Se studiază, de asemenea, metodologia investigației și cercetării criminalistice, precum și măsurile legislative pentru promovarea memoriei Holocaustului și aplicarea acestora. Abordarea comunităților de romi de către autoritățile de aplicare a legii este examinată prin metoda "Soft Protect", iar modalitățile de abordare a populației rome includ aspecte de istorie, tradiție, limbă și literatură romani. Se discută, de asemenea, protecția datelor cu caracter personal, rolul Biroului pentru romi în incluziunea socială a romilor, stimularea educației și prevenirea discriminării în mediul școlar, precum și medierea între autoritățile de aplicare a legii și persoanele de etnie romă. Managementul conflictelor, gestionarea crizelor, prevenirea discriminării și respectul pentru diversitate sunt, de asemenea, subiecte tratate în aceste cursuri, inclusiv regulile privind folosirea forței în misiunile internaționale.

Aceste cursuri abordează subiecte importante legate de tortură și tratamente inumane, incluzând analiza și dezbaterea jurisprudenței CEDO. Ele se extind și asupra protecției persoanelor în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal și determinarea legalității prelucrării acestor date. De asemenea, se explorează factorii generatori de conflict în mediul privativ de libertate și se discută despre abordarea de tip victorie – victorie în rezolvarea conflictelor. Cursurile acoperă, de asemenea, metode și tehnici de gestionare eficientă a relațiilor interpersonale, inclusiv comunicarea asertivă și managementul stresului. Gestionarea relațiilor cu persoanele dificile și acordarea primului ajutor medical prespitalicesc sunt, de asemenea, aspecte importante tratate în cadrul acestor cursuri. Mai mult, sunt examinate măsurile coercitive prin folosirea forței fizice și a mijloacelor din dotare, procedurile de lucru cu aplicații informatice pentru încarcerare, precum și procedurile de primire, scoatere, transfer și percheziționare a persoanelor private de libertate. Mecanismele naționale și internaționale de prevenire a torturii sunt de asemenea subiecte abordate în detaliu.

Alt modul tratează probleme pe teme precum egalitatea de șanse între bărbați și femei, discriminarea și violența de gen în contextul instituțiilor juridice și legislației, înțelegerea și prevenirea creării profilurilor etnice discriminatorii, implementarea directivelor UE în materia nediscriminării precum și promovarea drepturilor omului și a nediscriminării.

Cursurile abordează tematica infracțiunilor motivate de ură și a victimelor acestora, precum și prevenirea și combaterea acestor infracțiuni prin mijloace de drept penal. Definiția și legislația națională și internațională relevantă sunt examinate în detaliu pentru a înțelege impactul acestor fenomene, inclusiv discursul instigator la ură și comportamentele discriminatorii.

De asemenea, se analizează intervenția Poliției Române în gestionarea acestor infracțiuni. Cursul se concentrează pe aspectele legale legate de protecția drepturilor omului, inclusiv protecția juridică în domeniul poliției de frontieră și a poliției locale. Se examinează, de asemenea, protecția copiilor în timpul activităților de "screening" și protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

Cursuri de pregătire suplimentară pentru polițiști acoperă o serie de aspecte cruciale, cum ar fi măsurile pentru prevenirea și combaterea prejudecăților etnice, investigarea și raportarea mărcilor traumatice conform practicilor CPT, SPT și Protocolului de la Istanbul. Ele includ, de asemenea, implementarea directivelor UE privind nediscriminarea, egalitatea de șanse și dezvoltarea durabilă, precum și interacțiunea cu persoane transgender în contextul identității de gen. Alte subiecte abordate includ dobândirea de noi competențe profesionale, prevenirea și combaterea discriminării, respectarea drepturilor omului în activitatea polițiștilor și în managementul intervenției instituțiilor de ordine publică, precum și modalitățile de garantare și asigurare a drepturilor omului în activitatea lucrătorilor poliției de frontieră. De asemenea, cursurile acoperă noțiuni de drept internațional umanitar și importanța drepturilor și libertăților individuale în cadrul unei societăți democratice.

Aceste cursuri explorează abordarea stărilor conflictuale determinate de diversitatea multiculturală, luând în considerare structura etnică și confesională a României, precum și specificitățile culturale. Se examinează cauzele care determină conflictele interetnice, interculturale sau interconfesionale, și se discută tehnici și metode de aplanare a acestor conflicte. Importanța comunicării și cooperării profesionale în gestionarea acestor situații este, de asemenea, subiect de analiză. De asemenea, se acordă atenție constatării și cercetării infracțiunilor în contextul stărilor conflictuale determinate de diversitatea multiculturală. În plus, cursurile abordează respectarea drepturilor omului în activitatea polițiștilor și rolul acestora în menținerea păcii și stabilității în comunități diverse.

Denumirea cursurilor predate

Prevenirea torturii și a tratamentelor inumane;

Holocaustul din România între istorie și memorie;

Cultura organizațională și modalități de abordare a comunităților și persoanelor de etnie romă;

Respectarea drepturilor omului în activitatea instituțiilor publice;

Stagii de formare privind respectarea drepturilor omului în activitatea instituțiilor publice;

Managementul conflictului și gestionarea crizelor;

Inițiere în carieră - Polițist Local;

Cursul Management – ofițeri cu funcții de conducere și funcții de execuție;

Cursurile de Monitori ONU şi EUPOL;

Inițiere în carieră - poliție națională;

Cursuri de capacitate profesională;

Programul postuniversitar „Drepturile omului în instituțiile de ordine și siguranță publică”;

Combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură;

Prevenirea și constatarea infracțiunilor în care sunt implicați copiii, persoanele vulnerabile;

Modalități de depistare a falsurilor în documente;

Combaterea fraudei în documente și vize;

Combaterea traficului internațional cu autoturisme furate;

Investigarea infracțiunilor specifice PFR;

Cunoașterea și aplicarea metodologiilor de lucru în dispeceratele PFR;

Debriefing, Combaterea migrației ilegale;

Cursului de inițiere pentru agenții PF - formatori multiplicatori;

Impactul activităților de ,,screening” asupra drepturilor fundamentale;

Combaterea contrabandei și traficului de droguri.

Instituțiile de învățământ în care s-au predat respectivele cursuri

Centrul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Studii Postuniversitare din cadrul Colegiului Național de Afaceri Interne;

Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen;

Institutul de Studii pentru Ordine Publică;

Centrul de Formare Inițială şi Continuă al M.A.I. – Orăștie;

Centrul de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”N. Golescu” Slatina;

Școala de Perfecționare a Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta Turnu Severin;

Școala de Formare Inițială şi Continuă a Personalului Poliţiei de Frontieră Iași;

Școli postliceale.

　

　

Direcția Informare și Relații Publice

I. Acțiuni desfășurate pentru implementarea principiului egalității de șanse, de gen și nondiscriminare:

Potrivit H.G. nr. 1547/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind promovarea egalități de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027, Ministerul Afacerilor Interne este una dintre instituțiile relevante, cu atribuții în îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei.

Având în vedere că promovarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați constituie o prioritate permanentă a MAI, în cursul anului 2023 au fost desemnate 3 persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în vederea constituirii, prin Ordin al Secretarului de Stat al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, a Comitetului interministerial pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei naționale privind

promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022 - 2027.

De asemenea, pentru integrarea perspectivei de gen, conform prevederilor Strategiei UE de Egalitate de Gen 2020 - 2025, la data de 21.06.2023 a fost elaborat Planul privind egalitatea de gen în cadrul MAI, document ce vizează 5 domenii de intervenție: echilibrul dintre viața profesională și cea privată și cultura organizațională; echitate de gen în leadership și luarea deciziilor; egalitate de gen în recrutare și pentru evoluția în carieră; integrarea dimensiunii de gen în cercetare și educație; măsuri împotriva violenței bazate pe gen.

Planul sus-menționat a fost postat pe site-ul ^{www.mai.gov.ro, la secțiunea Informații publice și transparență instituțională, iar principalele obiective de politică stabilite în documentul programatic sunt:}

Prevenirea și combaterea stereotipurilor de gen;

Prevenirea factorilor ce determină fenomene precum uzura și extenuarea la locul de muncă (sindromul burnout);

Promovarea egalității de gen în cultura, procesele și practicile instituționale;

Asigurarea echității de gen în structurile decizionale și de management;

Promovarea proceselor de favorizare și sprijinire a recrutării, a carierei și a numirii la toate nivelurile:

Identificarea și atenuarea factorilor care afectează evoluția în carieră;

Promovarea unei perspective de gen în procesul de cercetare și educație;

Îmbunătățirea procesului de elaborare și implementare a politicilor publice folosind abordarea integratoare de gen;

Promovarea unui mediu non-discriminatoriu și incluziv la locul de muncă:

Prevenirea oricărei forme de violență, hărțuire și discriminare

Pentru punerea în aplicare a principiului au fost întreprinse o serie de măsuri ce vizează accesul femeilor la angajare în structurile ministerului, formarea profesională, promovarea și cariera acestora.

În cea ce privește susținerea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la încadrarea și promovarea în carieră în MAI și adoptarea măsurilor necesare care să asigure realizarea dezideratului privind accesul nediscriminatoriu la un loc de muncă, precizăm faptul că, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, sunt stabilite criterii și condiții pentru persoanele care participă la concurs, indiferent de sex, pentru ocuparea posturilor vacante de conducere sau de execuție, iar Statutele profesionale asigură accesul necondiționat cu privire la alegerea și exercitarea profesiilor în MAI, formarea, perfecționarea, dezvoltarea profesională și promovarea pe locurile de muncă vacante la toate nivelurile ierarhice, precum și salarizarea non-discriminatorie conform prevederilor Legii nr. 153/2017.

Atât la admiterea în instituțiile de formare inițială ale MAI, cat și la ocuparea posturilor vacante, prin încadrare directă, selecția se face prin concurs, în anunțurile mediatizate fiind menționate condițiile legale și criteriile specifice de ocupare prevăzute de cadrul legal și de fișele de post asociate funcțiilor vacante, asigurându-se astfel liberul acces la etapele procesului de examinare tuturor persoanelor, fără nicio deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de sex.

II. Drepturile persoanelor care aparțin minorităților:

În considerarea obiectivelor Planului de Măsuri aferent Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2022-2027, la nivelul MAI au fost continuate măsurile referitoare la alocarea unor locuri destinate elevilor aparținând minorităților naționale prin aprobarea cifrelor de școlarizare astfel încât să fie asigurată și recrutarea specifică a minorităților.

În context, în anul 2023, la nivelul instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, au fost scoase la concurs în total 6225 de locuri, din care 117 pentru candidații aparținând altor etnii. Pentru unităţile de învățământ postliceal s-au organizat două sesiuni de admitere, la fiecare dintre acestea fiind prevăzute 32 de locuri alocate candidaților de etnie romă și 20 de locuri pentru alte minorității naționale, iar pentru studii universitare la Academia de Poliție, ,,Alexandru loan Cuza" au fost prevăzute 5 locuri pentru candidații de etnie romă, 4 pentru cei de etnie maghiară și 4 pentru alte minorități.

III. Acțiuni desfășurate pentru protecția persoanelor cu dizabilități:

Potrivit prevederilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sunt exceptate de la obligația de a angaja persoane cu handicap.

Cu toate acestea, legislația în vigoare permite luarea unor măsuri adecvate pentru persoanele care dobândesc o dizabilitate pe durata angajării în Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 360/2002 și ale art. 21 alin. (4) din Legea nr.

80/1995, fiind instituită posibilitatea ca, la cerere, personalul MAI (polițiștii și cadrele militare), încadrat într-un grad de invaliditate, sau clasat apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară, după caz, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, să poată fi menținut în activitate în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne sau menținut, rechemat în activitate în

funcții militare ori încadrat în funcții civile fără examen sau concurs, în instituțiile din sistemul

de apărare, ordine publică și siguranță națională, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.

De asemenea, pagina de internet a Ministerului Afacerilor Interne, ^{www.mai.gov.ro are configurate o serie de capabilități referitoare la accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la informațiile de interes public, transmise prin intermediul acestui canal de comunicare.}

IV. Din perspectiva pregătirii profesionale a personalului propriu, în cadrul MAI, în anul 2023, pentru respectarea și promovarea drepturilor omului au fost desfășurate o serie de activitățile specifice.

Având în vedere atribuțiile autorităților de aplicare a legii din MAI și nevoia implicită de pregătire a personalului în domeniul drepturilor omului, în documentele de planificare curriculară ale instituțiilor proprii de învățământ sunt prevăzute tematici care abordează în detaliu problematica în discuție.

Elevii din cadrul școlilor postliceale, precum și studenții Academiei de Poliție , "A. I. Cuza" studiază, încă din primul an de învățământ, diferite teme care contribuie la formarea competențelor necesare în activitatea viitoare, în calitate de apărători ai legii și ai valorilor sociale pe care le incumbă statul de drept. Lecțiile predate sunt în acord cu normele europene în materie didactică, au la bază o bibliografie bine documentată și ancorată în necesitățile practic aplicative ale profesiilor specifice MAI.

Ulterior, pentru formarea continuă a personalului propriu în instituțiile de învățământ ale MAI, sunt organizate cursuri de dezvoltare a carierei și programe de specializare dedicate domeniului drepturilor omului sau care conțin teme circumscrise acestuia, în vederea consolidării și perfecționării competențelor dobândite în activitatea de pregătire profesională inițială, în raport cu prevederile normative care guvernează activitatea autorităților de aplicare a legii din cadrul instituției noastre și cu atribuțiile de serviciu.

Pentru exemplificare, anexăm alăturat centralizatorul programelor formative desfășurate în anul 2023 și care reprezintă o continuare a demersurilor începute în anii precedenți.

De menționat este faptul că, în cadrul Academiei de Poliție ,Alexandru Ioan Cuza", funcționează ca structură postuniversitară Colegiul Național de Afaceri Interne ce are în componență Centrul pentru Studii Postuniversitare și Promovarea Drepturilor Omului, având ca principală activitate promovarea, respectarea și apărarea drepturilor omului, prin organizarea unor cursuri de formare ți dezvoltare continuă acreditate, a unor manifestări științifice și evenimente specifice.

în scopul dezvoltării pregătirii profesionale, cât și a capabilităților de răspuns la provocările de securitate generate de fenomene care înregistrează o intensificare accentuată la nivelul Uniunii Europene, au fost asigurate participări la programele de formare continuă privind drepturile omului și/sau alte măsuri privind incluziunea, combaterea discriminării adresate membrilor structurilor de aplicare a legii și organizate, în anul 2023, la nivelul Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), după cum urmează:

1. WEBINAR 3061/2023/WEB How to improve the fight against hate crimes from an institutional level;

2. WEBINAR 3076/2023/WEB - Unaccompanied children in return procedures and fundamental rights;

3. WEBINAR 307/2023/WEB - Lawful and unlawful profiling - police stops and predictive policing:

4. WEBINAR 3078/2023/WEB - Hate crime: Encouraging reporting, improving recording and understanding bias indicators;

5. CURS CEPOL 7/2023 cu tema Trafficking în human being sexual exploitation, organizat în Ungaria, la Budapesta, în perioada 6 – 9 iunie 2023

6. CURS CEPOL 27/2023 cu tema Child Sexual Exploitation Victim Identification, organizat în Ungaria, la Budapesta, în perioada 5 - 16 iunie 2023

7. CURS CEPOL 28/2023 cu tema Strategies în Tacking Child Sex Offenders, organizat în Ungaria, la Budapesta, în perioada 25- 29 septembrie 2023

8. CURS CEPOL 50/2023 cu tema Fundamental Rights, organizat în Slovenia, la Brdo near

Kranj, în perioada 12 - 16 iunie 2023

9. CURS CEPOL 51/2023 cu tema Hate Crime, organizat la Heraklion, Grecia, în perioada 21 - 24 februarie 2023

10. CURS CEPOL 52/2023 cu tema Victim Protection, organizat în Grecia, la Veria, în perioada 26 - 29 septembrie 2023

11. CURS CEPOL 68/2023 cu tema Prevention of Juvenile Crime and Domestic Violence, organizat în Polonia, la Szczytno, în perioada 16-19 mai 2023

12. CURS CEPOL 70/2023 cu tema Community Policing, organizat în Croația, la Zadar, în perioada 27 -30 noiembrie 2023

V. Obiectivele propuse pe anul în curs 2024

Pentru anul în curs ne propunem continuarea activităţilor circumscrise consolidării expertizei profesionale, în vederea documentării și asigurării unei cunoașteri aprofundate a drepturilor fundamentale ale omului, a ultimelor evoluții din acest domeniu,

　

Ministerul Justiției

Misiunea Ministerului Justiției este de a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar şi la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, la apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăților cetățenești.

Principalele obiective ale guvernării la realizarea cărora Ministerul Justiției și-a adus contribuția în 2023, în domeniul său de competență, au fost:

O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă prin promovarea următoarelor acte normative:

Legea nr. 200/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative şi Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative. Cele două legi au avut în vedere modificarea și completarea unor acte normative exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor acestora cu prevederile Constituției, așa cum au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate;

Legea nr. 258/2023 pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. A fost avută în vederea transpunerea corectă și completă a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, ca urmare a scrisorii suplimentare de punere în întârziere a Comisiei Europene prin care se consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru.

Legea nr. 362/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. S-a urmărit introducerea unui temei expres care să permită Administrației Naționale a Penitenciarelor elaborarea, în colaborare cu alte autorități şi organizații a unor programe de interes național care să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului și destinate facilitării accesului la servicii educaționale, psihologice și sociale a persoanelor condamnate și a persoanelor internate în centre educative și de detenție față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate.

În cursul anului 2023 la nivelul Ministerului Justiției a fost constituit grupul de lucru având ca obiect „identificarea măsurilor necesare pentru asigurarea liberului acces la justiție din perspectiva costurilor, promovarea soluțiilor alternative de soluționare a litigiilor, în special a instituţiei medierii, dar şi pentru degrevarea instanțelor de judecată”.

În esență, activitatea grupului de lucru vizează următoarele direcții (principale) de acțiune:

Elaborarea şi promovarea unor măsuri (legislative) ce au ca obiect ajustarea cadrului normativ, astfel încât să fie asigurate exigențele impuse de legislația unională, şi de Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudența aferentă, cu privire la asigurarea liberului acces la justiție din perspectiva costurilor;

Promovarea mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor, în special a instituţiei medierii;

Degrevarea instanțelor de judecată;

Identificarea şi promovarea măsurilor (administrative) necesare în domeniul coordonării şi controlului activității de acordarea a ajutorului public judiciar.

Obiective în plan internațional

Implementarea instrumentarului bilateral dezvoltat în relația cu Republica Moldova

Punerea în aplicare a Planului de acțiuni în domeniul justiției între Ministerul Justiției al României şi Ministerul Justiției al Republicii Moldova pentru perioada 2022-2024 a continuat. în 2023 cu (1) acțiuni comune de cooperare în materia prevenirii şi combaterii corupției şi criminalității organizate, (2) facilitarea schimbului de experiență și informații în domeniul dreptului internațional umanitar din perspectiva competențelor celor două ministere, (3) preluarea bunelor practici şi acordarea suportului tehnic sistemului penitenciar din Republica Moldova, în mod special pe aspectele ce țin de evaluarea funcționalității sistemului administrației penitenciare, asimilarea bunelor practici de management a resurselor, automatizarea și digitalizarea proceselor prin utilizarea tehnologiilor avansate, elaborarea programului de reducere a violenței în penitenciare etc.; (4) schimbul de experiență și informații în domeniul punerii în executare a măsurilor și sancțiunilor comunitare ca parte a componentei de oferire a asistenței sistemului de probațiune; (5) identificarea celor mai bune metode pentru a asigura celeritatea şi integritatea prelucrării datelor în procesul de examinare a cererilor de redobândire a cetățeniei române.

Continuarea procesului de aderare a României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

În cursul anului 2023, MJ a participat activ la activitățile subsumate Comitetului interministerial (CI) pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE și ale structurilor de sprijin ale acestuia. Sub coordonarea CI, MJ a promovat argumentele de aderare ale României la OCDE prin derularea unor activități precum: (1) Finalizarea implementării componentei de integritate aferente Proiectului predefinit „Dezvoltarea capacităților în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a Centrului Guvernului României” – realizat în parteneriat cu OCDE; (2) Participarea la misiunile de evaluare organizate de OCDE în România în vederea finalizării procesului de aderare la organizație; (3) Participarea la evenimentele de la Paris circumscrise procesului de aderare (precum, susținere rapoarte de evaluare sau discuții preliminare în Comitetele OCDE în vederea pregătirii evaluărilor); (4) Inițierea implementării proiectului 23RO06 – Sprijinul în implementarea integrității și anti-corupției în sfera cadrului legal din România, inclusiv în reducerea riscului de corupție în domeniul achizițiilor publice. Proiectul este finanțat prin Instrumentul de sprijin tehnic (TSI) al Comisiei Europene, iar acesta are drept scop dezvoltarea unei hărți naționale a riscurilor în achizițiile publice privind frauda și corupția, împreună cu recomandări privind măsurile de reducere a acestora și un plan de acțiune asociat etc.

În perioada de referință Ministerul Justiției a realizat monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și a elaborat Raportul anual de monitorizare care a fost aprobat în cadrul platformelor de cooperare şi publicat pe portalul ^snajust.ro.

În perioada de referință, în calitatea sa de secretariat tehnic al strategiei, MJ prin direcția de specialitate, a efectuat demersurile pentru constituirea și convocarea semestrială a Comitetului de Monitorizare. În aceeași perioadă, conform Hotărârii de Guvern nr. 930/2021, Comitetul de Monitorizare a elaborat Planul de acțiune al strategiei și a pregătit raportul anual de progres.

Perfecționarea legislației în domeniile circumscrise competenței de inițiativă legislativă a Ministerului Justiției

În materie penală, menționăm promovarea următoarelor acte normative:

Legea nr. 200/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative

Legea a avut în vedere modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor din actele normative menționate cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la aceste acte normative.

Au fost incluse în lege texte care asigură conformitatea cu următoarele decizii ale Curții Constituționalei: (1) 8 decizii ale Curții Constituționale referitoare la Codul penal; (2) o decizie a Curții Constituționale referitoare la Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată; (3) o decizie a Curții Constituționale referitoare la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative

Legea are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor din actele normative menționate cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la aceste acte normative. Legea are în vedere: (1) un număr de 36 de decizii referitoare la Codul de procedură penală; (2) o decizie referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție; (3) o decizie referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Legea nr. 258/2023 pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

Legea a avut în vedere modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal în vederea asigurării transpunerii corecte și complete a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, ca urmare a scrisorii suplimentare de punere în întârziere a Comisiei Europene prin care se consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru.

Deficiențele invocate de către Comisia Europeană au avut în vedere faptul că prin modificările aduse art. 369 din Codul penal (prin Legea nr. 170/2022 pentru modificarea art.369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal) a fost introdusă o condiție suplimentară pentru sancționarea faptei ca infracțiune, și anume condiția ca criteriile de discriminare enumerate în cuprinsul articolului să fie considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. Comisia a considerat că acest aspect reprezintă o cerință suplimentară, neprevăzută la art. 1 alin. (1) lit. (a) din Decizia-cadru și care limitează domeniul de aplicare al acestei dispoziții, sens în care textul art. 369 a fost modificat prin Legea nr. 258/2023.

Legea nr. 362/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (M. Of. nr. 1098 din 6 decembrie 2023)

Legea are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în sensul introducerii unui temei expres care să permită Administrației Naționale a Penitenciarelor elaborarea, în colaborare cu alte autorități sau instituții publice ori alte persoane juridice de drept public, organizații guvernamentale și neguvernamentale, programe de interes național care să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului și destinate facilitării accesului persoanelor condamnate și a persoanelor internate în centre educative și de detenție față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate la servicii educaționale, psihologice și sociale.

Hotărârea Guvernului nr. 850/2023 pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016

Prezenta Hotărâre a Guvernului a modificat și completat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.157/2016, în vederea implementării unor recomandări ale Avocatului Poporului, emise în urma vizitelor în locurile de deținere, ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), precum și a unor soluții cu privire la asigurarea asistenței medicale a persoanelor private de libertate. De asemenea, proiectul remediază unele inadvertențele rezultate din practica administrațiilor penitenciare.

Raportul anual privind statul de drept monitorizează evoluțiile semnificative, atât pozitive, cât și negative, care au impact asupra statului de drept în țările membre. Raportul RoL aferent anului 2023 conține atât o sinteză a situației privind statul de drept în UE, cât şi o evaluare a situației fiecărui stat membru. Acesta realizează o radiografie a situației privind lupta anticorupție, independența și eficiența sistemului de justiție, libertatea presei, controlul și echilibrul puterilor în stat.

Afaceri europene și drepturile omului

A. Noul mecanism de monitorizare al Comisiei Europene privind statul de drept

Capitolul de țară al României cuprinde trei recomandări relevante din perspectiva sistemului judiciar, după cum urmează:

− finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor cuprinse în avizul Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției, în special prin finalizarea evaluării în curs de desfășurare de către grupul de experți la nivel înalt;

− luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene;

− continuarea eforturilor de asigurare a resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, luând în considerare standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.

Ministerul Justiției asigură coordonarea la nivel național și menținerea unui dialog deschis și constant, inclusiv la nivel politic, cu Comisia Europeană, în cadrul acestui mecanism.

B. Consolidarea poziției României în „Spațiul de libertate, securitate și justiție”

În ceea privește participarea la procedurile decizionale ale Uniunii Europene şi îndeplinirea obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru al acesteia, Ministerul Justiției a luat parte la negocierea și, ulterior, la implementarea unor acte juridice/documente strategice (aferente Agendei Strategice a UE pentru perioada 2019 – 2024).

Totodată, pe parcursul anului 2023, au fost efectuate demersuri pentru pregătirea participării României la șase reuniuni ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne (cel mai înalt nivel al procesului decizional din cadrul UE), în acest sens fiind elaborate mandatele delegației MJ şi realizate formalitățile administrative.

În anul 2023, au fost realizate diverse activități specifice cu privire la 14 acțiuni (proceduri de șase) care vizează instrumente care intră total sau parțial în aria de competență a MJ:

- Cauza 2021/2078 - dreptul de a avea acces la avocat;

- Cauza 2021/0335 - combaterea fraudelor și a contrafacerii a mijloacele de plată fără numerar;

- Cauza 2021/2152 - combaterea terorismului;

- Cauza 2021/2263 - MEA16;

- Cauza 2022/0167 - avertizori de integritate

- Cauza 2023/0096 - transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere;

- Cauza 2021/0088 - combaterea fraudelor prin mijloace de drept penal;

- Cauza 2016/2075 - rasism și xenofobie;

- Cauza 2019/2189 - combaterea abuzului sexual asupra copiilor;

- Cauza 2020/2358 - combaterea spălării banilor;

- Cauza 2021/2229 - combaterea fraudelor împotriva infracțiunilor financiare;

- Cauza 2023/2004 - dreptul la avocat;

- Cauza 2023/2107 - declarația pozitivă de transpunere;

- Cauza 2023/2152 - funcționarea registrelor beneficiarilor reali.

Pe parcursul anului 2023 s-au închis 8 acțiuni de șase în baza eforturilor instituționale ale MJ.

La data raportării, se desfășurau diverse activități specifice cu privire la 6 acțiuni (proceduri de șase) care vizează instrumente aflate total sau parțial în aria de competență a MJ: 2 în etapa avizului motivat (cauza 2023/2004 – dreptul la avocat, cauza 2020/2358 – combaterea spălării banilor) și 4 în etapa punerii în întârziere (cauza 2023/2107 – declarația pozitivă de transpunere; cauza 2019/2189 – combaterea abuzului sexual asupra copiilor; cauza 2021/2229 – combaterea fraudelor împotriva infracțiunilor financiare; 2023/2152 – funcționarea registrelor beneficiarilor reali).

C. Gestionarea problematicii Drepturilor Omului

În ceea ce privește monitorizarea implementării noului Plan de Acțiune 2020 – 2025 în executarea Hotărârii-Pilot Rezmives și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, la evaluarea Comitetului de Miniștri în format Drepturile Omului (CM-DH) din perioada 5 - 7 iunie 2023, Comitetul a luat notă cu interes de informațiile privind progresele realizate, în special în ceea ce privește punerea la dispoziție de noi locuri de cazare în penitenciare și a salutat angajamentul continuu al autorităților pentru implementarea planului de acțiune. Totodată, a salutat cooperarea cu experții Consiliului Europei implicați în Proiectul „Consolidarea serviciilor medicale și de sănătate mintală în penitenciarele din România” și instituirea jurisprudențială a unei căi de atac compensatorii efective pentru plângerile legate de condițiile inadecvate de detenție și de transport.

Ministerul Justiției rămâne ferm în continuarea aplicării Planului de acțiune 2020-2025 și urmărește cu atenție obiectivele ce revin instituției în implementarea acestuia.

O nouă evaluare a planului de acțiune figurează pe agenda următoarei reuniuni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în format drepturile omului în luna iunie 2024.

O altă preocupare a reprezentat-o participarea la lucrările grupului de lucru interinstituțional pe problematica victimelor infracțiunilor, având ca obiect, printre altele, înființarea Registrului special pentru victimele infracțiunilor și crearea mecanismelor necesare pentru buna aplicare a noilor prevederi în domeniu la nivel național; participarea la reuniunile Rețelei Europene privind drepturile victimelor și transmiterea unei serii de materiale în vederea publicării pe pagina de internet a Rețelei, precum și a contribuțiilor naționale la solicitările Rețelei.

Cooperare juridică internațională, tratate şi relații internaționale

A. În îndeplinirea atribuțiilor specifice de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare europene și internaționale au fost înregistrate, pentru perioada de referință un număr de 39.095 lucrări.

B. Pentru dezvoltarea și consolidarea cadrului legislativ și instituțional au fost elaborate, continuate și finalizate o serie de proiecte, după cum urmează:

− Proiectul de Lege de modificare a Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, republicată, - aflat în procedură parlamentară;

− Proiectul Legii pentru aderarea României la Convenția privind protecția internațională a adulților, adoptată la Haga la 13 ianuarie 2000 – publicat pe site-ul Ministerului Justiției, în prezent în procedura de avizare instituțională.

C. Pentru intensificarea relațiilor internaționale în domeniul justiției și dezvoltarea cadrului bilateral în domeniul justiției, au fost negociate, semnate și ratificate/aprobate următoarele instrumente internaționale:

− Tratatul dintre România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală (în vigoare din 3 iunie 2023);

− Tratatul dintre România și Regatul Hașemit al Iordaniei privind extrădarea (în vigoare 21 aprilie 2023);

− Protocolul de cooperare cu Ministerul Justiției din Maroc (a fost semnat la data de 12 iulie 2023);

− Negocieri cu privire la proiectele tratatelor în domeniul cooperării în materie penală – Mexic, Emiratele Arabe Unite, Malaysia – a fost aprobat memorandumul de semnare a Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite Mexicane. De asemenea, a fost continuată corespondența cu autoritățile malaysiene în vederea negocierii unui tratat în materia transferării persoanelor condamnate.

D. Consultări bilaterale, în vederea dezvoltării cooperării:

În perioada 27 – 28 iunie 2023, au fost organizate consultări bilaterale între Ministerul

Justiției român și Departamentul de Justiție al SUA.

De asemenea, au fost organizate reuniuni ale rețelelor judiciare naționale, după cum urmează:

− 29 – 31 mai, Tulcea, Rețeaua Judiciară Română în materie penală;

− 26 mai, București, Rețeaua Judiciară Română în materie civilă și comercială;

− 16 – 17 noiembrie 2023, București, Rețeaua Judiciară

Reprezentanții DDICJ au participat la reuniunile rețelelor de experți organizate la nivel internațional (Rețelele judiciare europene în materie civilă și penală, Rețeaua SEAJust).

În anul 2023, și-a început misiunea magistratul român de legătură în Republica Franceză.

Prevenirea criminalităţii

A. Monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2021 - 2025

În perioada de referință Ministerul Justiției a realizat monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și a elaborat Raportul anual de monitorizare care a fost aprobat în cadrul platformelor de cooperare şi publicat pe portalul ^snajust.ro.

În calitate de Secretariat tehnic al SNA (ST SNA), în perioadele 19-20 iunie 2023 şi 12-14 decembrie 2023, Direcția de prevenire a criminalităţii a pregătit și organizat reuniunile platformelor de cooperare, în cadrul cărora principalele teme abordate în cadrul reuniunilor au vizat:

− informarea din partea ST SNA cu privire la misiunile de evaluare tematică din anul 2023;

− selectarea temelor de evaluare pentru anul 2024;

− informare din partea secretariatelor grupurilor de lucru dedicate pentru monitorizarea implementării Obiectivelor specifice 4.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate şi 4.2- Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților şi a riscurilor de corupție în sistemul naţional de educație, cu privire la activitatea desfășurată în anul 2023;

informarea din partea ST SNA cu privire la misiunile de audit care au avut loc în cursul anului 2023;

− informarea din partea ST SNA privind cea de-a doua raportare referitoare la implementarea SNA 2021-2025.

În anul 2023 au avut loc două runde de evaluare tematică în aprilie şi septembrie. Au fost evaluate șase instituții membre ale platformelor de cooperare ale administrației publice centrale și subordonate ale acestora, precum şi trei instituții membre ale platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție.

Cu referire la activitățile privind realizarea măsurilor din Planul de integritate al MJ, în anul

2023 a fost elaborat Raportul privind stadiul implementării Strategiei Naționale Anticorupție

2021-2025 la nivelul MJ în anul 2022.

Prioritățile SNA pentru anul 2024, alături de măsurile cu implementare anuală sau permanentă, au în vedere și măsurile privind:

− 3.1.5 - Elaborarea unui ghid privind protecția avertizorilor în interes public care va

include bune practici identificate la nivel național și european;

− 3.3.3 - Evaluarea mecanismului de control intern managerial din perspectiva standardului nr. 1 – etica, integritatea, în vederea identificării vulnerabilităților aferente;

− 4.4.2 - Elaborarea unei hărți naționale de risc, care să aibă drept scop identificarea funcțiilor implicate în achiziții publice care sunt vulnerabile la corupție, a domeniilor în care achizițiile publice sunt mai expuse corupției și a etapelor procedurilor de achiziții publice în care apar indicii de corupție;

− 5.2.1 - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, pentru a răspunde recomandărilor mecanismului privind statul de drept (Rule of Law);

− 5.2.6 - Proiectarea unei platforme digitale de conștientizare și prevenire prin care părțile interesate relevante vor putea clarifica, singure, anumite obligații care vizează cadrul de integritate, pe care acestea trebuie să le respecte.

B. Derularea proiectului „Evaluarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 şi recomandări pentru viitor” - denumit NAS-EVAL

În 2023 a continuat derularea proiectului „Evaluarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 şi recomandări pentru viitor” - denumit NAS-EVAL. În perioada de referință, conform calendarului proiectului, a fost dezvoltat noul portal al Strategiei Naționale Anticorupție, instrument operațional și accesibil publicului. Conferința de închidere s-a desfășurat în data de 7 decembrie 2023, iar proiectul a fost finalizat în data de 28.12.2023.

C. Monitorizarea implementării Strategiei Naționale împotriva Criminalității Organizate (SNICO) 2021-2024

În perioada de referință, în calitatea sa de secretariat tehnic al strategiei, MJ a derulat demersurile privind constituirea și convocarea semestrială a Comitetului de Monitorizare. Cu referire la măsurile cuprinse în SNICO 2021-2024 MJ coordonează implementarea următoarelor măsuri din planul de acțiune aferent acestei strategii: (1) Inițierea dialogului cu asociațiile profesionale expuse riscurilor de criminalitate organizată pentru a descuraja acțiunile de facilitare a activităților ilegale desfășurate de grupurile de criminalitate organizată sau deturnarea unor activități legale spre fenomene de criminalitate organizată; (2) Modificarea legislației aplicabile în vederea includerii unor temeiuri legale pentru limitarea dreptului de practică a profesioniștilor care facilitează activitățile ilegale desfășurate de grupurile de criminalitate organizată sau deturnează activități legale spre fenomene de criminalitate organizată; (3) Ratificarea Convenției MEDICRIME.

D. Derularea proiectului predefinit „Dezvoltarea capacităților în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a Centrului Guvernului României”

MJ a finalizat implementarea componentei de integritate aferentă proiectului predefinit în luna octombrie 2023. Obiectivele proiectului au fost atinse și acestea au vizat: (1) evaluarea sistemului de integritate în educație, sănătate și în ceea ce privește întreprinderile publice; (2) intervenții comportamentale pentru creșterea integrității și reducerea corupției în domeniul managementului riscurilor de corupție; (3) dezvoltarea gradului de cunoaștere al funcționarilor publici la nivel național cu privire la legislația specifică.

E. Consolidarea reacției statale cu privire la problematica victimelor infracțiunilor

Implicarea în elaborarea pachetelor de analize tematice prevăzute în proiectul „Protecting Victims of Crime”: analiza răspunsului sistemului judiciar la fenomenul infracțiunilor motivate de ură și evaluarea mecanismelor de protecție și asistență pentru copiii victime ale infracțiunilor

În cursul anului 2023, MJ a colaborat cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și PICCJ în vederea definitivării următoarelor analize din cadrul proiectului: (1) Raportul 1 „Analiza tematică a mecanismelor de protecție și asistență a copiilor victime ale infracțiunilor”; (2) Raportul 2 „Cartografierea procedurilor de raportare și colectare a datelor referitoare la copii în calitate de victime ale infracțiunilor”; (3) Raportul 1 „Cadrul legislativ și de politici publice privind infracțiunile motivate de ură”. Analizele au fost finalizate, PICCJ asigurând diseminarea lor către actorii relevanți.

De asemenea, experții MJ au participat la reuniunile grupurilor de lucru funcționale sub umbrela proiectului (în martie, mai și iunie 2023), în cadrul cărora au fost abordate subiecte de interes în vederea consolidării protecției victimelor copii ale infracțiunilor și victimelor infracțiunilor motivate de ură.

2. Asigurarea Secretariatului tehnic (ST) pentru Grupul de lucru privind problematica victimelor infracțiunilor. MJ, prin DPC – direcție responsabilă cu asigurarea Secretariatului Tehnic al Grupului de lucru interinstituțional privind protecția victimelor infracțiunilor (GL victime) și al Grupului de lucru intern al MJ privind problematica victimelor infracțiunilor

– a continuat dialogul interinstituțional în vederea îmbunătățirii mecanismelor statale relaționate problematicii victimelor infracțiunilor. În acest sens, în anul 2023, au fost desfășurate activități specifice pentru organizarea unei reuniuni a GL victime (în data de 20 septembrie 2023), în cadrul căreia au fost abordate subiecte precum:

− evoluții generale înregistrate în aria protecției victimelor, inclusiv proiectele „Protecting victims of crime” şi „Formarea profesională și consolidarea capacității la nivelul sistemului judiciar”. Proiectele au printre obiective amenajarea, la sediul unor instanțe, parchete și DGASPC-uri, a unor camere de audiere cu aspect prietenos și dotate cu mijloacele necesare pentru facilitarea audierii minorilor; suplimentar, proiectul „Protecting victims of crime” conține o componentă substanțială de formare în ariile copii victime ale infracțiunilor și victimele infracțiunilor motivate de ură;

− stadiul rețelelor informale de specialiști cu atribuții în gestionarea problematicii victimelor infracțiunilor sexuale la nivel local (rețelele sunt funcționale, de la înființare reunindu-se în cadrul unor întâlniri online cu caracter formativ);

− stadiul inițiativei de modificare a cadrului legislativ pentru încetarea practicii testelor de virginitate efectuate de către instituțiile de medicină legală – în mai 2023 a fost adoptat Ordinul nr. 1.434/687/C/2023 pentru modificarea și completarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico- legale, aprobate prin Ordinul ministrului justiției și al ministrului sănătății nr. 1.134/C/255/200025 prin care cadrul legal a fost amendat în sensul eliminării practicii testării virginității la cererea persoanelor fizice, indiferent de vârstă.

3. Asigurarea implementării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 541/2023 pentru aprobarea Metodologiei de emitere, distribuire și decontare a voucherelor destinate victimelor infracțiunii, pentru stabilirea cuantumului acestora, precum și a criteriilor de selectare a entităților publice și private înrolate în mecanismul de acordare și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției

În conformitate cu art. 2 pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 541/2023, prin OMJ nr.1341/C/26.07.2023, Unitatea pentru protecția victimelor (UPV) a fost înființată la nivel de compartiment în cadrul DPC.

În vederea corectei informări privind mecanismul de acordare a voucherelor victimelor infracțiunilor, a fost dezvoltată o subsecțiune dedicată acestuia pe pagina de internet a MJ, conținând informațiile esențiale privind cadrul strategic și normativ, lista entităților publice și private înrolate în mecanism, dar și formularele utile în accesarea mecanismului. De asemenea, au fost create căsuțe poștale pentru facilitarea comunicării cu actorii interesați.

Pentru a permite entităților private înrolarea în mecanismul de distribuire a voucherelor, prin OMJ nr. 1676/C/12.09.2023 a fost constituită comisia interinstituțională abilitată să verifice îndeplinirea condițiilor de înscriere a acestora în mecanism. Astfel, Comisia reunește reprezentanți ai Ministerului Justiției, Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați și Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane. La finalul anului 2023, un număr de 20 de entități (publice și private) erau înrolate în cadrul mecanismului de distribuire.

Totodată, pentru asigurarea funcționalității mecanismului de acordare a voucherelor, a fost întocmită documentația de achiziție publică pentru contractarea serviciilor de emitere, distribuire și decontare a voucherelor pentru 2023 și 2024.

4. Reprezentarea MJ la Rețeaua Europeană pentru Drepturile Victimelor

ENVR (European Network for Victims’ Rights) reprezintă o structură permanentă formată din factori de decizie și profesioniști din domeniul drepturilor victimelor, dedicată îmbunătățirii implementării legislației relevante a UE, facilitând totodată cooperarea dintre instituțiile guvernamentale de sprijinire a victimelor. Sub umbrela ENVR activează în prezent Rețeaua Generică, Rețeaua UE a punctelor naționale de contact pentru despăgubiri, precum și Rețeaua punctelor de contact naționale pentru victimele terorismului.

MJ asigură reprezentarea în cele două Rețele ale ENVR (Rețeaua Generică și Rețeaua pentru despăgubiri). În cursul anului 2023, membrii desemnați în Rețeaua Generică au asigurat o participare activă în cadrul ENVR, răspunzând solicitărilor formulate de către ceilalți membri, dar și de către Asociația ENVR, și participând la evenimentele organizate de către acestea (Conferința de primăvară a ENVR din Berlin; vizita de studiu organizată sub egida ENVR în Croația referitoare la serviciile de sprijinire a victimelor organizate la instanțe; focus-grupul dedicat liniilor telefonice de sprijinire a victimelor).

F. Consolidarea cooperării internaționale în materia luptei împotriva corupției şi prevenirii criminalității

În relația MJ cu Grupul de lucru anti-mită (WGB) al OCDE, în anul 2023:

− S-a asigurat participarea activă la toate reuniunile WGB, inclusiv la activitățile inițiativei regionale a WGB, respectiv Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN);

− Prin Legea nr. 202/5 iulie 2023, România a aderat la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris la 21 noiembrie 1997;

− România a depus instrumentul de ratificare a Convenției la data de 24 iulie 2023,

devenind astfel statul membru cu nr. 45 la WGB;

− MJ a continuat să dețină un rol activ în creșterea gradului de conștientizare a factorilor interesați din România cu privire la standardele Convenției anti-mită a OCDE și activitățile WGB;

− A fost finalizată faza 1 de evaluare a WGB privind România în cadrul reuniunii din luna

octombrie 2023;

− MJ a inițiat procedura de aprobare a plății contribuției financiare voluntare a României la OCDE în vederea finanțării ACN în anul 2023 prin Hotărâre de guvern, demers care a fost finalizat în luna decembrie 2023.

MJ a sprijinit Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru derularea rundei a V-a de evaluare privind România în cadrul Comitetului Moneyval – Consiliul Europei. În cadrul acestui proces, MJ a sprijinit autoritățile române în completarea Chestionarului privind conformitatea tehnică și Chestionarului privind eficiența sistemului de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Totodată, MJ a participat la vizita on-site a evaluatorilor şi a participat la reuniunile de negociere a raportului de evaluare aferent rundei a cincea (martie 2023) şi la cea privind dezbaterea şi adoptarea raportului (mai 2023).

G. Consolidarea cooperării la nivel interinstituțional în domeniul prevenirii criminalității

În vederea consolidării cooperării în domeniul prevenirii criminalității și în anul 2023, a fost asigurată reprezentarea MJ la comitete și grupuri de lucru: Consiliul Superior de Medicină Legală, Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale, Comitetul interministerial pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, Consiliul de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Grupul pentru educația civică, Comitetul interinstituțional de coordonare a Strategiei intersectoriale a luptei împotriva traficului de persoane.

De asemenea, în perioada de referință, reprezentanții MJ s-au implicat în lucrările grupurilor tehnice de lucru dedicate elaborării noii Strategii Naționale împotriva Traficului de Persoane şi au elaborat contribuțiile părții române pe marginea rapoartelor internaționale pe tema traficului de persoane care vizează România, în principal Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane.

Reprezentanții MJ au sprijinit implementarea măsurilor aferente Strategiei naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferente perioadei 2021-2023, aprobate prin H.G. nr. 539/2021.

H. Comitetul interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE

În cursul anului 2023, MJ a participat activ la activitățile subsumate Comitetului interministerial (CI) pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE și ale structurilor de sprijin ale acestuia.

Sub coordonarea CI, MJ a promovat argumentele de aderare ale României la OCDE prin

derularea următoarelor activități:

− Finalizarea implementării componentei de integritate aferentă Proiectului predefinit „Dezvoltarea capacităților în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a Centrului Guvernului României” – realizat în parteneriat cu OCDE;

− Participarea la misiunile de evaluare organizate de OCDE în România în vederea finalizării procesului de aderare a RO la organizație;

− Inițierea implementării proiectului 23RO06 – Sprijinul în implementarea integrității și anti-corupției în sfera cadrului legal din România, inclusiv în reducerea riscului de corupție în domeniul achizițiilor publice. Proiectul este finanțat prin Instrumentul de sprijin tehnic (TSI) al Comisiei Europene, iar acesta are drept scop dezvoltarea unei hărți naționale a riscurilor în achizițiile publice privind frauda și corupția, împreună cu recomandări privind măsurile de reducere a acestora și un plan de acțiune asociat.

I. Comitetul interministerial pentru coordonarea și implementarea prevederilor Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate pentru perioada 2020-2024.

Pe parcursul anului 2023, MJ, în calitate de instituție care deține președinția Comitetului, a convocat 4 sesiuni ale acestuia, în cadrul cărora au fost continuate demersurile necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul național de implementare al strategiei, dintre care amintim următoarele: 1) constituirea unor grupuri de lucru instituționale pentru implementarea activităţilor prevăzute în strategie, 2) dezvoltarea cadrului legislativ pentru asigurarea condițiilor necesare evaluării și certificării competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale; 3) completarea cadrului legislativ relevant reintegrării sociale a persoanelor private de libertate prin modificări la Legea 254/2013 și la Legea 76/2002 etc.

J. Implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025

În cadrul acestei strategii din perspectiva obiectivului vizând “Consolidarea efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor și structurilor MAI (...)”; “efectuarea unei analize instituționale și juridice comparate cu situatia din alte state membre UE”, MJ a formulat observații la contribuțiile formulate de Ministerul Afacerilor Interne și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru studiul menționat. În primul trimestru al anului 2024 este așteptată forma finală a contribuțiilor partenerilor.

K. Derularea proiectului SECURE - A Safe and Educated Community Undertaking Responsible Engagement, prin elaborarea unui document de politică publică şi a unui plan de acțiune aferent acestuia în baza unei analize aprofundate a cauzelor recidivei

În cursul anului 2023 au fost desfășurate activitățile specifice elaborării unui studiu (cu trei componente) a cauzelor recidivei în România. Implementarea efectivă a acestui rezultat al proiectului a debutat în luna decembrie 2022, odată cu semnarea contractului de prestări servicii între MJ și un consorțiu format din asocierea dintre SC ENCORE RESEARCH SRL și CC SAS SRL. În perioada de raportare au fost efectuate trei cercetări sociologice cantitative şi calitative, desfășurate pe eșantioane ample de peste 1000 de persoane şi organizate la nivel naţional, respectiv:

− o cercetare cantitativă asupra persoanelor recidiviste și non-recidiviste privind determinarea cauzelor recidivei, (1300 de persoane la nivel național din care 300 sunt grupul de control);

− o cercetare cantitativă pe un eșantion reprezentativ la nivel național din populația generală (1023 de respondenți din populația generală la nivel național);

− o cercetare calitativă bazată pe focus grupuri și interviuri cu reprezentanții mai multor categorii profesionale relevante (trei perechi de focus grupuri și interviuri cu membrii mai multor grupuri relevante și alte 50 de interviuri cu: deținuți recidiviști și nerecidiviști, angajatori, lucrători de stat și rude, vecini sau prieteni ai deținuților).

La finalul lunii decembrie, după o amplă consultare a mai multor instituții relevante, Studiul privind cauzele recidivei în România a fost recepționat și este publicat pe pagina de internet a ANP (promotor al proiectului), la secțiunea dedicată proiectului SECURE, închiderea proiectului fiind previzionată pentru luna aprilie a anului 2024.

Comunicare, relații cu publicul şi evidenta organizațiilor non – guvernamentale

Obiectivele activităților de comunicare, relații publice şi evidenta organizațiilor non –

guvernamentale urmărite în cursul anului 2023 au fost:

A. Sintetizarea și adaptarea informațiilor comunicate prin corelare permanentă cu evoluția legislativă și gradul de interes public reflectat

Activități desfășurate au vizat: (1) Gestionarea și aplicarea actelor normative și a actelor cu caracter administrativ de interes major în rândul cetățenilor; (2) Analiza activității interne desfășurate în vederea simplificării procedurilor în materia serviciilor destinate publicului; promovarea procedurilor electronice de soluționare a cererilor; (3) Analiza operativă, sistematizarea și transpunerea în limbaj accesibil a informațiilor referitoare la prevederile legale, inclusiv noutăți legislative din domeniul justiției cu impact public crescut; (4) Analiza obiectului petițiilor și transmiterea de informări/solicitarea de clarificări către compartimentele de specialitate ale MJ/instituțiile subordonate competente; (5) Asigurarea accesului publicului la toate formele de informare și comunicare (scris, electronic, telefonic, fax) și dezvoltarea procedurilor interne pentru preluarea operativă a tuturor solicitărilor indiferent de format; (6) Operaționalizarea Registrului Beneficiarilor Reali ca anexă la Registrul Național. Implementarea dispozițiilor recente prin constituirea bazei de date privind Registrul Beneficiarilor Reali.

Date statistice relevante:

− Număr de petiții soluționate: 2.294.

B. Dezvoltarea și eficientizarea evidenței naționale a asociațiilor, fundațiilor și federațiilor

Activități desfășurate au vizat: (1) continuarea colaborării cu compartimentele MJ în vederea identificării unei soluții tehnice/a unei noi aplicații capabile să gestioneze centralizarea, consultarea și interconectarea bazei de date Registrul național cu baze de date ale altor instituții, precum și expunerea publică a datelor deschise rezultate din Registrul național prin adăugarea de motoare de căutare și posibilități de raportare; (2) continuarea completării bazei de date privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor în vederea operaționalizării Registrului Beneficiarilor Reali (3) analiza activității interne desfășurate în vederea simplificării procedurilor în materia serviciilor de eliberare destinate publicului;(4) asumarea unui rol pro-activ în relația cu asociațiile și fundațiile de utilitate publică, prin transmiterea de informări asupra obligațiilor ce le revin și publicarea pe pagina de internet a MJ a rapoartelor de activitate și situațiilor financiare anuale ale acestora; (5) intensificarea comunicării electronice în materia evidenței ONG și îmbunătățirea expunerii informațiilor pe site-ul Ministerului Justiției;(6) facilitarea accesului la informațiile solicitate prin utilizarea cu preponderență a procedurilor electronice în vederea obținerii documentelor necesare.

Date statistice relevante:

− Număr total declarații beneficiari reali: 22.662;

− Număr de dovezi de disponibilitate a denumirii eliberate: 8.879;

− Număr de refuzuri de eliberare a dovezii de disponibilitate a denumirii și comunicări de date din Registrul naţional: 5.096.

Activitatea de control

Direcția corpul de control al ministrului (DCCM) este o structură de autoritate, subordonată direct ministrului justiției, care beneficiază de independență operațională și exercită în baza ordinului ministrului justiției atribuții de verificare şi control. În cursul anului 2023 D.C.C.M. a efectuat atât acțiuni de control planificate, cât şi inopinate

Din cele 8 acțiuni de control planificate: (1) două acțiuni de control au fost efectuate în unități penitenciare; (2) două acțiuni de control profesional au vizat domeniul de activitate aferent exercitării profesiei de executor judecătoresc; (3) două acțiuni de control au vizat domeniul de activitate aferent exercitării profesiei de notar public; (4) două acțiuni de control au fost efectuate în cadrul unor instituții aflate în subordinea Ministerului Justiției.

Pentru realizarea obiectivului „ verificarea cu celeritate a aspectelor sesizate cu privire la activitatea unităților aflate în subordinea Ministerului Justiției şi a activității notarilor publici şi executorilor judecătorești, prin realizarea activităților de control inopinate” au fost realizate 17 acțiuni de control.

Din cele 17 acțiuni de control inopinate: (1) șapte controale au vizat activitatea unităților penitenciare; (2) cinci controale au fost efectuate în cadrul ministerului; (3) un control a vizat activitatea unui notar public; (5) patru controale au vizat activitatea unor executori judecătorești.

În anul 2023 au fost înregistrate spre soluționare un număr de 763 de lucrări, din care:

− 344 lucrări având ca obiect sesizări cu privire la modul de exercitare a unor profesii liberale şi activități conexe (notari publici și executori judecătorești) sau cu privire la activitatea unor instituții aflate în subordinea sau coordonarea MJ (cu excepția sistemului administrației penitenciare);

− 116 lucrări ce vizează sistemul administrației penitenciare;

− 313 lucrări diverse privind activitatea desfășurată de personalul MJ.

Numărul total al lucrărilor soluționate în anul 2023 este de 673 lucrări, din care:

− 260 lucrări referitoare la modul de exercitare a unor profesii liberale şi activități conexe (notari publici şi executori judecătorești) sau cu privire la activitatea unor instituții aflate în subordinea sau coordonarea MJ (cu excepția sistemului administrației penitenciare);

− 100 lucrări ce vizează sistemul administrației penitenciare;

− 313 lucrări diverse.

În urma acțiunilor de control şi a verificărilor prealabile efectuate la nivelul DCCM în cursul

anului 2023 au fost formulate:

− 4 sesizări ale organelor de urmărire penală.

− 18 de acțiuni disciplinare din care: 12 de acțiuni disciplinare împotriva executorilor judecătorești şi 6 acțiuni disciplinare împotriva notarilor publici.

În raport de activitatea desfășurată în cursul anului 2023, Ministerul Justiției și-a îndeplinit atribuțiile și sarcinile legale în materia avizării actelor normative deși, în unele situații, termenele legale de aviz și procedura de avizare nu au fost respectate de către inițiatorii proiectelor de acte normative.

Priorități Pentru Perioada Următoare

Prevenirea criminalităţii

Prioritățile anului 2024 în domeniul prevenirii criminalităţii vizează:

− Continuarea demersurilor în vederea finalizării fazei a doua de evaluare Working Group on Bribery privind România și sprijinirea procesului general de aderare la OCDE;

− Monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și asigurarea Secretariatului tehnic al strategiei;

− Asigurarea Secretariatului tehnic al Comitetului de Monitorizare a implementării Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024 (SNICO 2021-2024) și monitorizarea implementării SNICO 2021-2024;

− Conducerea şi derularea ședințelor Comitetului interministerial pentru coordonarea și implementarea prevederilor Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate pentru perioada 2020-2024;

− Elaborarea unui document de politică publică privind recidiva şi a unui plan de acțiune aferent pe baza unei analize aprofundate a cauzelor fenomenului (prin proiectul SECURE - A Safe and Educated Community Undertaking Responsible Engagement);

− Asigurarea operaționalizării mecanismului de accesare a avansului din compensația financiară de către victimele infracțiunii sub formă de voucher;

− Asigurarea Secretariatului Tehnic al Grupului de lucru interinstituțional privind protecția victimelor infracțiunilor, cu teme multiple: formarea profesională specializată a practicienilor care interacționează cu victimele, adaptarea infrastructurii sistemului judiciar și a celei de medicină legală la particularitățile victimelor, înființarea unor structuri speciale pentru anchetarea abuzurilor sexuale comise asupra minorilor;

− Implementarea proiectului 23RO06 – Sprijinul în implementarea integrității și anti-corupției în sfera cadrului legal din România, inclusiv în reducerea riscului de corupție în domeniul achizițiilor publice;

Realizarea agendei europene

− Îmbunătățirea anumitor aspecte semnalate în cuprinsul Rapoartelor RoL anterioare ar conduce la obținerea unui raport mai favorabil în cadrul următorului exercițiu;

− Îndeplinirea recomandărilor relevante în domeniul justiției semnalate în raportul din 2023.

Justice Scoreboard:

− Obținerea unui scor de țară cât mai bun cu privire la eficiența, calitatea și independența sistemului de justiție național în cursul exercițiului din anul 2023.

Consolidarea poziției României în „Spațiul de libertate, securitate și justiție” (afaceri europene)

− Finalizarea instrumentelor europene în domeniul justiției aflate în curs de negociere;

− Pregătirea, documentarea și demararea negocierii noilor instrumente care vor fi prezentate de Comisia Europeană în cursul anului viitor;

− Realizarea evaluărilor preliminare de impact ale documentelor strategice sau programatice ale Comisiei Europene din aria justiției sau a celor incluzând aspecte de justiție;

− Stabilirea poziției naționale cu privire la strategiile care implică competențe instituționale partajate.

Drepturile omului

− Pregătirea reprezentării statului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei - la solicitarea Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (MAE).

− Participarea la lucrările grupului de lucru interinstituțional pe problematica victimelor infracțiunilor și continuarea acțiunilor necesare implementării noilor prevederi în domeniu la nivel național, precum și identificarea celor mai bune măsuri pentru îmbunătățirea răspunsului statal la nevoile de protecție ale victimelor infracțiunilor; participarea la reuniunile Rețelei Europene privind drepturile victimelor și pregătirea contribuțiilor naționale la solicitările Rețelei.

− Punctul focal privind Carta Drepturilor Fundamentale a UE: Continuarea activității de promovare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, participarea la reuniunile punctelor focale pentru Carta Drepturilor Fundamentale a UE, pregătirea contribuțiilor pentru raportul anual privind aplicarea Cartei

Autoritatea Națională Pentru Cetățenie

Raportul de activitate pentru anul 2023 Autoritatea Națională pentru Cetățenie este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Justiţiei.

Principalele obiective ale actualei conduceri a Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) au fost:

Aplicarea riguroasă a legii în procedurile de cetățenie: Realizată cu succes prin procesarea transparentă a cererilor de cetățenie, respectând ordinea cronologică de înregistrare.

Consolidarea cooperării interinstituționale: Abordată permanent prin diverse inițiative, inclusiv prin semnarea memorandumurilor de colaborare cu instituții precum Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova și Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, precum și participarea activă la peste 40 de sesiuni de lucru interinstituționale în 2023.

Raționalizarea, digitizarea și sporirea transparenței: Obiectiv în curs de realizare realizat prin proiectul "Digitalizarea Autorității Naționale pentru Cetățenie în sprijinul activităților specifice", finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a ajuns la faza de achiziție de servicii de consultanță IT până la sfârșitul anului 2023.

Îndeplinirea obligațiilor pentru Programul Visa Waiver (PVW): Asigurat prin respectarea termenelor și criteriilor stabilite de guvern pentru integrarea datelor biometrice în procesul de dobândire a cetățeniei.

Finalizarea anexei 1 la Hotărârea de Guvern nr.1486/2005: Eforturi în curs de desfășurare pentru a include CNA pe lista obiectelor aflate sub protecția Jandarmeriei fără plată, facilitate prin intermediul Ministerului Justiției și al Ministerului Afacerilor Interne.

Participarea activă la procesul de modificare a Legii cetățeniei: Reprezentanții ANC s-au implicat activ în modificarea legilor cetățeniei române la Ministerul Justiției, pe baza unor propuneri substanțiale ale Autorității de actualizare a cadrului legal.

Creșterea resurselor umane: Eforturi continue pentru suplimentarea resurselor umane în vederea eficientizării operaționale.

Abordarea problemelor legate de sediile instituționale: Propuneri înaintate Ministerului Justiției pentru închirierea unor spații adecvate care să îndeplinească cerințele administrative și organizaționale.

ANC asigură în mod exclusiv aplicarea procedurilor legale în materia acordării, redobândirii, renunțării și retragerii cetățeniei române.

Debirocratizarea, creșterea gradului de digitalizare și a gradului de transparență în relația cu solicitanții de cetățenie - obiectiv în curs de realizare prin proiectul „Digitalizarea Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru susținerea activităților specifice", finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aceste obiective reflectă angajamentul ANC de a respecta standardele juridice, de a consolida cooperarea, de a moderniza procesele și de a asigura eficiența operațională.

II. Indicatori de referință ai activității ANC pe anul 2023:

Cereri privind cetățenia română soluționate: 42.612;

Cereri de redobândire înregistrate: 44.709;

Sesiuni de jurământ organizate de ANC: 241

Cereri privind cetățenia română avizate de Comisia pentru cetățenie: 51.063;

Număr sesizări de retragere a cetățeniei române înregistrate: 14;

Număr membri ai Comisiei pentru cetățenie: 17;

Număr litigii noi: 2233;

Număr cereri Legea 544/2001: 41;

Număr petiții online: 56.507;

Posturi: 110;

Posturi ocupate: 86

Posturi vacante: 24.

Detalii privind activitatea ANC structurată pe compartimente, se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

III. Principalele măsuri dispuse de conducerea ANC privind strategia de funcționare a instituției: În materie de cetățenie: În anul 2023, au fost soluționate prin ordin al președintelui ANC un număr de 42.612 de cereri de cetățenie.

În perioada de referință, conducerea ANC a participat la întâlniri de lucru cu instituții partenere, pentru a stabili modalități de îmbunătățire a activităților comune ale acestora în materie de cetățenie, respectiv a modalităților digitale de comunicare, cu reprezentanți ai Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului de Informații Externe, Serviciului Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală de Pașapoarte, Serviciul de Telecomunicații Speciale.

La data de 22.03.2023, la Chișinău, s-a semnat Actul adițional și Anexa privind aspecte tehnice de eficientizare a colaborării interinstituționale cu Agenția de Servicii Publice din Republica Moldova, în scopul facilitării și dinamizării schimbului de informații și convenirea premiselor formalizării în viitor a relației de colaborare dintre Autoritate și Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova.

În același context se impune menționată încheierea la Chișinău, în data de 02.11.2023, a Memorandumului de colaborare dintre Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Agenția Națională a Arhivelor Naționale din Republica Moldova, pentru verificarea datelor înscrise în actele de stare civilă sau cu privire la autenticitatea datelor din certificatele/extrasele/adeverințele de arhivă eliberate de această instituție.

De asemenea, a fost continuată relația de colaborare cu Biroul Național Interpol din România, la aceiași parametri de eficiență, în sensul verificării actelor depuse în dosare de redobândire a cetățeniei române.

În domeniul IT - digitalizare - pagina web: În cursul anului 2023 s-a implementat o nouă aplicație de programare on line pentru depunerea cererilor de cetățenie ^{programarecetatenie.eu pentru a veni în sprijinul solicitanților în ceea ce privește accesibilitatea și transparența, precum și reducerea timpilor de procesare.}

În aceeași perioadă de referință s-a procedat la actualizarea periodică a paginii web, avându-se în vedere includerea în conținutul acesteia a listelor cu documente de interes public, a celor produse și gestionate potrivit legii, precum și a unor link-uri pentru redirecționarea către paginile web ale instituțiilor partenere.

Planul Național de Redresare și Reziliență Autoritatea Națională pentru Cetățenie a continuat proiectul „Digitalizarea Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru susținerea activităților specifice", finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmând ca pe parcursul anului 2024 să fie îndeplinite activitățile specifice proiectului, conform graficului.

IV. Controale ale activității ANC: În cursul anului 2023, la nivelul ANC a avut loc controlul de fond efectuat de Corpul de Control al Ministrului Justiției, începând cu data de 24.02.2023, finalizat prin Raportul de control nr. nr. 7/27061/247/2023.

V. Vulnerabilități la nivelul activității ANC: Dosare de cetățenie în curs de soluționare: În cursul anului 2023 au fost înaintate spre soluționare Comisiei pentru cetățenie dosarele înregistrate în anul 2020, precum și primele cereri înregistrate în 2021, iar un număr de 166.072 de cereri privind cetățenia română se aflau în curs de soluționare la finalul anului 2023, care reprezintă o creștere cu 8,3% față de anul 2022. Constatăm o creștere cu 74,86 % a numărului cererilor de chemare în judecată, 90,86% dintre acestea având ca obiect nesoluționarea în termen legal a cererilor de cetățenie, raportat la termenele actuale prevăzute de Legea nr. 21/1991,

Numărul cererilor de chemare în judecată a ANC a crescut la un nivel care reprezintă 1,48 % din numărul total de cereri de cetățenie aflate în procedură de soluționare.

VI. Priorități pentru anul 2024:

Înaintarea spre analiză Comisiei pentru cetățenie a tuturor cererilor de redobândire a cetățeniei române depuse în temeiul art.11, înregistrate în perioada 2021 și repartizarea primelor 15000 cereri înregistrate în anul 2022;

Reducerea numărului de cereri de cetățenie întemeiate pe dispozițiile Legii cetățeniei române, aflate în curs de soluționare;

Transparență în comunicarea și relaționarea cu solicitanții de cetățenie română;

Consolidarea Comisiei pentru cetățenie prin creșterea numărului de membri și a personalului care asigură activitățile suport, conexe activității Comisiei;

Finalizarea la nivelul instituțiilor competente a procesului de modificare și completare a Legii nr. 21/1991, privind cetățenia română, cu consecința securizării și eficientizării procesului dobândirii la cerere a cetățeniei române.

Actualizarea organigramei și reorganizarea ANC;

Continuarea activităților specifice proiectului „Digitalizarea Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru susținerea activităților specifice”, finanțat prin PNRR;

Implementarea noului Regulament de programare on-line pentru depunerea dosarelor de cetățenie;

Includerea ANC, prin hotărâre de Guvern, în cadrul instituțiilor a căror pază este asigurată cu efective ale Inspectoratului General al Jandarmeriei Române;

Dezvoltarea cooperării inter-instituționale și a dialogului cu structurile guvernamentale cu atribuții în materie de cetățenie și cu instituțiile cu competențe specifice domeniului securității naționale.

Sumar

În anul 2023, au fost soluționate prin ordin al președintelui ANC un număr de 42612 de cereri de cetățenie, iar Comisia pentru cetățenie a avizat 51063 de cereri.

În perioada de referință, numărul de cereri de redobândire a cetățeniei române depuse în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991, a crescut cu 19,25 % față de anul 2022 (21.231 de cereri, față de 17143 cereri înregistrate în anul anterior).

De asemenea, comparativ cu anul 2022, s-a înregistrat o creștere de 30,4 % a numărului cererilor de redobândire a cetățeniei române depuse în temeiul art. art. 10 din Legea cetățeniei române (5726 de cereri, față de 3985 de cereri înregistrate în anul anterior).

În aceeași perioadă de referință, la sediul ANC din București, au fost organizate 241 sesiuni de depunere jurământului de credință față de România.

Imposibilitatea obiectivă de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române cu respectarea termenelor legale actuale nerealiste, a determinat creșterea numărului cererilor de chemare în judecată având ca obiect nesoluționarea cererilor de cetățenie în termen legal.

Astfel, deși numărul solicitărilor de cetățenie a crescut considerabil în perioada 2018 - 2023, dinamica de personal a înregistrat o evoluție negativă.

La înființarea instituției în anul 2010, în organigrama ANC erau prevăzute 126 de posturi.

La data de 31 decembrie 2023, în schema de personal erau 110 posturi, dintre care 24 posturi vacante.

Bugetul alocat ANC pentru anul 2023 a fost de 25.595.000 lei, iar plățile au fost în sumă de 24.605.706 lei, rezultând o execuție bugetară de 96,13%

　

Administrația Penitenciarelor

Raportat la un efectiv mediu de 23.360 deținuți (2023), deficitul de locuri de cazare, calculat la 4mp pentru fiecare deținut, a scăzut de la 2.888 de locuri la finalul anului 2022, la 2.437 locuri, ca urmare a măsurilor dispuse de ANP în vederea creșterii capacității locurilor de deținere.

Mai mult, au fost verificate și dispuse acțiuni suplimentare în vederea echilibrării efectivelor de persoane custodiate la nivelul unităților, astfel încât să fie asigurată suprafața individuală echitabilă, fiind gestionate, în mod eficient, spațiile de cazare avute la dispoziție. În acest sens, ANP a dispus transferul pentru un număr de 3.624 de deținuți.

În consecință, gradul mediu de aglomerare per sistem, pentru regimurile deschis și închis, înregistrează o scădere față de valorile de la nivelul anului 2022, iar gradul de ocupare pentru regim semideschis se menține la același nivel.

Conform Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmives și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, aprobat de către Guvern prin Memorandum, îmbunătățirea condițiilor materiale în penitenciare se realizează prin investiții în infrastructura fizică a acestora, respectiv crearea unui număr de 7.849 locuri noi de cazare și modernizarea a 946 locuri de cazare.

Secțiunea I a Planului de acțiune 2020 - 2025 se referă la îmbunătățirea condițiilor de detenție din unitățile penitenciare și este structurată astfel:

Sursa de finanțare I. 1.400 de locuri noi de cazare și 100 de locuri de cazare modernizate finanțate prin Mecanismul Financiar Norvegian.

Au fost continuate activitățile specifice prevăzute în cadrul proiectelor MFN 2014-2021: Correctional, CHILD, 4NORM-ality, Secure astfel:

Sunt în derulare serviciile de elaborare a proiectelor tehnice aferente următoarelor obiective de investiții, în cadrul proiectelor:

Correctional: Complex corecțional – Penitenciar Târgu-Mureș (210 locuri noi)

SECURE: Pavilion multifuncțional și baza sportivă – Penitenciar Mărgineni (52 locur).

Se află în curs de derulare procedurile de achiziție privind atribuirea contractelor de execuție lucrări aferente obiective de investiții, în cadrul proiectului 4NORM-ality:

Pavilion detenție + seră - Penitenciar Ploiești (80 locuri noi de cazare).

Au fost încheiate contractele de execuție lucrări și se află în curs de execuție, în cadrul proiectelor:

Correctional: Complex corecțional – Penitenciar Vaslui (210 locuri noi de cazare): contract nr.38028/03.08.2023, valoare 22.467.538,94 lei cu TVA, cu data de începere a execuției lucrărilor 11.08.2023, durată de execuție 24 luni.

Complex corecțional – Penitenciar Botoșani (320 locuri noi de cazare):contract nr.47431/27.11.2023, valoare 36.654.068,62 lei cu TVA, cu data de începere a execuției lucrărilor 13.12.2023, durată de execuție 24 luni.

Child: Modernizare Centru Educativ Tg. Ocna (108 locuri modernizate și 7 noi locuri de cazare), contract nr.22454/22.02.2023, valoare 8.293.436,64 lei cu TVA, cu data de începere a execuției 01.03.2023, durată de execuție 16 luni.

4NORM-ality: Complex corecțional – Penitenciar Constanţa – Poarta Albă – Secţia exterioară Valu lui Traian (80 locuri noi), contract nr. 61955/26.07.2023, valoare 11.836.836,64 lei cu TVA, cu data de începere a execuției 25.08.2023, durata de execuție 14 luni.

Pavilion nou de deținere + Seră – Penitenciar Craiova – Secția exterioară Işalniţa (80 locuri noi de cazare), contract nr.41800/12.04.2023, valoare 107.978,63 lei cu TVA, cu ordin de începere nr. 4516/02.05.2023, durată de execuție 11 luni.

Sursa de finanțare II. 4.549 locuri noi de cazare și modernizarea a 846 de locuri de cazare, finanțate din bugetul de stat.

Din perspectiva construirii noilor locuri de deținere, Etapa a III-a prevede, pentru 2023, 1.035 locuri noi de cazare și 363 locuri modernizate. Demersurile vor fi continuate în Etapa a IV- a (2024): 2.859 locuri noi de cazare și 180 locuri modernizate.

Cu privire la respectarea măsurilor prevăzute în Memorandum, în anul 2023 au fost continuate demersurile privind realizarea obiectivelor de investiții, fiind recepționate lucrările de la Penitenciarul Codlea, rezultând, astfel, un număr de 56 locuri noi de cazare.

În vederea îndeplinirii obiectivelor asumate pentru Etapa II a Memorandumului, la finalul anului 2023, ANP a dat în folosință un număr de 1.282 locuri noi de cazare, dintre care 1.113 locuri realizate prin transformarea unor spații existente, în spații de cazare, în 12 unități penitenciare și 169 locuri, prin punerea la dispoziție a acestora de către beneficiari externi, la 3 unități penitenciare.

Tot în anul 2023, în scopul realizării locurilor noi și modernizate cuprinse în Planul de acțiune 2020-2025, a fost continuată derularea obiectivelor de investiții de la nivelul sistemului penitenciar, fiind avizate, în acest sens, în cadrul Consiliului tehnico-economic al ANP, studii de fezabilitate și devize generale la faza proiect tehnic.

De asemenea, în 8 unități penitenciare (Galați, Botoșani, Bistrița, Ploiești - Târgșorul Nou, Mioveni, Centru de Detenție Brăila Tichilești, București Jilava și Aiud) a fost contractată execuția lucrărilor pentru construirea de noi pavilioane de deținere, din care vor rezulta 1.105 locuri noi de cazare. În anul 2024 va continua derularea procedurilor de achiziții pentru atribuirea contractelor de execuție lucrări în 4 penitenciare: Timișoara, Mioveni, Găești și Focșani, din care vor rezulta 441 locuri noi de cazare și 180 locuri modernizate.

Se află în curs de implementare etapele aferente obiectivelor de investiții derulate de către Compania Națională de Investiții prin Programul National de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS), acestea fiind incluse pe Lista Sinteză din cadrul Subprogramului ”Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”, aprobată prin Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) nr.1110/04.08.2021. Astfel, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, se află în derulare procedurile de achiziții privind atribuirea contractelor de proiectare și execuție lucrări în penitenciarele Bistrița, Gherla și Craiova-Pelendava, din care vor rezulta un număr de 1.125 locuri noi de cazare.

Totodată, ca o măsură alternativă a Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, în anul 2023 a fost contractat studiul de fezabilitate - tip pentru obiectivul de investiții „Construcție tip – Pavilion detenție 100 locuri regim deschis”. Acest obiectiv va fi realizat la nivelul a 13 unități penitenciare. În luna decembrie 2023, au fost aprobați, în Consiliul tehnico-economic al ANP, indicatorii tehnico-economici aferenți studiului de fezabilitate - tip pentru un număr de 20 de obiective de acest fel.

În anul 2023, la nivel de sistem, au fost în curs de execuție sau au fost încheiate contractele de lucrări pentru 37 obiective subsidiare (20 obiective de investiții și 17 de intervenție fără autorizație de construire). În vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, precum și a condițiilor de detenție în ceea ce privește modernizarea spațiilor de cazare existente, asigurării hranei persoanelor private de libertate, furnizării agentului termic în perioada rece, asigurarea dreptului la plimbare, diminuarea riscurilor în ceea ce privește siguranța locurilor de deținere, precum și asigurarea utilităților pentru pavilioanele nou create.

În anul 2023 au fost recepționate 13 obiective de această natură, restul obiectivelor urmând a fi continuate în anul 2024.

În perioada 2018-2023, ANP, în calitate de beneficiar, a implementat proiectul Consolidarea instituțională a sistemului penitenciar românesc, cod SIPOCA 60, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, Axa prioritară 1 – Administrație publică și sistem judiciar eficiente.

În anul 2023 au fost contractate servicii de specialitate, defalcate pe 8 loturi și definitivat studiul menționat. Astfel, la 155 de imobile din cadrul a 41 unități din sistemul penitenciar s-au elaborat:

Expertize tehnice (rezistență și stabilitate);

Expertize tehnice privind cerința esențială securitate la incendiu;

Audituri energetice.

În cadrul acestor documentații a fost analizată, în conformitate cu reglementările tehnice specifice, starea tehnică a celor 155 de imobile, gradul de îndeplinire a tuturor cerințelor fundamentale privind calitatea în construcții, precum și coeficientul termic al imobilelor expertizate, urmărindu-se respectarea prevederilor OMJ nr. 2772/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, cu modificările şi completările ulterioare.

Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar are ca scop planificarea, organizarea și urmărirea implementării procesului de modernizare și dezvoltare a infrastructurii sistemului penitenciar. Impactul așteptat prin realizarea obiectivelor propuse este creșterea gradului de siguranță în exploatare al imobilelor, îndeplinirea cerințelor fundamentale de calitate în construcții și îmbunătățirea condițiilor de detenție în conformitate cu standardele internaționale, obiectivul principal al strategiei fiind Modernizarea infrastructurii sistemului penitenciar și, după caz, creșterea capacității de cazare a unităților, prin supraînălțarea unor imobile.

Astfel, au fost stabilite direcții de acțiune privind modernizarea imobilelor evaluate conform soluțiilor prezentate în rapoartele de expertiză, sens în care a fost întocmit Planul de acțiune în vederea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar din punct de vedere al infrastructurii spațiilor de cazare a persoanelor private de libertate 2024-2030. Planul de acțiune va fi pus în aplicare în funcție de alocațiile bugetare disponibile.

Sursa de finanțare III. Crearea a 1.900 locuri noi de cazare prin înființarea a două penitenciare (Berceni și Unguriu) – finanțate printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 221,5 milioane euro (împrumut în valoare de 177 milioane euro şi contribuția României, în valoare de 44,5 milioane euro);

În anul 2023, indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiții Penitenciar P47 Berceni (HG nr.347/19.04.2023) și Penitenciar P48 Unguriu (OMJ nr. 737/C/05.05.2023) au fost reaprobați la faza studiu de fezabilitate. În vederea parcurgerii următoarelor etape, în anul 2023 au fost demarate și finalizate procedurile de achiziții publice, astfel fiind încheiate și semnate contractele de servicii de supervizare și supraveghere tehnică prin diriginți de șantier și contractele de execuție lucrări pentru ambele obiective de investiții.

O componentă de absolută noutate va fi reprezentată de pavilionul „libertate asumată” (plasat în exteriorul Penitenciarului Unguriu) cu o capacitate de 16 locuri pentru deținuții din regimul deschis, aflați în perioada de pregătire pentru liberare.

În anul 2024 se vor demara lucrările de execuție pentru ambele obiective de investiții

În anul 2023 au fost înregistrate progrese semnificative privind modernizarea sistemului penitenciar, asigurarea standardelor, recomandărilor europene și internaționale referitoare la tratamentul persoanelor aflate în stare privativă de libertate, precum și din perspectiva valorificării recomandărilor formulate de Comitetul European pentru Prevenirea

Torturii și Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante, inclusiv prin profesionalizarea activităților și misiunilor operative.

În perioada de referință a fost promovată și adoptată modificarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, astfel fiind creat cadrul legislativ pentru:

reducerea evenimentelor negative survenite pe fondul consumului de alcool și substanțe interzise, ca urmare a efectuării testelor cu dispozitive specifice și transmiterii unor copii ale corespondenței primite persoanelor private de libertate, în condiții de confidențialitate, în cazul existenței unei suspiciuni de introducere în penitenciar a substanțelor interzise;

creșterea numărului de persoane private de libertate, care să beneficieze de vizită fără dispozitiv de separare (inclusiv în spațiile mama/tata și copilul) și de comunicări online;

realizarea dreptului la cumpărături în sistem online sau prin comandă la distanță;

reglementarea posibilității de formulare a cererilor în sistem online;

reglementarea clară a situațiilor în care deținuții sunt prezentați, sub escortă, la funeraliile unui membru de familie.

Complementar demersului legislativ, începând cu luna noiembrie, a fost implementat un nou soft informatic de evidență a datelor persoanelor private de libertate – aplicația informatică IMSWeb. Îmbunătățirile specifice perspectivei siguranța deținerii, aplicării regimului și legalității deținerii vizează:

configurare a fluxului de cereri pentru optimizarea procesului de formulare a acestora, în sistem online;

fluxuri de aprobare integrată, între unități și ANP pentru comisia de recompense (permisiuni de ieșire din penitenciar) și comisia de stabilire, individualizare și schimbare a regimului de executare (formularea propunerilor de transfer);

gestionare a dosarelor de incident, în format electronic, pentru evenimente negative;

acordarea accesului deținuților la o serie de informații prin infochioșc: depuneri și verificare răspuns cereri, notificări cu privire la programul individual, situație juridică, situație financiară etc;

o singură listă națională de beneficiari utilizată în organizarea muncii;

integrarea IMSWeb cu aplicații de cumpărături online.

Procesul de modernizare a inclus și demersuri de îmbunătățire a dotării cu armament, muniție și echipament de intervenție/protecție, fiind continuate procedurile de achiziție publică.

În anul 2023, au fost obținute rezultate cu valori maximale pentru următorii indicatori:

transferuri realizate în vederea echilibrării efectivelor de persoane private de libertate;

vizite acordate fără dispozitiv;

garanții acordate și persoane transferate din alte state;

numărul de acțiuni de percheziție realizate, în contextul reducerii cu aproximativ 30% a numărului de obiecte interzise descoperite;

venituri realizate de deținuți din muncă de prestări- servicii;

efective de persoane transportate prin echipajele SPEDT.

Aplicarea regimului penitenciar persoanelor private de libertate

Situația privind drepturile acordate, sancțiunile disciplinare aplicate, precum și recompensele puse în aplicare în anul 2023 se prezintă astfel:

Vizite intime cu durata de 48 ore, acordate cu ocazia încheierii căsătoriei - 325

Vizite intime cu durata de 3 ore - 11.187;

Vizite cu dispozitiv de separare - 90.537;

Vizite fără dispozitiv de separare - 174.956;

Comunicări online - 57.701;

Pachete primite - 126.081;

Corespondență primită de către deținuți - 195.035;

Recompense acordate - 54.358, dintre care 3.907 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar;

Sancțiuni disciplinare aplicate - 13.280, dintre care 661 de sancțiuni care presupun izolarea/separarea de colectiv.

Situația despăgubirilor acordate deținuților prin hotărârile și deciziile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, înregistrate până la data de 31.12.2023 la nivelul ANP, în urma comunicărilor transmise de Ministerul Finanțelor Publice, însumează 16.812.943 Euro și 10.000 franci elvețieni, pentru 4.330 cereri soluționate.

Garanțiile acordate statelor partenere, în vederea punerii în executare a mandatelor europene de arestare.

Pentru punerea în aplicare a mandatelor de arestare emise de către instanțele naționale, Ministerul Justiției din România, prin ANP, a oferit garanții cu privire la condițiile de detenție ce vor fi asigurate persoanelor ce fac obiectul acestui tip de procedură. Acest demers are în vedere îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor, astfel cum au fost asumate, în condiții de transparență și obiectivitate.

În aceste coordonate, s-a constatat în repetate rânduri, o colaborare consistentă între România și celelalte state partenere, numărul garanțiilor oferite și numărul persoanelor transferate fiind dovada respectării obligațiilor asumate de statul român, conform standardelor europene consacrate. Spațiul minim individual asigurat respectă întocmai recomandările europene și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul articolului 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În anul 2023 au fost acordate 735 de garanții în vederea transferării persoanelor pe numele cărora au fost emise mandate europene de arestare, cel mai mare număr înregistrat până în prezent. Astfel, au fost oferite cu 43 mai multe garanții, comparativ cu anul 2022.

În acest sens, niciuna dintre garanțiile minime acordate nu a avut caracter general, ANP bazându-se pe jurisprudența Curții de Justiției a Uniunii Europene, în materia condițiilor de detenție, respectiv punctul 86, care a statuat principiul analizării solicitărilor ”case-by-case2”. Procedura acordării garanțiilor ”case-by-case” a fost apreciată favorabil cu ocazia evaluării efectuate de către echipa de experți coordonată de Consiliul Uniunii Europene, în cadrul celei de-a noua runde de evaluări reciproce, în România.

Este de subliniat faptul că numărul de persoane predate din statele partenere în baza garanțiilor oferite de ANP a înregistrat o creștere în anul 2023, fiind transferați în vederea executării pedepsei 535 deținuți, comparativ cu anul 2022, când au fost transferați în vederea executării pedepsei 442 deținuți.

Situația persoanelor custodiate în prezent, pentru care au fost oferite garanții, în funcție de statul din care au fost transferate, se prezintă astfel:

Marea Britanie - 218 deținuți

Germania - 153 deținuți

Italia - 49 deținuți

Olanda - 43 deținuți

Danemarca - 16 deținuți

Israel, Finlanda și Japonia câte 1 deținut

Irlanda și Franța câte 3 deținuți

Norvegia - 4 deținuți

Belgia - 4 deținuți

Elveția - 12 deținuți

Austria - 49 deținuți

Suedia - 15 deținuți

În anul 2023 nu au fost constatate încălcări ale garanțiilor oferite persoanelor transferate în baza mandatelor europene de arestare, de către instituțiile abilitate să verifice respectarea acestora.

Astfel, respectarea garanțiilor asumate de către România în relația cu statele partenere a reprezentat și în anul 2023 o prioritate a sistemului penitenciar, fiind dispuse, în permanență, măsuri în vederea maximizării spațiului individual asigurat, precum și demersuri suplimentare în vederea continuării eforturilor de monitorizare a persoanelor transferate în baza mandatelor europene de arestare, precum:

implementarea unui sistem informatic nou de monitorizare a persoanelor private de libertate pentru care au fost oferite garanții, prin intermediul aplicației informatice IMSWeb;.

creșterea nivelului de comunicare în relația cu Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară – Ministerul Justiției;

realizarea analizelor și statisticelor detaliate privind modul de respectare a garanțiilor oferite persoanelor private de libertate;

reinstruirea șefilor serviciilor regim penitenciar, în cadrul convocării profesionale (noiembrie) și cu ocazia videoconferințelor lunare.

Demersurile instituționale din anul 2023 au vizat creșterea nivelului de colaborare în materie și monitorizarea capacității de cazare, astfel încât sistemul penitenciar din România să aibă capacitatea de a garanta statelor partenere, într-un orizont de timp rezonabil, asigurarea unui spațiu minim individual de 4mp, cu ocazia punerii în executare a mandatelor europene de arestare.

Domeniul siguranța deținerii

Descoperiri de substanțe şi obiecte interzise. Producerea unor evenimente negative

Principala exigență instituțională în domeniul siguranței deținerii vizează prevenirea și obturarea căilor de introducere a obiectelor interzise, în interiorul locurilor de deținere. Pentru îndeplinirea acestui scop, administrațiile unităților penitenciare au depus eforturi susținute, reliefate, de altfel, în situația statistică a numărului de cazuri de descoperire a telefoanelor mobile.

Astfel, din totalul de 497 telefoane mobile identificate în cursul anului 2023, 114 au fost descoperite înainte de intrarea în posesie, iar 383 au fost identificate după intrarea în posesia persoanelor aflate în detenție.

Comparativ cu anul 2022, s-a constatat o reducere cu aproximativ 50% a numărului de telefoane mobile descoperite (cu 408 mai puține). Deși numărul deținuților a crescut cu aproximativ 650, se observă și un trend descendent al cartelelor SIM descoperite, cu aproximativ 30%.

Din totalul de 413 cazuri în care au fost descoperite substanțe interzise, inclusiv cele susceptibil a fi stupefiante, 147 dintre acestea au fost descoperite înainte de intrarea în posesie, iar 266 au fost identificate după intrarea în posesia persoanelor aflate în detenție.

Aceste rezultate sunt remarcabile în contextul provocărilor care decurg din dificultatea depistării acestui tip de obiecte interzise, precum și din cauza creșterii semnificative a activităților cu deținuții din anul 2023 (operaționalizarea punctelor de lucru cu cazare permanentă, muncă, școlarizare, prezentare organe judiciare).

Măsurile suplimentare dispuse de managementul sistemului pentru ținerea sub control a acestui fenomen au inclus și valorificarea tuturor mijloacelor materiale, informaționale și de pregătire profesională, inclusiv prin suplimentarea consistentă a numărului de percheziții (9.658 percheziții în 2023 față de 7.721 percheziții în 2022,).

Unul dintre resorturile explicative privind creșterea numărului de situații de descoperire a substanțelor interzise rezultă din modificările legislative intervenite în anul 2023, prin care au fost stabilite pârghiile legale în vederea confiscării drogurilor/substanțelor interzise transmise prin intermediul corespondenței persoanelor private de libertate.

Imperativ, măsurile de siguranță adoptate la nivelul unităților penitenciare au vizat și evenimentele negative de tipul evadărilor, părăsirilor punctelor de lucru sau tentative de acest tip. Pe parcursul anului 2023, au avut loc 8 incidente de această natură.

Cu privire la numărul evenimentelor negative, evidențele sistemice indică un total de 7.938 evenimente negative, în scădere cu 94, comparativ cu anul 2022. Din totalul evenimentelor negative înregistrate, doar 32,5% au fost incidente operaționale, toate fiind analizate de către Camera Operațională din ANP, din perspectiva modului de gestionare a incidentelor, imaginilor video surprinse și conformității documentelor întocmite, pentru dispunerea unor măsuri suplimentare, după caz.

Personalul planificat la camera operațională decide când un incident operațional se poate declara soluționat, iar, în cazurile în care sunt necesare efectuarea unor verificări suplimentare sau transmiterea de noi documente și imagini video, se dispune polițiștilor de penitenciare din teritoriu să nu părăsească serviciul până la lămurirea incidentelor, sub toate aspectele.

Îndrumările primite de ofițerii care au gestionat incidentele operaționale au permis o îmbunătățire a procedurii disciplinare aplicabile persoanelor private de libertate, prin certificarea documentelor specifice, precum: rapoarte de incident, declarațiile deținuților, notele de informare întocmite de polițiștii de penitenciare prezenți la gestionarea incidentului, precum și înregistrările audio-video.

Evenimente negative

Trimestrul I - 1.722, Trimestrul I I - 1.816, Trimestrul III - 2.238, Trimestrul I V - 2.162.

Domeniul legalitatea deținerii

Dinamica efectivului de persoane private de libertate

În cursul anului 2023, în unitățile penitenciare au fost depuse 11.218 persoane private de libertate, iar 10.921 au ieșit din sistemul penitenciar. Analiza datelor statistice indică o scădere a numărului persoanelor custodiate puse în libertate condiționat (4.890), față de anul 2022 (5.557) și o creștere a numărului persoanelor puse în libertate la expirarea pedepsei în termen (2.155), față de anul anterior (1.733).

În anul de referință, la nivelul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar au fost analizate 34.905 propuneri și cereri de transfer, unitățile subordonate formulând 7.805 propuneri de transfer. Astfel, în vederea echilibrării efectivelor custodiate și a uniformizării indicelui de ocupare, s-a dispus transferul la alte unități de profil, pentru 3.709 de persoane private de libertate.

Complementar acestor demersuri, a fost dezvoltată și implementată, începând cu data de 06.11.2023, noua aplicație informatică (Inmates Management System - IMS), o platformă digitală inovatoare menită să eficientizeze activitățile curente, să ofere o perspectivă de ansamblu, în timp real, a situației existente la nivelul unităților subordonate și să asigure o gestionare mai robustă a datelor.

Serviciul de Pază și Escortă are Deținuți Transferați (SPE DT)

În procesul de relocare a persoanelor custodiate la nivel național au fost efectuate 2.744 misiuni, asigurându-se transferul a 68.911 persoane private de libertate, comparativ cu anul 2022, în care, prin 3.168 misiuni specifice, a fost posibil transferul a 53.900 persoane private de libertate, ceea ce indică menținerea unui nivel ridicat al acestei activități.

Se observă o creștere considerabilă a numărului de persoane custodiate transportate (15.011), generată de creșterea efectivului de persoane private de libertate, coroborat cu reluarea judecării cauzelor cu prezență fizică.

Organizarea muncii

Dezideratul sistemului penitenciar este reprezentat de creșterea implicării deținuților în activități educative, de formare profesională, de asistență psihosocială și lucrative, astfel încât persoanele aflate în detenție să petreacă cât mai mult timp în afara camerelor de deținere, mai ales în contextul recomandărilor europene care vizează, pentru astfel de activități, un timp de 8 ore zilnic.

Astfel, în anul 2023, din efectivul mediu de 23.360 de persoane private de libertate, au fost repartizate la muncă 6.032 de persoane, comparativ cu anul 2022, când, raportat la un efectiv mediu de 23.114 deținuți, au fost implicate 5.990 de persoane.

O soluție inovativă aplicată deținuților custodiați din regimul deschis și regimul semideschis, a constituit înființarea a șase puncte de lucru, unde aceștia sunt cazați în exteriorul locului de deținere, în spații special amenajate de agentul economic, în colaborare cu penitenciarele Ploiești (35 locuri), Timișoara (142 locuri), Bistrița (47 locuri), Craiova (97 locuri), Brăila, (24 locuri) și Arad (30 locuri) rezultând, astfel, un total de 375 locuri de cazare la 4mp, cu respectarea standardelor de calitate.

Demersul întreprins de unitățile penitenciare se aliniază celor mai recente recomandări ale Parlamentului European referitoare la sistemele penitenciare și condițiile din închisori, potrivit cărora statele membre sunt încurajate să elaboreze instrumente pentru a sprijini revenirea deținuților la activitatea profesională, prin identificarea oportunităților de ocupare a unor locuri de muncă, în raport cu nevoile din regiune.

Complementar implicării în muncă, persoanele private de libertate își organizează singure timpul avut la dispoziție, prin asumarea unui mod de viață responsabil, fiind asigurate premisele și pentru creșterea gradului de siguranță a comunității și, implicit, pentru prevenirea recidivei.

În contextul indicat anterior, în anul 2023 veniturile proprii încasate din prestări servicii au fost în sumă de 70.459.506,06 lei fără TVA, cu 9.413.675,43 lei mai mult decât cele încasate în anul 2022, înregistrându-se o creștere cu 13,36%.

Ca urmare, venitul mediu brut/deținut a crescut, de la 2.693,59 lei/lună în anul 2022, la 3.063,89 lei/lună în anul 2023. În consecință, indicele de realizare al salariului minim pe economie a fost de 92.85% în anul 2023, comparativ cu anul 2022, când se situa la 105%.

Coeficient de agresivitate

Pentru formarea unei imagini realiste, bazate pe date concrete, a fenomenului violenței carcerale, precum și a identificării elementelor care pot conduce la angajarea persoanelor private de libertate în comportamente agresive, se asigură, anual, o analiză cantitativă și calitativă a datelor privind evenimentele negative înregistrate. În acest context, coeficientul mediu de agresivitate înregistrat la nivelul sistemului, în anul 2023, este de 0.18%.

Asigurarea funcției de reabilitare și reintegrare socială a persoanelor private de libertate

Colaborarea cu partenerii instituționali, pentru facilitarea procesului de reintegrare socială

Conform Planului de implementare a H.G. nr. 430/2020 pentru aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, în anul 2023:

A fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial, Decizia directorului general al ANP nr. 709/2022 privind aspectele procedurale specifice cu privire la participarea persoanelor private de libertate la cursurile învățământului dual, în vederea asigurării accesului acestora la activități de instruire școlară și formare profesională.

A fost promulgată Legea nr. 362/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, asigură cadrul legal pentru accesarea, de către ANP a unor surse de finanțare de la bugetul de stat, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate (Programe de Interes Național).

A fost adoptată Metodologia cadru privind rea post-penală elaborat în cadrul grupului de lucru inter-instituțional (Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Națională de Probațiune, Ministerul Educației, Agenția Națională Antidrog, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție).

Au fost desfășurate 48 de activități, în parteneriat interinstituțional, cu implicarea a 31 de unități penitenciare, organizate pentru diseminarea modelelor de bună practică, accentuându-se nevoia de suport comunitar pentru reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate și prevenirea recidivei.

Optimizarea intervenției recuperative

A fost continuată diversificarea și adaptarea Ofertei de activități și programe de reintegrare socială, la finalul anului 2023, fiind incluse 104 programe: 51 programe de educație, 21 programe de asistență psihologică, 12 programe de asistență socială, 15 programe pentru minori și tineri și 5 programe pentru femei.

Au fost inițiate demersuri pentru elaborarea a cinci programe noi, care urmăresc:

Prevenția și siguranța în domeniul educației rutiere;

Familiarizarea deținuților cu domeniile de competență necesare dezvoltării personale;

Terapia centrată pe compasiune;

Formarea, în rândul deținuților, a unor persoane care să ofere sprijin altor deținuți care prezintă boli psihice grave;

Dezvoltarea cunoștințelor și competențelor pentru independență financiară.

Demersurile de elaborare a noilor programe, precum și ajustarea altor 10 programe, au fost fundamentate de concluziile evaluărilor realizate de către experții externi privind eficacitatea programelor de educație, asistență psihologică și asistență socială incluse în Oferta standard de programe și activități destinate persoanelor private de libertate, realizate în cadrul Proiectului Correctional.

A fost elaborat un Program de educație remedială adresat persoanelor internate de etnie romă, precum și altor minori și tineri vulnerabili (Proiectul CHILD - Reintegrarea socială a minorilor prin învățare și dezvoltare personală);

A fost revizuit Programul de asistență psihologică generală „Terapia asistată de animale pentru persoanele private de libertate”;

A fost promovat, la nivel național, Programul BRISAR - Program de asistență psihologică generală, care vizează reducerea riscului de recidivă în rândul persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice.

Comparativ cu anul 2022 (289.436 participări), demersurile de reintegrare socială, cele trei arii (educație, asistență psihologică și asistență socială) au cunoscut în anul 2023 trend ascendent (302.292 participări).

Numărul persoanelor private de libertate incluse în activități de consiliere, corespunzător tuturor celor trei arii de intervenție, a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2023, aspect care subliniază importanța acordată, la nivelul sistemului, activităților destinate detensionării stării de spirit și prevenirii evenimentelor negative.

Un total de 2.275 de persoane private de libertate au fost înscrise la activități de instruire școlară, raportat la luna octombrie 2023.

Ponderea deținuților participanți la activitatea de instruire școlară a crescut de la 9% la 11% (anul școlar 2023 - 2024.

Evoluția numărului de persoane private de libertate participante la cursuri de formare profesională reflectă multiplicarea oportunităților oferite deținuților de a-și valorifica deprinderile practice și de a petrece timpul, în mod constructiv. Complementar activităților de formare profesională, la nivel național sunt implementate nouă proiecte de activitate pentru instruirea persoanelor private de libertate în meserii considerate de utilitate pentru unitățile penitenciare. Pe parcursul anului 2023, în aceste proiecte de activitate au fost incluși 1.070 deținuți din 36 unități penitenciare.

Dintre aceștia, 816 au finalizat activitatea, după cum urmează;

Lucrări de cultura plantelor - 81

Lucrări de croitorie - 49

Lucrări de zidărie și lucrări de faianțare - 21

Lucrări de lăcătușerie și elemente de bază în sudură - 60

Lucrări de zugrăveli și lucrări de vopsitorie - 269

Lucrări de pereți/tavane - 59

Lucrări de pardoseli - 34

Lucrări de instalații sanitare -152

Lucrări de dulgherie - 91

Asigurarea unui cadru comun de desfășurare a activităților

A fost elaborat proiectul de modificare și completare a Deciziei nr. 500460/2017 pentru aprobarea Normelor naționale în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale a persoanelor internate în centre educative și centre de detenție, acesta fiind aprobat prin Decizia directorului general al nr. 670/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1143/18.12.2023.

Activități de impact derulate în cadrul proiectelor:

Proiectul Correctional, care are o importantă componentă privind incluziunea socială a categoriilor de persoane custodiate identificate cu risc de excluziune, în special a celor de etnie romă, au avut loc următoarele activități:

A fost întreprins un demers de cercetare, documentare și evaluare, pentru identificarea nevoilor specifice minorităților din sistemul penitenciar și din sistemul de probațiune, cu accent pe persoanele de etnie romă și alte categorii cu risc de excluziune socială, de către experți externi.

Pe baza concluziilor raportului, a fost inițiată o Campanie de conștientizare a diversității interculturale, cu accent pe populația de etnie romă și alte categorii supuse riscului de excluziune socială. Pentru susținerea activităților au fost dezvoltate o serie de materiale de informare și promovare (ex.: film de 10 minute, clip de 3 minute, broșură, afiș generic de interior, pliant, banner roll-up etc.).

În Proiectul „A Safe and Educated Community Undertaking Responsible Engagement – SECURE”, ANP a susținut realizarea analizelor cantitative și calitative necesare pentru elaborarea Studiului integrat privind cauzele recidivei, prin oferirea de date statistice care au fost prelucrate de către experții contractați. Acesta a fost recepționat în luna decembrie 2023 și va constitui fundamentul pentru elaborarea, pe parcursul anului 2024, a unui document național de politică publică privind prevenirea recidivei în România.

În cadrul Proiectului CHILD, în anul 2023 au fost organizate cursuri de instruire profesională a personalului care lucrează cu minorii și tinerii privați de libertate, însumând 41 de participanți, astfel:

Curs susținut, în format online, de către experți reintegrare socială din cadrul aparatului central. Materialul suport a fost reprezentat de Cursul de instruire pentru personalul care lucrează cu minorii și tinerii privați de libertate elaborat în cadrul Proiectului „Consolidarea capacității Penitenciarului pentru minori și tineri Bacău de a respecta instrumentele internaționale relevante privind drepturile omului”, implementat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014.

Curs de specializare în domeniul consilierii copilului care a suferit pierderi, acreditat de către Colegiul Psihologilor din România - 10 specialiști.

Curs de Pedagog social (Cod COR 341202), 10 polițiști de penitenciare primind certificate de specializare pentru această ocupație.

Asigurarea asistenței medicale a persoanelor private de libertate

Prin asigurarea tuturor serviciilor medicale pentru persoanele custodiate, precum și prin rapiditatea în intervenție și în acordarea profesionistă a serviciilor de sănătate, a fost atins dezideratul privind menținerea, în sistemul penitenciar, a unei rate a mortalității generale net scăzută, de doar 3,02‰, comparativ cu evoluția ratei mortalității în România (mortalitatea generală la 1.000 locuitori în România a fost, în primele 9 luni din anul 2023, 11.0‰- Sursa datelor I.N.S. și C.N.S.S.P.).

Principala misiune a rețelei sanitare a ANP, de a proteja şi promova sănătatea persoanelor private de libertate, este implementată în concordanță cu principiile actuale de abordare umanistă și comprehensivă a îngrijirii sănătății. Abordarea este centrată, în mod echilibrat, pe nevoile de sănătate, așteptările și bunăstarea tuturor persoanelor custodiate. Accesul garantat și facil la serviciile de sănătate (profilactice, diagnostice și terapeutice) a fost susținut, și în 2023, de menținerea unui număr ridicat de servicii complexe de asistență medicală: primară, stomatologică, de specialitate clinică și spitalicească.

Servicii medicale acordate persoanelor private de libertate în anul 2023

Deținuți care beneficiază de însoțitor - 93

Expertize medico-legale pt. întreruperea executării pedepsei pe motiv de boală - 8

Expertize medico-legale încheiate - 666

Internări în penitenciarele spital - 8.141

Internări în alte spitale - 778

Internări în infirmerie - 2.557

Investigații paraclinice efectuate - 17.520

Examene de specialitate efectuate - 30.009

Tratamente injectabile şi intervenții de mică chirurgie - 283.162

Consultații medicină dentară - 41.525

Consultații psihiatrice - 7.784

Consultații medicină generală - 682.455

Încă de la depunere, sunt identificați pacienții cu afecțiuni cronice nediagnosticate anterior privării de libertate, persoane care, ca și cetățeni liberi, nu dețineau asigurare de sănătate, și care, în perioada detenției, au beneficiat de investigații medicale de specialitate, monitorizare și evaluare a afecțiunilor depistate, precum și de stabilirea conduitelor terapeutice adecvate.

În sprijinul acestui deziderat, în anul 2023 a fost continuată și implementarea Proiectului „Consolidarea serviciilor medicale și de sănătate mintală în penitenciarele din România”, finanțat de Consiliul Europei. Proiectul vizează îmbunătățirea practicilor de îngrijire și tratament medical acordate deținuților, precum și acordarea de asistență psihiatrică adecvată, într-un mediu medical și terapeutic. Proiectul este implementat de Consiliul Europei, în parteneriat cu Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Sănătății și se desfășoară în conformitate cu prevederile cadrului strategic al Consiliului Europei, care identifică executarea hotărârilor CEDO drept Prioritatea strategică nr. 1 a Organizației în următorii patru ani.

În scopul asigurării şi îmbunătățirii continue a calității serviciilor de sănătate şi a siguranței pacientului, în anul 2023 au fost continuate demersurile în vederea atingerii standardelor de acreditare a unităților sanitare. La finalul anului 2023, o parte din cabinetele medicale au finalizat demersurile privind amenajarea și dotarea cu aparatură medicală, în conformitate cu Decizia directorului general al ANP nr. 1017 din 14.10.2021 pentru aprobarea standardului privind amenajarea și dotarea cu aparatură și echipamente medicale aferente cabinetelor medicale din sistemul penitenciar.

În ceea ce privește atingerea unui nivel înalt de performanță în privința serviciilor medicale spitalicești, accentul s-a pus pe îmbunătățirea bazei materiale pentru desfășurarea optimă a activităților medicale și pe modernizarea spațiilor unde se acordă asistența medicală, astfel:

dotarea cu aparatură medicală nouă de tipul: ecograf portabil, electrocardiograf, truse performante pentru intervenții chirurgicale, laser YAG, biomicroscop, microscop de laborator (trinocular), autoclav etc;

a fost finalizată lucrarea de amenajare a spațiului radiologic în vederea achiziționării, montării și punerii în funcțiune a unui computer tomograf;

în cadrul componentei nr. 7 – Transformare digitală – Investiția specifică I.3.3., au fost depuse 2 proiecte. Acestea se înscriu în apelul de proiecte competitive de tipul “Sistem medical de digitalizare ATI și bloc operator”, prin care s-a propus inclusiv achiziționarea de paturi inteligente ATI și “Sisteme de digitalizare și eficientizare a fluxurilor clinice și non- clinice prin utilizarea soluțiilor e-Health integrate“. Acest demers implică îmbunătățirea rețelelor de comunicații (infrastructura IT), implementarea și/sau îmbunătățirea software-ului clinic, non-clinic și a interoperabilității.

Unul din obiectivele majore din ultima decadă a fost reprezentat de managementul unitar și adecvat al furnizării de servicii specifice pentru TBC, hepatite virale, HIV/SIDA și alte infecții cu transmitere sexuală, cu interoperabilitate asigurată și care să conducă la reducerea stigmei asociate acestor afecțiuni, la acces gratuit, facil și rapid la intervenții preventive, diagnostic, tratament corespunzător și monitorizare adecvată.

Pe parcursul anului 2023 au fost continuate campaniile de depistare activă, prin testarea unui număr de 2.676 persoane din 9 unități penitenciare (Arad, Baia Mare, Bistrița, Codlea, Craiova, București - Rahova, Ploiești – Târgșorul Nou, Timișoara, Tulcea). Persoanele private de libertate depistate ca fiind pozitive pentru acest tip de infecții, în cadrul campaniilor anterioare şi care erau eligibile conform criteriilor Ministerului Sănătății, a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate şi a ghidurilor de bună practică medicală în materie, interne şi internaționale, au fost incluse în programul de tratament şi au primit gratuit terapia specifică necesară.

De menționat faptul că ANP a fost unul dintre partenerii Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), în cadrul programului „LIBER de Hepatită C – Proiect de screening al infecției cu virusul hepatic C în grupurile vulnerabile – persoane private de libertate”, în anii 2021 - 2022 fiind testate peste 11.000 de persoane din 20 de penitenciare.

Procedura continuă și în anul 2024, cu acțiuni de informare, screening prin testare, evaluare a stadiului bolii hepatice și de includere în terapie antivirală.

Asigurarea necesarului de resurse umane

În anul 2023, ANP a scos la concurs 2.066 posturi vacante, dintre care: sursă internă 372 posturi (167 conducere și 205 prin trecerea agenților în categoria ofițerilor de poliție penitenciară), sursă externă 1.694 posturi (6 conducere și 1.688 execuție).

Având în vedere restricțiile legislative (OUG nr. 34/2023), precum și necesitatea diminuării deficitului de personal din anumite sectoare de activitate, ANP a inițiat două Memorandumuri pentru scoaterea la concurs a unui număr total de 423 posturi vacante din sistemul administrației penitenciare (nr. 20/25595/06.07.2023 - agent operativ, nr. 742/09.06.2023 - medical, reintegrare socială, economico-administrativ și tehnologia informației).

În anul 2023 a fost organizată, în premieră, o campanie de promovare a educației juridice și a activităților derulate de sistemul penitenciar, activitate aferentă Proiectului Correctional.

În cursul anului 2023, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare „Constantin Brâncoveanu” Târgu Ocna a organizat trei sesiuni de cursuri autorizate de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bacău respectiv Evaluator de competențe profesionale - 40 de polițiști de penitenciare, Manager - 20 de polițiști de penitenciare și Formator - 21 de polițiști de penitenciare.

Situația de formare/perfecționare

În anul 2023 s-au organizat, atât în sistem hibrid, cât și în sistem față în față, următoarele cursuri de inițiere cu polițiștii de penitenciare debutanți:

328 agenți debutanți din cadrul sectorului siguranța deținerii și regim penitenciar;

73 agenți debutanți din alte sectoare (medical, economico- administrativ, resurse umane, TIC);

5 ofițeri debutanți din alte sectoare (reintegrare socială, medical, economico-administrativ, resurse umane, TIC).

Totodată, în anul 2023: 417 polițiști de penitenciare au urmat programe de tip job-shadowing (302 polițiști de penitenciare) și mentoring (115 polițiști de penitenciare);

1.483 polițiști de penitenciare au fost incluși în Programul de formare profesională privind siguranța personală, intervenție specializată și acordarea măsurilor de prim ajutor adresat polițiștilor de penitenciare care lucrează în contact direct cu persoanele private de libertate, indiferent de domeniul de activitate;

3.705 polițiști de penitenciare au participat la Programul de formare profesională în domeniul comunicării, psihologiei și dezvoltării personale adresate polițiștilor de penitenciare care lucrează în contact direct cu deținuții, indiferent de domeniul de activitate;

Asigurarea serviciilor de psihologie a personalului

În anul 2023, eforturile Serviciului Psihologia Personalului au fost direcționate majoritar către urgența reprezentată de organizarea și desfășurarea activităților de evaluare psihologică a candidaților înscriși la concursurile de ocupare a posturilor vacante din sistemul administrației penitenciare. Astfel, începând cu luna ianuarie 2023, au fost gestionate datele a 13.132 persoane înscrise la concursurile de ocupare a posturilor vacante, în creștere față de anul 2022, când au fost gestionate datele a 8.477 persoane.

Total persoane evaluate psihologic: 14.256 (persoane evaluate - pentru care au fost eliberate avize psihologice):

De asemenea, în cursul anului 2023, au fost analizate 660 contestații formulate de candidați care au contestat avizul psihologic Inapt pe care l-au obținut la evaluarea psihologică.

Având în vedere toate aspectele menționate, concluzionăm că numărul total al beneficiarilor de servicii de psihologia personalului pentru anul 2023 este de 17.827 (în creștere față de 2022 - 10.253).

Proiecte în derulare

Proiectul 4NORM-ality

”Îmbunătățirea serviciilor corecționale în România prin implementarea principiului normalității – 4NORM-ality”

A fost finalizată faza de pilotare a Programului de responsabilizare prin implicarea deținuților din secțiile exterioare ale penitenciarelor Craiova (63 deținuți), Ploiești (70 deținuți) și Constanța-Poarta Alba (89 deținuți) în diverse activități educative și de autogospodărire.

A fost organizat un curs online pentru 16 psihologi din sistemul penitenciar, în domeniul identificării și depășirii traumei.

Au fost organizate cursuri de formare profesională, absolvite de 68 de deținuți, dintre care 14 calificați în meseria de confecționer asamblor articole textile (Penitenciarul Craiova), 25 de deținuți în meseria de legumicultor (Penitenciarul Ploiești), 13 deținuți în meseria de legumicultor și 16 deținuți calificați în meseria de sudor electric (Penitenciarul Constanța-Poarta Albă).

A fost înființată structura de studii, analiză și cercetare la nivelul sistemului penitenciar românesc prin OMJ nr. 1145/05.07.2023, fiind denumită Biroul Cercetare, Studii și Managementul Performanței (BCSMP), în cadrul Direcției Management Resurse Umane.

Au fost lansate lucrările de execuție de către penitenciarele Craiova și Constanța-Poarta Albă. Penitenciarul Ploiești a lansat de 2 ori procedura de achiziție lucrări, la sfârșitul anului 2023 fiind în faza de evaluare a ofertelor.

Au fost achiziționate și recepționate dotări pentru îmbunătățirea condițiilor din secțiile exterioare existente ale partenerilor de proiect Penitenciarul Craiova și Penitenciarul Constanța-Poarta Albă.

Correctional

Componenta reintegrare socială

Proiectele celor cinci programe noi de reintegrare socială au fost elaborate și pilotate în centrele corecționale pilot:

două programe din domeniul educație („Programul centrat pe dezvoltarea de competențe cheie transversale” și „Programul de educație rutieră”);

două programe de asistență psihologică („Programul de formare a deținuților de sprijin pentru persoanele private de libertate cu afecțiuni psihice grave” și „Programul de terapie centrată pe compasiune”);

un program de asistență socială („Programul de dezvoltare a competențelor și a cunoștințelor pentru independența financiară”).

Cinci programe de reintegrare socială au fost ajustate din perspectivă metodologică și pilotate la nivel național:

două programe educative („Programul de adaptare la condițiile privării de libertate” și „Programul de educație ecologică”);

două programe de asistență psihologică („Programul de asistență psihologică specifică pentru reducerea impulsivității” și „Programul de asistență psihologică pentru reducerea recidivei în abuzurile sexuale”);

un program de asistență socială („Programul de pregătire pentru liberare”);

un program de asistență socială („Programul de dezvoltare a competențelor și a cunoștințelor pentru independența financiară”).

Cinci programe de reintegrare socială au fost ajustate din perspectiva specificității populației de etnie romă și pilotate la nivel național:

două programe educative (Programul „Educație pentru sănătate” și Programul „Educație pentru viața de familie”);

un program de asistență socială (Programul de dezvoltare a abilităților parentale „Eu și copilul meu”);

două programe de asistență psihologică (Programul de asistență psihologică specific destinată dependenței de jocuri, adicții, alcool și Programul de asistență psihologică destinat persoanelor cu afecțiuni psihice).

Raport final de evaluare a programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială existente la nivelul sistemului penitenciar”, elaborat;

„Raport de evaluare a instrumentelor standard de evaluare a deținuților utilizate de sistemul penitenciar”, elaborat;

„Raportul de cercetare privind nevoile specifice minorităților din sistemul penitenciar și din sistemul de probaţiune, cu accent pe persoanele de etnie romă și alte categorii cu risc de excluziune socială”, elaborat;

„Metodologia generală de lucru pentru aplicarea principiului seamless în cel puțin două centre corecționale pilot”, elaborată.

738 persoane private de libertate din penitenciarele Tg. Mureş, Baia Mare, Timişoara, Vaslui, Botoşani, Ploieşti Târgşorul Nou şi Bucureşti Rahova au participat la campania de conștientizare a diversității interculturale, cu accent pe persoanele de etnie romă și alte categorii cu risc de excluziune socială;

126 participanți la conferința internațională „Diversitate în sistemele corecționale: Abordarea nevoilor persoanelor de etnie romă private de libertate sau aflate sub supravegherea probațiunii”;

209 persoane private de libertate calificate profesional în meseriile: ajutor de bucătar,

Componenta resurse umane

19 polițiști de penitenciare au participat la cursul de dezvoltare a abilităților de leadership, organizat în comun de ANP și DNP;

50 polițiști de penitenciare cu funcții de conducere au absolvit cursul de dezvoltare a abilităților de leadership;

100 polițiști de penitenciare au participat la cursul de dezvoltare a abilităților manageriale;

5 sesiuni de instruire a personalului selectat în cadrul Programului Ambasadorilor (2 în

România, 2 în Norvegia și 1 în Belgia);

3 tabere care vizează promovarea educației juridice și a activității din administrația

penitenciară organizate, cu participarea a 80 de elevi de liceu.

Elaborarea și aprobarea curriculum-ului pe baza căruia va fi pregătit personalul care a fost identificat ca având potențial managerial.

Elaborarea curriculum-ului, pornind de la principiile norvegiene, pentru agenții de penitenciare care își vor desfășura activitatea în secțiile de detenție nou construite.

Atribuirea contractului de achiziție de servicii de formare profesională în domeniul coaching-ului, care vizează instruirea a 56 de persoane cu funcții de conducere.

Atribuirea contractului de achiziție de servicii de formare profesională în domeniul asistenței sociale a persoanelor condamnate și în sensibilitatea culturală/diversitatea în ceea ce privește grupurile vulnerabile, inclusiv nediscriminarea și egalitatea de tratament, cu accent pe populația de etnie romă și/sau alte categorii cu risc de excluziune socială, care vizează instruirea a 400 de polițiști de penitenciare și lucrători din probațiune.

Lansarea achiziției de servicii de dezvoltare a unei aplicații on- line, specializată pentru susținerea procesului de aplicare pentru posturile vacante din sistemul penitenciar.

CHILD - Reintegrarea socială a minorilor prin învățare și dezvoltare personală

A fost finalizată renovarea casei pusă la dispoziție de partenerul Oraș Târgu Ocna și au fost organizate 15 vizite între minorii și tinerii internați la Centrul Educativ Târgu Ocna și membrii familiilor.

A fost semnat contractul de execuție lucrări pentru modernizarea spațiilor Centrului Educativ Târgu Ocna și s-a emis ordinul de începere a lucrărilor. La finalul anului 2023 lucrările erau realizate în proporție de 60% (secția 1: 90%; cabinet medical și punct farmaceutic: 70%; secția 2: 30%; sală mese și bloc alimentar: 50%).

A fost dezvoltată Culegerea de bune practici privind lucrul cu delincvenții juvenili, care conține modele de asistență și intervenție din cadrul altor sisteme penitenciare, cu relevanță pentru problematica minorilor și tinerilor sancționați penal.

A fost dezvoltat Programul de educație remedială adresat persoanelor internate de etnie romă, precum şi altor minori şi tineri vulnerabili, care a vizat realizarea unor activități educaționale integrate, accesibile, care să conducă la îmbunătățirea performanțelor școlare ale grupului țintă.

Pe parcursul anului 2023, 131 de minori și tineri au participat la programe dezvoltate în cadrul proiectului CHILD, precum:

Programul de stimulare multisenzorială pentru persoanele de etnie romă și alți minori și tineri vulnerabili, cu ADHD și dificultăți de învățare, Programul de educație emoțională și comportamentală și Programul de educație remedială.

Au fost organizate două cursuri de specializare în domeniul lucrului cu adolescenții (la care au participat câte 10 polițiști de penitenciare) și un curs de instruire

pentru personalul care lucrează cu minorii și tinerii privați de libertate (la care au participat 21 de persoane, inclusiv reprezentanți din cadrul partenerului Oraș Târgu Ocna).

În luna decembrie 2023, a fost introdusă o nouă activitate, Program de instruire specifică a personalului, care vizează formarea personalului care lucrează direct cu minorii și tinerii internați.

Proiectul A Safe and Educated Community Undertaking Responsible Engagement – SECURE (O comunitate sigură, educată și implicată în mod responsabil)

În cursului anului 2023, în parteneriat cu Ministerul Justiției prin Direcția Prevenirea Criminalității, au fost derulate activități de cercetare cu experți externi, pentru analiza cauzelor recidivei în România, cu următoarele rezultate:

Trei cercetări sociologice cantitative şi calitative, desfășurate pe eșantioane ample de peste 1.000 de persoane şi organizate la nivel național;

Un Studiu integrat privind analiza cauzelor recidivei, fiind consultate instituțiile relevante ce au un rol important în procesul de reintegrare socială a persoanelor condamnate.

La Penitenciarul Mărgineni au fost desfășurate activități cu persoanele private de libertate, în scopul reintegrării sociale:

50 persoane private de libertate, dintre care 15 de etnie romă, au fost instruite și au obținut certificatele de calificare în meseria de tâmplar manual și 22 persoane private de libertate în meseria de îngrijitor spații verzi.

Activitatea de Evaluare și certificare a competențelor în meseria de lucrător finisor în construcții, fiind instruite și certificate 51 persoane private de libertate, dintre care 16 de etnie romă.

În perioada mai – decembrie 2023, au fost implementate activitățile aferente proiectului de intervenție multidisciplinară pentru reducerea agresivității și diminuarea riscurilor adictive la persoanele private de libertate de la Penitenciarul Mărgineni, de către experții naționali din afara sistemului penitenciar, în colaborare cu specialiștii unității, cu următoarele rezultate:

Livrabilul nr. 1 Raportul de analiză inițială a cadrului legal existent cu privire la condițiile de executare a regimului de maximă siguranță și caracteristicile acestui regim de detenție din perspectiva impactului asupra echilibrului psiho-emoțional al deținuților și asupra aspectelor privind schimbarea/evoluția comportamentală a acestora;

Livrabilul nr. 2 Forma inițială a Proiectului de activitate ce presupune abordarea multidisciplinară a deținuților cu riscuri crescute de agresivitate și dependențe, având ca scop facilitarea tranziției acestora prin diferite regimuri de detenție și dezvoltarea abilităților necesare pregătirii pentru liberare;

Livrabilul nr. 3 Forma revizuită a Proiectului de activitate și Raport intermediar de evaluare 1;

Livrabilul nr. 4 Forma finală a Proiectului de activitate și Raport intermediar de evaluare 2;

Au fost parcurse două etape ale proiectului de intervenție multidisciplinară pentru reducerea agresivității și diminuarea riscurilor adictive, cu participarea a 55 persoane private de libertate.

Proiectul Consolidarea serviciilor medicale și de sănătate mintală în penitenciarele din România

Un consultant local contractat de Consiliul Europei, în colaborare cu reprezentanții instituțiilor implicate, a realizat o estimare financiară a costurilor necesare implementării măsurilor prevăzute în strategia realizată în cadrul proiectului.

Documentul final al strategiei a fost înaintat ANP în luna iulie 2023.

Consultanții internaționali contractați de Consiliul Europei au elaborat un raport preliminar al documentului de analiză juridică. Analiza juridică și recomandările au fost prezentate în martie 2023 Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății și altor instituții interesate și implicate în proces.

Recomandările formulate au fost analizate de personalul de specialitate din cadrul ANP și Ministerul Justiției, fiind formulat un punct de vedere oficial care s-a transmis către Consiliul Europei, în septembrie 2023.

În perioada 2-3 martie 2023, a avut loc instruirea personalului medical cu privire la etica medicală (ToT), la care au participat 15 medici și asistente medicale de la nivelul aparatului central și al unităților subordonate.

În perioada martie-octombrie 2023, au fost organizate cursurile de formare a formatorilor (ToT) privind înregistrarea leziunilor și screening-ul la internare, precum și 2 sesiuni de instruire, fiind pregătiți în total 15 membri ai personalului medical în calitate de traineri, care la rândul lor au pregătit 17 asistenți medicali și 55 medici din sistemul penitenciar.

Au fost elaborate protocoale pentru echipele multidisciplinare care se vor ocupa de deținuții cu probleme de sănătate mintală.

A fost organizată o întâlnire online pentru a pregăti vizita de evaluare a experților internaționali.

A fost elaborată și livrată prima formă a raportului și transmisă spre consultare specialiștilor români;

Au avut loc 2 întâlniri ale grupului de lucru privind dezvoltarea/revizuirea protocoalelor și a altor instrumente necesare privind problemele de sănătate publică. A fost elaborată schița de protocol Colaborare multidisciplinară pentru îmbunătățirea îngrijirii și tratamentului ambulatoriu al deținuților cu tulburări psihice din România de către consultanții internaționali contractați de Consiliul Europei și trimisă spre consultare specialiștilor români;

Instruirea inițială și continuă a personalului medical și non-medical privind protocoalele în domeniul sănătății mintale din penitenciare - 17 membri ai personalului, cu proveniență multidisciplinară, au fost pregătiți în calitate de traineri în aplicarea protocoalelor.

Cooperare internațională

Un reprezentant al sistemului penitenciar a fost trimis, pentru o perioadă de 12 luni, în cadrul Misiunii Multidimensionale Integrate de Stabilizare a Națiunilor Unite în Republica Centrafricană (MINUSCA-ONU), în calitate de personal național detașat în domeniul administrației penitenciare.

A fost semnată o „Declarație de cooperare” între Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Tg. Ocna și Centrul de Instruire Goian din Republica Moldova. De asemenea, în anul 2023 au fost negociate alte trei documente de cooperare ce urmează a fi semnate în cursul anului 2024 („Declarația de cooperare” între Centrul Educativ Tg. Ocna și Penitenciarul pentru Minori și Tineri Goian – Republica Moldova, „Protocolul ce colaborare” între Administrația Națională a Penitenciarelor și Fundația „Berean Prison Ministry”, „Declarația de cooperare” între Administrația Națională a Penitenciarelor și sistemul corecțional din Georgia).

Cu ocazia inaugurării unei secții noi de detenție, la data de 23 octombrie 2023, ANP, cu sprijinul Penitenciarului București - Rahova, au organizat o vizită de lucru la care au participat reprezentanții ambasadelor acreditate la București și conducerea Ministerului Justiției (aproximativ 30 participanți).

CEPOL, cu sprijinul ANP, a organizat în perioada 23-26 octombrie 2023, la București, două seminarii pe tema terorismului și radicalizării în penitenciare. Cu acest prilej, în data de 24 octombrie 2023, a avut loc o vizită de studiu la Penitenciarul București-Rahova, la care au participat peste 25 de reprezentanți ai sistemelor judiciare din Orientul Mijlociu, Africa și Europa.

Pentru continuarea cooperării internaționale, prin demersurile întreprinse a fost asigurată participarea reprezentanților sistemului penitenciar la evenimente importante, organizate în străinătate sau în format on-line: 150 de specialiști au efectuat 54 misiuni în străinătate, în 28 de țări (Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Elveția, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Republica Centrafricană, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina și Ungaria).

Printre cele mai importante evenimente internaționale, se regăsesc:

Reuniunea AGM și Conferința anuală a Organizației EuroPris – 04 – 05 iunie

Conferința anuală COE – 06 – 07 iunie

Forumul Penitenciar Internațional (Ucraina)– 20 – 21 iunie

Participare la cea de-a 77-a sesiune a Comitetului împotriva Torturii (CAT) – 19 – 20 iulie

Întâlnirea BOARD-ului EuroPris – 19 septembrie

Conferința Anuală EPTA – 26 – 27 septembrie

Reuniune plenară PC-CP COE – 10 – 12 octombrie

Conferința anuală ICPA – 22 -27 octombrie

Prevenirea fenomenelor infracționale

Pentru prevenirea fenomenelor infracționale, în scopul sprijinirii actului managerial și decizional, au fost prezentate informări factorilor de decizie din ANP, unitățile subordonate și instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, vizând în principal:

aspecte ce pot conduce la identificarea unor canale clandestine la nivelul unităților penitenciare, utilizate de către persoanele private de libertate pentru introducerea de obiecte și substanțe interzise, precum și vulnerabilități care contribuie la menținerea acestor canale;

acte de agresiune, șantajare, amenințare, exercitare de presiuni, instigare la săvârșirea de abateri disciplinare în mediul penitenciar, inclusiv asupra personalului;

stări de spirit necorespunzătoare în rândul persoanelor private de libertate, ce se pot manifesta prin organizarea/instigarea la forme de protest sau altercații grave între deținuți;

nerespectarea de către deținuți a unor reglementări privind executarea pedepselor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și a ordinelor și deciziilor emise în baza lor;

nerespectarea reglementărilor legale, regulamentare sau deontologice de către angajați/persoane care derulează activități cu deținuți ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu;

alte fapte, situații și împrejurări ce pot aduce atingere siguranței sistemului administrației penitenciare.

În plus, au fost desfășurate activități de colaborare, la solicitare sau din oficiu, cu instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, cu atribuții în combaterea fenomenelor infracționale, ce au avut ca obiect:

identificarea, cunoașterea și combaterea preocupărilor ilicite ale reprezentanților unor grupări infracționale organizate, care sunt în custodia sistemului administrației penitenciare sau în legătură cu mediul de detenție;

documentarea unor aspecte rezultate din mediul penitenciar, cu privire la activități infracționale derulate de persoane încarcerate ori aflate în conexiune cu acestea.

Au fost continuate demersurile privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021 - 2025 prin desfășurarea de activități de coordonare și monitorizare a implementării Planului de integritate al ANP și al unităților subordonate și prin realizarea de sesiuni de instruire și informare pe linie de anticorupție a personalului sistemului administrației penitenciare.

Demersuri pentru implementarea Recomandării Comisiei Europene privind drepturile procedurale ale persoanelor suspecte și acuzate care fac obiectul arestării preventive și privind condițiile materiale de detenție, prin elaborarea unor instrumente de prevenire a radicalizării și extremismului violent în mediul penitenciar:

A fost elaborată o metodologie de lucru, aflată în procedura de consultare, atât la nivelul structurilor de specialitate din ANP, cât și la nivel interinstituțional, în scopul maximizării resurselor și expertizelor disponibile, pentru o abordare colectivă și eficace a problematicii radicalizării în mediul de detenție.

Principalul obiectiv al acestei direcții strategice de acțiune vizează reducerea riscului generat de persoanele încarcerate, în conformitate cu prevederile Legii 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, inclusiv a celor aflate în diferite stadii de radicalizare sau considerate vulnerabile din această perspectivă.

Consolidarea cadrului legislativ

Pentru realizarea obiectivului specific al consolidării cadrului legislativ care reglementează activitatea sistemului administrației penitenciare, în anul 2023 s-au aflat în curs de elaborare 92 acte normative, 20 dintre acestea fiind adoptate/aprobate. Alte 15 proiecte de acte normative elaborate și promovate se află în diverse stadii, pe circuitul de avizare interinstituțional.

În 2023, a fost adoptată H.G. nr. 850/2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016. Prin modificările și completările aduse de acest act normativ au fost avute în vedere atât eliminarea inadvertențelor rezultate din practica administrațiilor penitenciare, cât și implementarea unor recomandări ale Avocatului Poporului, emise în urma vizitelor în locurile de deținere, ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), precum și a unor soluții cu privire la asigurarea asistenței medicale a persoanelor private de libertate, în contextul anumitor carențe în ceea ce privește personalul medical sau relațiile contractuale cu CASA OPSNAJ.

Dinamica modificărilor legislative din ultima perioadă a generat, în plan normativ, o serie de schimbări care se vor produce, în continuare, în anul 2024, de natură a afecta domenii de impact pentru sistemul penitenciar, precum: statutul polițiștilor de penitenciare, organizarea și funcționarea sistemului administrației penitenciare, legislația fiscală și cea privind salarizarea, legislația achizițiilor publice.

De remarcat faptul că, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019, până la sfârșitul anului 2023, au fost aprobate și publicate în Monitorul Oficial al României 22 de acte normative subsecvente.

Tot în cursul anului 2023 au fost emise propuneri și observații cu privire la 35 inițiative legislative şi proiecte de acte normative transmise pentru opinie de alte autorități sau instituții publice.

Asigurarea circuitului informațional și decizional

Optimizarea sistemului de control intern managerial la nivelul sistemului administrației penitenciare, în conformitate cu prevederile Ordinului Secretariatului general al Guvernului nr. 600/2018

Asigurarea circuitului informațional, în vederea funcționării eficiente a procesului decizional.

Consilierea structurilor de specialitate din cadrul ANP, precum și a unităților subordonate, activități de îndrumare și sprijin a responsabililor cu protecția datelor din unități Soluționarea a 8 cereri formulate de persoane vizate la nivelul aparatului central al ANP și sprijin pentru soluționarea acestora la nivelul unităților subordonate;

15 puncte de vedere și propuneri transmise structurilor din cadrul ANP;

Instructaj și actualizarea condițiilor de accesare a unei baze de date;

Contribuție la inițiativa de digitizare a dosarelor beneficiarilor de Servicii Sociale, pentru implementarea proiectului “HUB de servicii MMSS-SII MMSS cod My SMIS 130963.”

În ceea ce privește gestionarea corespondenței instituționale și activitatea de soluționare a petițiilor, procese care nu sunt încă digitalizate, în anul 2023 au fost înregistrate și soluționate, cu respectarea principiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, 75.409 documente.

163 solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

14.618 petiții

0 (ZERO) reclamații administrative

1.639 dosare arhivă

48 audiențe organizate

58.941 documente ordinare

Îmbunătățirea securității şi protecției sănătății lucrătorilor

În anul 2023, toate unitățile din sistemul penitenciar au încheiat contracte de prestări servicii de medicina muncii, în vederea supravegherii sănătății lucrătorilor, acestea fiind prestate pentru un număr de 12.056 polițiști de penitenciare.

În anul 2023 s-au înregistrat un număr de 116 accidente, dintre care 101 produse în procesul muncii, fiind implicate persoane private de libertate și 15 accidente în care au fost implicați polițiști de penitenciare, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Pentru toate aceste situații au fost dispuse măsurile necesare, precum și recomandări cu titlu preventiv, cu aplicabilitate sistemică.

Perspective pentru anul 2024

Continuarea demersurilor de extindere a infrastructurii și reducere a supraaglomerării, prin crearea a 2.750 – 3.000 locuri noi de detenție;

Continuarea etapelor aferente lucrărilor de construire a celor două noi penitenciare – Unguriu (900 locuri) și Berceni (1.000 locuri);

Finalizarea implementării Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020 – 2024;

Elaborarea, împreună cu instituțiile publice ce au atribuții în domeniul asistenței post detenție, a Strategiei de Prevenire a Recidivei 2025 – 2029;

Monitorizarea implementării Strategiei de reducere a comportamentelor agresive în mediul carceral;

Implementarea unor programe/proiecte de sănătate destinate promovării şi îmbunătățirii stării de sănătate a persoanelor private de libertate;

Scoaterea la concurs a posturilor vacante din sursă externă, în vederea încadrării unui număr de aproximativ 1.500 polițiști de penitenciare, precum și organizarea unei sesiuni de trecere a agenților în corpul ofițerilor;

Îmbunătățirea mecanismelor de recrutare și evaluare a resurselor umane, flexibilizarea alocării personalului și ameliorarea condițiilor de muncă din unitățile sanitare din rețeaua proprie sistemului penitenciar;

Continuarea demersurilor de promovare a proiectului de H.G. privind suplimentarea numărului maxim de posturi prevăzute pentru sistemul penitenciar cu un număr de 1.600 posturi, ca urmare a dezvoltării infrastructurii de cazare a persoanelor private de libertate;

Continuarea demersurilor inițiate pentru achiziția de servicii de dezvoltare a unui software – ”PENITENTIARY RECRUITMENT APPLICATION” – ce va fi utilizat la nivel național, cu scopul de eficientizare a proceselor de recrutare și selecție pentru personal;

Desfășurarea unor studii privind identificarea aspectelor care asigură performanța la locul de muncă pentru polițiștii de penitenciare, burnout-ul și impactul asupra performanței organizaționale și satisfacția personalului privind comunicarea la nivelul organizației;

Continuarea înnoirii și extinderii parcului de tehnică de calcul și a infrastructurii de comunicații IT, precum și implementarea sistemelor automate de administrare și securitate a infrastructurii informatice;

Implementarea procedurilor și sistemelor de securitate prevăzute în acordul de cooperare, în cadrul proiectului ȚIȚEICA 3, încheiat cu Serviciul Român de Informații;

Inițierea demersurilor pentru relocarea penitenciarelor aflate în centrele istorice ale orașelor mari, ca urmare a adoptării Memorandumului de către Guvern.

　

Mecanismul Național de Prevenire a Torturii (MNP)

În anul 2023, Mecanismul Național de Prevenire a Torturii (MNP) a continuat să monitorizeze și să evalueze locurile de detenție și centrele rezidențiale din România, conform obligațiilor asumate prin ratificarea Protocolului Opțional la Convenția împotriva Torturii (OPCAT). În acest sens, MNP a avut acces la toate informațiile și locațiile relevante pentru a verifica tratamentul aplicat persoanelor private de libertate și condițiile de detenție.

Pe parcursul anului, MNP s-a confruntat cu diverse provocări, inclusiv rezistență și necunoaștere a competențelor sale legale de către unele instituții. De exemplu, în vizitele la căminele pentru persoane vârstnice din Sibiu și Focșani, MNP a întâmpinat dificultăți din partea conducerii, care nu recunoșteau că aceste instituții se încadrează în definiția locurilor de detenție conform legislației naționale și internaționale. Aceste incidente au fost soluționate prin intervenții la autoritățile superioare, cum ar fi Primăria municipiului Focșani și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, care au luat măsuri corective.

Un aspect pozitiv remarcat de echipele MNP a fost implicarea activă și profesionalismul personalului din diverse centre. De exemplu, la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tătărăi, echipa MNP a observat eforturile de integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. La Penitenciarul Miercurea Ciuc, s-a remarcat gospodăria agrozootehnică și facilitățile pentru activități recreative și sportive, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Pe lângă monitorizare, MNP a subliniat importanța dezvoltării unor mecanisme legale și instituționale eficiente pentru respectarea drepturilor omului. Astfel, au fost elaborate comentarii și propuneri de modificare a legilor cu impact asupra drepturilor și libertăților civile, au fost desfășurate investigații extrajudiciare în penitenciare și centre de detenție, și au fost inițiate litigii în cazuri de încălcări ale drepturilor omului.

MNP a continuat să susțină transparența și buna guvernare prin poziții publice și dialog cu autoritățile, informând publicul despre drepturile omului și furnizând informații celor care doresc să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aspecte Pozitive și Negative legate de Drepturile Omului în Raportul MNP 2023

Aspecte Pozitive:

Formare Profesională:

În Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Filipești, județul Bacău, personalul beneficiază de un Plan anual de formare profesională care include teme esențiale, cum ar fi managementul pacientului violent, confidențialitatea datelor și respectarea drepturilor beneficiarilor.

Instruiri suplimentare pe teme legate de respectarea demnității și intimității beneficiarilor, tehnici de dezescaladare în situații de criză și prevenirea formelor de tortură.

Facilități pentru Deținuți:

La Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Alba, deținuții aveau acces la frigidere pentru depozitarea alimentelor personale și o cameră dedicată igienei personale, inclusiv frizerie și bărbierit.

Aspecte Negative:

Lipsa Personalului și Resurselor:

La Penitenciarul Miercurea Ciuc și Penitenciarul Ploiești, deficitul de personal medical și specializat a condus la suprasolicitarea personalului existent și la probleme în acordarea îngrijirilor adecvate.

În Unitatea de asistență medico-socială Boldești-Scăeni, județul Prahova, mai multe posturi esențiale, cum ar fi medic, asistent medical și infirmier, erau vacante, afectând calitatea serviciilor oferite.

Lipsa Supravegherii și Îngrijirii Permanente:

La Căminul pentru Persoane Vârstnice Sibiu, pe timpul nopții nu exista personal de îngrijire și asistență pentru beneficiarii cu dependență totală, ceea ce a generat situații de risc major pentru aceștia.

Lipsa Accesibilizării pentru Persoane cu Dizabilități:

Lipsa rampelor de acces, grupurilor sanitare adaptate și a altor facilități necesare pentru persoanele cu dizabilități locomotorii a fost o problemă sistemică prezentă în majoritatea centrelor rezidențiale.

Acces Limitat la Asistența Stomatologică:

Beneficiarii din centrele pentru persoane cu dizabilități au avut acces limitat la asistență stomatologică din cauza dificultății de a găsi medici dispuși să colaboreze, mai ales în cazurile ce necesitau anestezie specială.

Impactul Negativ al Transferurilor de Beneficiari:

Transferurile forțate ale beneficiarilor din CAbR Bălăceanca au dus la separarea prietenilor și familiilor, generând depresii și chiar decese, subliniind necesitatea ca restructurările să țină cont de interesele beneficiarilor.

Recomandări și Măsuri

Angajarea de personal adecvat și pregătirea continuă a acestuia pentru a asigura supravegherea și îngrijirea corespunzătoare a beneficiarilor.

Implementarea accesibilizării spațiilor pentru persoanele cu dizabilități.

Îmbunătățirea accesului la asistența stomatologică și alte servicii medicale specializate.

Asigurarea unei supravegheri și îngrijiri permanente în centrele rezidențiale, inclusiv pe timpul nopții.

Evaluarea impactului real asupra beneficiarilor în orice demers de restructurare, pentru a minimiza efectele negative asupra acestora.

Raportul MNP (Mecanismul Național de Prevenire) identifică multiple deficiențe în diverse tipuri de instituții de detenție, care includ cămine pentru persoane vârstnice, spitale de psihiatrie, penitenciare, centre de reținere și arestare preventivă, centre rezidențiale pentru copii și centre pentru persoane adulte cu dizabilități.

Cămine pentru persoane vârstnice:

Lipsa evidenței clare a beneficiarilor cu tulburări de înghițire.

Lipsa activităților și serviciilor de recuperare și reabilitare funcțională.

Personalul nu este instruit în drepturile omului.

Lipsa reglementărilor scrise privind accesul personalului la dosare.

Planurile de îngrijire nesemnate de beneficiari sau reprezentanții lor legali.

Condiții inadecvate pentru socializare și petrecerea timpului liber.

Lipsa personalizării camerelor.

Marcaje greșite pentru camerele persoanelor imobilizate.

Curtea și grădina neamenajate corespunzător pentru activități recreative.

Spitale de psihiatrie:

Lipsa postului de psiholog.

Formularele de consimțământ nesemnate de reprezentanții legali.

Aplicarea incorectă a măsurilor de contenționare.

Saloanele nepersonalizate și bagajele pacienților depozitate sub paturi.

Dispoziții neconforme pentru paturi și balcoane.

Cazuri sociale rămase în spitale din cauza insuficienței demersurilor de transfer.

Lipsa cursurilor de protecție pentru personal și mijloace de intervenție rapidă.

Penitenciare:

Lipsa evidenței persoanelor cu handicap sau invaliditate.

Evaluările psihiatrice nu sunt efectuate la timp.

Lipsa unui cabinet de asistență psihologică.

Personalul din pază nu este instruit adecvat pentru gestionarea situațiilor conflictuale.

Aplicarea excesivă a sancțiunilor de vizită.

Condiții de cazare necorespunzătoare (supraaglomerare, igienă precară).

Distribuția inadecvată a hranei.

Spații insuficiente pentru activități educative și psihosociale.

Centre de reținere și arestare preventivă:

Personal insuficient raportat la volumul de activități.

Vizitele minorilor cu dispozitiv de separare.

Lipsa unui spațiu adecvat pentru percheziții.

Lipsa asistenței psihologice pentru minori.

Neconformități în separarea minorilor de adulți.

Condiții de cazare necorespunzătoare (camere întunecoase și neigienice).

Centre rezidențiale pentru copii:

Lipsa evaluării situației beneficiarilor majori.

Serviciile de asistență psihologică nu sunt disponibile constant.

Condiții de cazare necorespunzătoare (pereți deteriorați, mobilier degradat).

Supravegherea deficitară a beneficiarilor agresivi.

Beneficiarii nu sunt consultați în alcătuirea meniurilor zilnice.

Centre pentru persoane adulte cu dizabilități:

Lipsa licenței de funcționare.

Supraveghere video necorespunzătoare.

Evaluări oftalmologice și stomatologice neefectuate anual.

Condiții de cazare necorespunzătoare (clădiri degradate, camere supraaglomerate).

Lipsa butoanelor de panică pentru situații de urgență.

Personal insuficient și posturi vacante neocupate din cauza restricțiilor bugetare.

Recomandări și Implementare:

MNP a formulat 752 de recomandări, majoritatea fiind implementate sau în curs de implementare. Lipsa fondurilor și blocarea posturilor sunt motivele principale pentru neimplementarea unor recomandări.

Exemple de recomandări implementate cu succes

Spitalul de Psihiatrie Zam, Hunedoara

Recomandare: Reluarea activităților de ergoterapie și de recuperare, medicină fizică și balneologie.

Implementare: Dispoziție pentru intensificarea activităților de ergoterapie, modificarea statului de funcții pentru a include un psiholog coordonator și ocuparea unui post de asistent medical la compartimentul de recuperare.

Spitalul de Psihiatrie Zam, Hunedoara

Recomandare: Actualizarea situației pacienților cu tulburări de deglutiție.

Implementare: Protocol pentru identificarea și evidențierea pacienților, instruirea personalului pentru asistență la masă și ajustarea alimentelor pentru pacienți.

Centrul de Detenție Brăila-Tichilești

Recomandare: Verificarea periodică a stării psihice a deținuților.

Implementare: Evaluări psihologice regulate pentru deținuți, pentru a reduce comportamentele agresive.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Mozăceni, Argeș

Recomandare: Notificarea serviciilor publice de asistență socială la ieșirea beneficiarilor.

Implementare: Notificarea primăriilor în termen de 5 zile de la ieșirea beneficiarilor din centru.

Apartamentul de tip familial "Primăverii" Motru, Gorj

Recomandare: Elaborarea planului de intervenție pentru sănătatea copilului.

Implementare: Respectarea termenului de 15 zile pentru întocmirea planului de intervenție pentru fiecare copil.

Centrul de Îngrijire și Asistență Gura Văii, Mehedinți

Recomandare: Aplicarea unui chestionar pentru beneficiari.

Implementare: Chestionarul a fost aplicat unui număr de 24 de beneficiari.

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mehedinți

Recomandare: Amenajarea unui spațiu pentru percheziții corporale.

Implementare: Amenajarea unui spațiu conform prevederilor legale.

Căminul Villa Orhideea, Dâmbovița

Recomandare: Angajarea unui asistent social.

Implementare: Încheierea unui contract de muncă cu un asistent social.

Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Călărași

Recomandare: Reabilitarea Camerei de triere.

Implementare: Mutarea Camerei de triere într-o clădire nouă, asigurând toate condițiile necesare.

Centrul de Abilitare și Reabilitare "Sfântul Iustin" Videle

Recomandare: Semnarea contractelor de servicii sociale de către beneficiari sau reprezentanți legali.

Implementare: Identificarea persoanelor necesare de măsuri de ocrotire și întocmirea dosarelor pentru instanță.

Centrul de Îngrijire și Asistență Videle

Recomandare: Instruirea personalului în managementul situațiilor de risc.

Implementare: Sesiuni de instruire organizate de psihologul centrului și participarea la cursuri de formare profesională.

Aceste exemple evidențiază eficacitatea recomandărilor MNP în îmbunătățirea condițiilor și procedurilor în instituțiile respective.

Echipa MNP a propus modificări legislative pentru a reglementa utilizarea contenției mecanice în centrele de abilitare și reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilități, deoarece actuala legislație nu acoperă această situație. Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală se aplică doar în cazul persoanelor internate în centre de recuperare și reabilitare sau în unități psihiatrice, iar Ordinul nr. 82/2019 nu mai include centrele de recuperare și reabilitare pentru adulți cu dizabilități. De asemenea, echipa sugerează clarificarea în Legea nr. 487/2002 a locurilor unde pot fi aplicate măsuri restrictive ale libertății de mișcare și evaluarea adecvată a persoanelor cu tulburări psihice care prezintă risc crescut de agresiune.

Se subliniază importanța prevenirii situațiilor de agresiune prin pregătirea personalului și se recomandă evaluarea persoanelor care depășesc competențele centrului la un spital psihiatric pentru a stabili procedurile adecvate. Evitarea utilizării contenției mecanice în centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități și accentul pe prevenție sunt aspecte esențiale în propunerile de modificare legislativă.

►Pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la prevenirea torturii şi a relelor tratamente, dar și la mandatul și activitatea MNP, membri acestuia au desfășurat, și în anul 2023, o amplă activitate de mediatizare adresată atât persoanelor lipsite de libertate, cât și personalului din locuri de detenție și autorităților care au în subordine unități supuse monitorizării MNP.

►Membrii MNP au participat (fizic sau online) la o serie de webinarii, întâlniri, conferințe, simpozioane, grupuri de lucru organizate la nivel național și internațional.

În anul 2023, membrii Mecanismului Național de Prevenire (MNP) au avut o serie de activități de pregătire profesională, atât la nivel național, cât și internațional. Printre acestea s-au numărat workshop-uri, seminarii și întâlniri interne organizate de instituția Avocatul Poporului, care au abordat diverse teme precum asistența socială în penitenciare, reabilitarea psihologică a copiilor din centrele rezidențiale sau respectarea interesului superior al copilului în cazul minorilor cu tulburări psiho-comportamentale. De asemenea, membrii MNP au participat la cursuri de pregătire profesională pe diferite subiecte, organizate de Colegiile profesionale din care fac parte.

În cadrul unei sesiuni de pregătire profesională desfășurate în comuna Albac, județul Alba, membrii MNP au discutat despre anchetele, procedurile și discuțiile în instituția Avocatul Poporului, dar și despre protecția datelor cu caracter personal sau acțiunile realizate în comun cu alte instituții ale statului. De asemenea, au fost organizate întâlniri cu organizațiile neguvernamentale cu care instituția Avocatul Poporului are protocoale de colaborare, pentru a discuta despre mandatul și atribuțiile MNP, dar și pentru a aborda aspecte referitoare la relația cu ONG-urile.

Colaborarea MNP cu Comitetul împotriva Torturii (CAT), Subcomitetul de prevenire a torturii și pedepselor (SPT) și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor (CPT) a fost întărită în anul 2023. Membrii MNP au participat la întâlniri și au purtat corespondență cu aceste organizații pentru a discuta despre situația din România în ceea ce privește prevenirea torturii și tratamentelor inumane sau degradante. De asemenea, MNP a fost implicat în evenimente organizate de SPT și CPT, pentru a consolida rolul său în prevenirea torturii.

MNP a fost și parte a Mecanismelor Naționale de Prevenire din Europa de Sud-Est, menținând legătura cu alte MNP-uri din regiune și participând la întâlniri profesionale dedicate diferitelor teme. În paralel, membrii MNP au continuat dialogul cu reperezentanții Guvernului României implicați în analiza raportului CPT, în urma vizitei acestuia în țară. Această colaborare a fost esențială pentru evaluarea constatărilor, concluziilor și recomandărilor conținute în raportul CPT.

În concluzie, membrii Mecanismului Național de Prevenire (MNP) din România au avut un an plin în 2023, participând la numeroase activități de pregătire profesională, colaborând cu organizații internaționale și menținând legătura cu alte MNP-uri din Europa de Sud-Est. Colaborarea cu Comitetul împotriva Torturii (CAT), Subcomitetul de prevenire a torturii și pedepselor (SPT) și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor (CPT) a fost esențială pentru consolidarea rolului MNP în prevenirea torturii în România.

MNP România este parte a Rețelei Mecanismelor Naționale de Prevenire din Europa de Sud-Est. Și în anul 2023, membrii MNP au menținut legătura cu alte MNP-uri și au participat la întâlniri/sesiuni de pregătire profesională organizate de către acestea: masă rotundă dedicată celei de-a 75-a aniversări de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului cu tema „Implementarea Planului de Acțiune pentru Drepturile Omului pentru 2022-2024.", organizată de Centrul Național al Republicii Kârgâză pentru Prevenirea Torturii și masa rotundă organizată de MNP din Marea Britanie, cu tematica „Auto agresiune, femeile expuse riscului de autovătămare în închisoare”.

　

Serviciul Român de Informații

Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la securitatea națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țarii şi controlată de Parlament

Activitatea de informații pentru realizarea securității naționale are caracter secret de stat, iar informațiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decât în condiţiile legii

Serviciul organizează şi execută activități pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii şi contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa securității naționale a României, sens în care instituția noastră are obligația de a asigura apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de informații care, potrivit legii, nu pot fi divulgate

Legislația privind organizarea şi funcționarea Serviciului Român de Informatii asigură cadrul respectării drepturilor fundamentale ale omului în activitatea specifică, art. 5 din Legea nr. 51/1991 prevăzând faptul că securitatea națională se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligațiile asumate de România prin convențiile şi tratatele internaționale referitoare la drepturile omului la care este parte.

În acest sens, Legea nr. 51/1991 statuează o serie de interdicții raportat la nerespectarea principiului drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului, în lumina prevederilor constituționale, potrivit cărora dispozițiile privind drepturile şi libertățile cetățenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Activitățile pentru cunoașterea, prevenirea şi înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituție sau legi.

Nicio persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viața sa particulară, în familia sa, în domeniul sau proprietățile sale ori în corespondență sau comunicații, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputației sale, dacă nu săvârșește vreuna din faptele ce constituie, potrivit legii, o amenințare la adresa securității naționale.

Dincolo de fundamentarea expresă a principiilor, cadrul legal în materie a statuat şi mecanismele de protecție juridică şi instituțională a persoanei, astfel că cetățeanul care se consideră lezat în drepturile sau libertățile sale prin folosirea mijloacelor de obținere a informațiilor poate sesiza comisiile permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranță națională ale celor două camere ale Parlamentului.

Totodată, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații verifică dacă sunt respectate prevederile Constituției şi ale celorlalte acte normative, precum şi modul în care sunt respectate, în cadrul activității de informații, drepturile și libertățile persoanelor.

Asociația Internațională a Polițiștilor

　

Perioada la care face referire prezentul raport a însemnat o creștere exponențială a principalilor indicatori de performanță la nivelul asociației și un management eficient al resurselor gestionate. IPA Secția Română constituie la acest moment atât pe plan intern, cât și pe plan internațional un reper privind capacitatea de a antrena și de a menține prin mecanisme proprii, un nivel de satisfacție ridicat în rândul membrilor săi. Am devenit un model de bune practici pentru alte secții naționale și am încercat într-un efort conjugat cu regiunile, cu aportul semnificativ al instituțiilor statului român și al societății civile, să identificăm calapodul moral al tinerei generații pentru a-i ajuta să depășească tentațiile distructive existente la acest moment. Transparența, ca și algoritm de lucru în relația cu regiunile a creat premisele unei legături bazate pe dialog și încredere, pe susținerea proiectelor locale și pe implicarea factorilor de conducere în planul coordonării. Exercițiul efectiv al democrației devine unul real și de rezultat în momentul în care transparența și transferul decizional se oglindește în responsabilitatea celor mulți, în implicarea acestora și în atitudinea determinată, proactivă și congruentă cu interesele generale ale asociației.

Punctăm cu această ocazie câteva din reperele esențiale ale activității asociației la nivel național care impactează pozitiv și la nivel regional: existența unei relații solide cu celelalte instituții și dezvoltarea unui parteneriat strategic cu acestea în vederea obținerii unor avantaje comune; comunicarea și modul în care sunt transmise informațiile către beneficiarul direct; situația economică și întregul context social; dezvoltarea unor pârghii concrete la nivel național și internațional pentru dezvoltarea personală a fiecăruia dintre noi.

Pentru perioada de referință, managementul asociației a avut ca direcții de acțiuni câteva priorități, parte decurgând din atribuțiile statutare iar altele stabilite la nivelul Adunării Generale, acestea devenind obiectivele conducerii asociației:

Obiective de implementare:

îmbunătățirea relației cu instituțiile statutului român și cu partenerii IPA;

îmbunătățirea dialogului cu membri, creșterea vizibilității proiectelor IPA;

digitalizarea IPA și debirocratizarea fluxurilor interne.

Obiective de impact:

creșterea numărului de membri;

consolidarea brandului IPA la nivel național;

consolidarea poziției României pe plan internațional prin

dezvoltarea unor acorduri cu alte secții naționale.

creșterea numărului de membri;

consolidarea brandului IPA la nivel național;

consolidarea poziției României pe plan internațional prin dezvoltarea unor acorduri cu alte secții naționale.

IPA oferă asistență în permanență

Comunicare directă:

Grupuri WhatsApp

Email | Telefon

Conferințe, seminarii, workshop-uri, evenimente IPA

Comunicare indirectă:

Social media (Facebook, Instagram, Linkedin)

Website (^{www.iparomania.ro / parteneriate.iparomania.ro)}

Suport permanent

Personal IPA SR

Echipa de suport telefonie mobilă

Cu ajutorul instrumentelor oferite de rețelele de socializare am constituit un real avantaj în negocierea cu parteneri promovând evenimentele organizate atât la nivel național sau regional. În prezent pagina oficială de Facebook a ajuns la numărul de 21.810 de aprecieri.

IBZ Gimborn este principalul furnizor al proiectelor profesionale la nivel internațional și reprezintă pentru Secția Română un prilej anual de a lansa temele propuse de dumneavoastră în cadrul seminarelor româno-germane. Datorită interesului crescut pentru aceste activități în acest an am derulat două seminarii la IBZ Gimborn cu temele ,,Violența și extremismul în jurul meciurilor de fotbal, al evenimentelor sportive și al evenimentelor majore" și "Metode moderne de cercetare la fața locului în cazul infracțiunilor comise cu violență” încercând să diversificăm oferta educațională și să venim în întâmpinarea nevoilor membrilor noștri dar și ale instituțiilor din care aceștia provin.

EXTRAORDINARY SUCCESS WITHOUT DRUGS” (YES LIFE. NO DRUGS)

Yes life, no drugs reprezintă modelul proiectului de succes care se mulează perfect pe nevoile societății, fiind organizat cu implicarea tuturor factorilor responsabili la nivel național și local. IPA, IGPR, IPJ Sibiu, C.J. Sibiu, Instituția Prefectului Sibiu, Ministerul Învățământului, Ministerul Sănătății s-au așezat la masă cu cetățenii urbei sibiene încercând să găsească răspunsuri pentru acest flagel care a pus stăpânire pe tânăra generație. Activitatea a avut un asemenea impact încât au dorit să ne fie alături personalități marcante ale societății civile: actrița Maia Morgenstern și părintele Constantin Necula.

　

Ministerul Educației

Starea-învățământului-preuniversitar-2022-2023

Anul școlar 2022-2023 s-a aflat sub auspiciile Viziunii pentru educație a Proiectului ”România Educată”, înscrisă în sfera Spațiului european al educației 2021-2030 și corelată cu documente strategice și programatice în domeniu, atât europene (recomandări ale Comisiei Europene), cât și naționale (Programul de guvernare, Programul Național de Reformă). Obiectivele și măsurile de reformă ”România Educată” reprezintă rezultatul celui mai amplu proces de consultare națională, care s-a derulat în perioada 2016 -2021, și a implicat peste 64 de instituții publice, organizații non-guvernamentale, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane. Au fost organizate de către alte părți interesate peste 80 de evenimente sau proiecte, iar Administrația Prezidențială a organizat peste 15 evenimente care au generat conținut relevant pentru acest Proiect. Scopul Raportului ”România Educată” este nu doar de a identifica probleme și soluții ci și de a cataliza energii, de a promova tema educației pe agenda publică și în societate și de a o prioritiza la nivelul autorităților. Asumat de Guvernul României prin memorandum și validat de Comisia Europeană drept “Un cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile”, Proiectul ”România Educată” conduce la îndeplinirea criteriilor aferente condiției favorizante tematice CT 12, asumată de România ca stat membru al Uniunii Europene. De îndeplinirea acestei condiționalități depinde acordarea de fonduri europene FSE+ pentru finanțarea sistemului de educație din România în perioada 2021-2027.

Noile legi creează cadrul normativ pentru şcoli mai performante, incluzive, sigure şi echitabile. Acestea transpun 75% dintre reformele ”România Educată”, iar 21% sunt deja operaționale sau vor fi transpuse în legislația secundară şi normele de aplicare. De altfel, atât Planul Național de Redresare şi Reziliență, cât şi fondurile structurale aferente noului exercițiu financiar sunt aliniate reformelor propuse de Viziunea Proiectului ”România Educată”, acesta fiind singurul cadru strategic unitar care are şi finanțarea necesară pentru a deveni realitate.

În perioada de referință, a fost extins programul Masa caldă (de la 350 la 450 de școli), numărul de consilieri școlari a crescut cu 1.200 de noi posturi, au fost selectate proiectele pentru construcția/dotarea campusurilor duale integrate, a demarat reforma curriculară la liceu, s-a generalizat evaluarea digitalizată. De asemenea, conform OUG nr.57/2023, din luna iunie 2023 , s-au majorat grilele salariale cu 1.300 de lei brut din luna iunie pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic. În plus, ordonanța prevede că personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.

S-au finanțat investiții care să asigure intervenții dedicate recuperării decalajelor la nivelul fiecărei școli şi pentru fiecare copil. Din perspectiva reformelor, țintelor și jaloanelor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Educației și-a îndeplinit toate angajamentele asumate în perioada de referință, lansând proiecte și programe de cea mai mare complexitate și valoare din perioada post-decembristă. Între septembrie 2022- august 2023, Ministerul Educației a lansat 8 apeluri din PNRR, iar până la final de decembrie 2023 se preconizează lansarea și altor investiții, care să conducă la încheierea a peste 4.000 de contracte, valoarea apelurilor fiind de peste două miliarde de euro, iar în total s-ar preconiza o angajare a 3,3 miliarde de euro din PNRR prin aceste apeluri până la final de 2023. Sunt investiții de infrastructură, de construcție de noi școli ori cămine şi cantine pentru studenți, proiecte de digitalizare a universităților şi de dotare a școlilor cu laboratoare de informatică şi științe, a cabinetelor școlare pe discipline, a sălilor de sport şi atelierelor de practică.

În anul de referință al acestui raport, 2022/2023, a continuat tendința de scădere a numărului de elevi (cu 13,5 mii de elevi), populația școlară totală în învățământul preșcolar, primar și secundar fiind de 2,891.765 de elevi.

În ansamblul învățământului primar, cresc efectivele de elevi față de anul anterior cu 6,4 mii de elevi, ajungând la 868,6 mii de elevi. Creșterea valorii indicatorului este determinată de creșterea efectivelor de elevi din mediul urban, la nivelul mediului rural fiind înregistrată o ușoară scădere, cu 104 elevi.

• La nivelul învățământului gimnazial, efectivele de elevi au fost de 727,8 mii de elevi, în scădere cu 9,3 mii de elevi față de anul școlar anterior; scăderi ale efectivelor de elevi de gimnaziu se observă pe ambele medii de rezidență, însă în mediul rural scăderea este mai semnificativă decât în mediul urban (cu 5,9 mii de elevi în rural, față de scăderea cu 3,4 mii de elevi în urban).

• În învățământul liceal, au fost înscriși 590,4 mii de elevi, cu 3,1 mii de elevi mai puțini față de anul școlar anterior.

• În învățământul profesional, continuă tendința descendentă din anul școlar anterior (cu 8,7 mii de elevi mai puțin decât în anul școlar anterior).

• În învățământul postliceal, a avut loc o scădere cu 2,7 mii de elevi, efectivele de elevi ajungând la 86,7 mii, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare.

La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la tranziția de la un nivel de învățământ la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore de program școlar/săptămână. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului școlar de la clasele de debut către cele de final de ciclu de școlaritate, cel mai probabil determinată de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare.

Rata de promovare a examenului de bacalaureat 2023 a fost de 77,3% – similară celei din anul anterior. Opt din zece absolvenți din promoția curentă și patru din zece absolvenți din promoțiile anterioare au reușit să promoveze cu succes acest examen. Pe filiere de formare, cea mai mică rată de promovare se înregistrează la liceele tehnologice, iar cea mai mare la liceele teoretice.

La nivel național, în perioada 2022 - 2023, în programele de formare continuă desfășurate prin proiectele Profesionalizarea carierei didactice – PROF și Curriculum relevant, Educație deschisă pentru toți – CRED, dar și prin casele corpului didactic, au fost cuprinși peste 110.000 de cursanți din totalul de aproximativ 300.500 de personal existent în învățământul preuniversitar. Se menține ponderea aproape dublă a cursanților din urban față de cei din rural. Aceștia au participat la programe de formare pe tematici, în afara celor menționate, legate de managementul clasei de elevi, educație anti-bullying, educația copiilor cu CES, egalitate de șanse şi gen, noile educații, dezvoltare durabilă şi provocările globalizării, educație antreprenorială, educație pentru sănătate, educație interculturală, educație pentru drepturile copilului, educație pentru drepturile omului, marketing educațional, managementul calității educației, politici educaționale.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 2023 aduce schimbări semnificative, astfel încât toți copiii și tinerii din România să aibă un viitor mai bun. Echitate, performanță, investiții, respect și siguranță - sunt doar câteva dintre cuvintele cheie pe care Legea învățământului preuniversitar le-a transpus în măsuri coerente și predictibile. Soluțiile identificate, în acord cu cerințele beneficiarilor educației, oferă o reglementare unitară și sistematică a domeniului, pentru rezolvarea problemelor existente la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și pentru a răspunde, în mod real, nevoilor pe care elevii le au pe întreg drumul lor educațional. Prin măsurile integrate prevăzute în Legea învățământului preuniversitar (burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată şi diferențiată, programul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, zone prioritare de investiție în educație şi desegregare) fiecare elev este sprijinit să îşi atingă potențialul.

Organizarea rețelei școlare se realizează anual. În procesul de organizare a rețelei şcolare, unitățile de învățământ pot să își păstreze statutul şi structura sau pot fi reorganizate în urma aplicării unor operațiuni specifice, respectiv fuziunea sau divizarea acestora. Reorganizarea rețelei școlare implică operațiuni cu persoane juridice (unități de învățământ cu personalitate juridică).

Problemele identificate la nivelul unităților de învățământ cu personalitate juridică supuse procesului de reorganizare, respectiv structurilor arondate acestora, se referă la clădiri vechi, spații subdimensionate, infrastructură necorespunzătoare, lipsa dotărilor corespunzătoare, efective foarte mici de elevi, etc.

Școli pilot Unitățile de învățământ autorizate sau acreditate, publice sau particulare, de nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal teoretic sau tehnologic, postliceal au avut posibilitatea de a deveni școală pilot. Au fost încurajate aplicațiile depuse în parteneriat, inclusiv public-privat, care au capacitatea de a pilota aceleași practici în condiții relevante diferite și au potențial de a identifica și scala rezultatele pozitive. Pot aplica și autoritățile publice locale pentru a pilota măsuri integrate la nivel de UAT, fie prin implicarea serviciilor publice locale, fie în parteneriat cu organizații non-guvernamentale care prestează servicii de educație sau asistență socială.

Prin Programul Național pentru Redresare și Reziliență, componenta C15 – Educație, sunt propuse măsuri care vizează creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional prin modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale pieței forței de muncă, în vederea asigurării participării la un proces educațional de calitate, modern și incluziv. Vor fi finanțate prin PNRR 7 reforme și 18 investiții, fiind alocat un buget total de 3.605,97 mil. de euro.

Suma totală estimată pentru apelurile de proiecte aferente investițiilor din PNRR pentru învățământul preuniversitar este 14.461.304.800 de lei, iar suma contractată este 11.545.091.066 de lei. În perioada 2022-2023, s-au derulat următoarele apeluri de proiecte finanțate prin PNRR:

1. Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar - Runda I (în implementare – 1.409 proiecte contractate);

2. Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar - Runda a II-a (în contractare) – se estimează un număr de 653 de proiecte contractate;

3. Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut digital – apel deschis;

4. Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi – 246 de proiecte depuse, în etapa de evaluare;

5. Microbuze electrice pentru elevi – 40 de proiecte, în etapa de achiziție a microbuzelor verzi;

6. Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar – peste 88.000 de săli de clasă/săli pentru activități extrașcolare sau sportive, dotate cu mobilier, peste 14.000 de laboratoare/cabinete din sistemul de educație preuniversitar, inclusiv cabinete de asistență psihopedagogică, peste 4.300 de laboratoare de informatică echipate, precum și laboratoare de informatică din învățământul IPT , peste 5.800 de școli beneficiare, cu clase de nivel primar, gimnazial și liceal dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare (indicatori reieșiți în urma apelului de proiecte). Au fost încheiate peste 2500 de contracte, proiectele aflându-se acum în etapa de implementare ;

7. Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior („smart lab”) – peste 1200 de laboratoare inteligente vor fi dotate, în etapa de contractare/implementare – ;

8. Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie complementare – 98 de proiecte, în etapa de implementare.

A fost alocată suma de 1.068.260.200 euro, valoare eligibilă din PNRR, fără TVA, pentru dotarea tuturor unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe, cu mobilier, laboratoare de informatică și de științe, cabinete școlare, ateliere de practică, dotate inclusiv cu echipamente IT, în raport cu viziunea proiectului "România Educată". Acest apel privind dotările vizează 3 tipuri de investiții:

➢ Digitalizarea mediilor de învățare, cu o valoare de 377.360.200 de euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, pentru peste 4300 de laboratoare de informatică echipate, aproximativ 5800 de școli cu clase de nivel primar, gimnazial și liceal dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare și 909 laboratoare informatice din școlile de educație și formare profesională.

➢ Infrastructură școlară, cu o valoare de 600.000.000 de euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, pentru 88000 de săli de clasă/săli pentru activități extrașcolare sau sportive, dotate cu mobilier și 14.000 de laboratoare/cabinete din sistemul de educație preuniversitar, inclusiv cabinete de asistență psihopedagogică.

➢ Dotarea cu echipamente a atelierelor de practică din rețeaua învățământului profesional și tehnic, cu o valoare de 90,9 mil. de euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, pentru 909 unități de învățământ IPT dotate cu laboratoare de practică funcționale.

Tot prin PNRR, conform prevederilor noii legi a învățământului preuniversitar nr.198/2023, se constituie o rețea de «școli verzi» în România. Printr-o investiție în valoare de peste 225 milioane de euro, se vor reabilita și construi școli, aliniate standardelor europene. Conceptul de «școală verde» nu este limitat doar la modernizarea infrastructurii educaționale. În aceste școli, vor fi promovate educația pentru sustenabilitate - cu un curriculum adaptat - și o paletă amplă de activități practice, realizate împreună cu toate comunitățile din care școlile fac parte. Elevii și cadrele didactice vor fi, prin activitățile organizate, mult mai motivați și implicați în tot ceea ce presupune grija pentru mediu. Alocarea financiară a acestui apel de proiecte a fost de 225.000.960 de euro, fără TVA, distribuită astfel: Subcomponenta I: Reabilitare energetică Prin această subcomponentă, se urmărește reabilitarea de unități de învățământ care să intre în rețeaua școlilor verzi, investiția vizând o suprafață totală de 300.000 de m2. Valoarea totală a investiției este de 150.000.000 de euro. Subcomponenta II: Construcții noi Prin această subcomponentă se urmărește construcția de unități de învățământ care să intre în rețeaua școlilor verzi, investiția vizând o suprafață totală de 46.400 de m2. Valoarea totală a investiției este de 75.000.960 de euro. Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel de proiecte au fost toate tipurile de unități administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, sectoare ale Municipiului București și județe). Au fost depuse 246 de proiecte.

Tot în 2023, Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), a lansat apelul de proiecte „Microbuze electrice pentru elevi”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15 - Educație (și aprobat prin ordinul de ministru nr. 4.269/18.05.2023).

Obiectivul urmărit în cadrul acestui apel vizează îmbunătățirea condițiilor de transport pentru elevi, cu precădere pentru elevii din zonele izolate, cu populație scăzută, prin furnizarea de microbuze școlare electrice, prietenoase cu mediul și cu un consum energetic redus. Această măsură urmărește facilitarea accesului copiilor la educație, prin protejarea mediului înconjurător, contribuind în același timp și la obiectivul Uniunii Europene de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Au fost depuse 40 de proiecte, aflate în etapa de implementare , având ca beneficiari UAT din județe.

Prin Proiectul privind reforma educației timpurii (PRET), cu o valoare de 129 de milioane de euro, care se derulează în perioada 2009 - 31 decembrie 2023, s-au finalizat lucrările la 358 de grădinițe, sunt în execuție lucrări pentru 31 de grădinițe, pentru 10 grădinițe urmează a fi lansată procedura pentru lucrări restante de executat, iar 3 grădinițe sunt în proiectare. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii școlare prin construirea și dotarea cu mobilier a 402 grădinițe noi, pentru grădinițele care funcționează în clădiri ce nu mai prezintă siguranță în exploatare, în clădiri ce fac obiectul retrocedărilor sau în spații inadecvate pentru acest tip de educație, precum și creșterea calității educației preșcolare prin formarea cadrelor didactice și dotarea cu materiale educaționale.

Proiectul Școli mai sigure, incluzive și sustenabile, cu o valoare de 100 milioane de euro, care se derulează în perioada decembrie 2021 – iunie 2027, are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare, prin reabilitarea, consolidarea și/sau construirea unor școli, selectate, în prima etapă, din zonele cu cel mai mare risc seismic din România, în vederea asigurării unor medii de învățare mai sigure și îmbunătățite pentru elevi și profesori și creșterii capacității instituționale de a investi în infrastructura educațională durabilă. În perioada 2022-2023, în cadrul acestui proiect, au fost lansate procedurile de achiziție pentru servicii de proiectare pentru cele 22 de școli din primul lot, au fost semnate contractele de proiectare pentru 8 școli, au fost finalizate studiile de fezabilitate pentru cele 8 școli și au fost aprobați indicatorii tehnico-economici. După finalizarea proiectelor tehnice pentru aceste școli, vor fi demarate procedurile de atribuire a lucrărilor de execuție. A fost actualizat planul de implicare social și de mediu și au fost elaborate planurile de management de mediu și social pentru cele 8 de școli. În ceea ce privește restul de 14 unități școlare, a fost lansată procedura de achiziție pentru servicii de proiectare. Au fost finalizați termenii de referință pentru Servicii de consultanță pentru asistență tehnică în vederea sprijinirii dezvoltării unui plan de acțiune pe o perioadă de 10 ani pentru investiții integrate în infrastructură școlară rezistentă și modernă.

Regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, în cursul anului școlar 2022 2023, s au desfășurat două proceduri de licitație pentru achiziționarea de manuale: procedura de atribuire prin licitație deschisă privind furnizarea de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar și procedura de atribuire prin licitație deschisă privind furnizarea de manuale școlare neofertate în anii anteriori În urma finalizării procedurilor de licitație deschisă au fost aprobate, prin ordinul ministrului educației, un număr de 148 de manuale școlare alternative pentru 47 de discipline din învățământul primar și gimnazial.

În anul școlar 2022- 2023, Ministerul Educației a organizat și finanțat concursuri și competiții şcolare naționale, astfel:

• 52 de concursuri şcolare pe domenii / discipline de studiu;

• 18 concursuri şcolare interdisciplinare şi trans disciplinare;

• 10 competiții sportive şcolare internaționale din calendarul federației internaționale a sportului școlar, desfășurate în anul 2023;

• 41 de competiții sportive şcolare cu finalitate națională organizate și desfășurate în cadrul „olimpiadei naționale a sportului școlar” (ONSȘ), în anul școlar 2022-2023;

• 17 competiții sportive şcolare cu finalitate națională organizate și desfășurate în cadrul „olimpiadei sportului militar liceal”;

• 21 de competiții sportive şcolare cu finalitate națională, pentru elevii-sportivi legitimați la unitățile de învățământ cu program sportiv integrat și suplimentar, organizate și desfășurate în cadrul „campionatelor naționale școlare”;

• 8 competiții sportive şcolare naționale din calendarul Federației Sportului Școlar și Universitar.

În anul școlar 2022- 2023, Ministerul Educației a organizat faze naționale ale olimpiadelor școlare, astfel: 71 de olimpiade pe domenii/ discipline de studiu și 10 olimpiade interdisciplinare şi trans disciplinare.

La aceste olimpiade au participat 124 de elevi pregătiți de 125 de profesori, provenind din 20 de unități școlare. În conformitate cu prevederile HG nr. 536/2016 din 27 iulie 2016 privind stimularea performanței şcolare înalte din învățământul preuniversitar, ME a acordat elevilor medaliați, profesorilor care i-au pregătit şi unităților şcolare de unde provin elevii, diplome şi premii în bani, după cum urmează:

1) pentru recompensarea elevilor premiați individual la competițiile școlare, categoria I, desfășurate la nivel mondial, valorile stimulentelor financiare acordate de Ministerul Educației:

- premiul I/medalie de aur cu punctaj absolut 20.000 de lei;

- premiul I/medalie de aur 15.000 de lei;

- premiul II/medalie de argint 12.500 de lei;

- premiul III/medalie de bronz 10.000 de lei;

- mențiune 6.000 de lei;

2) pentru profesorul/profesorii care au pregătit elevul/elevii s-a acordat un singur stimulent financiar, în cuantumul cel mai mare prevăzut pentru unul din elevii săi/lor premiați

3) pentru unitatea de învățământ pe care elevul/elevii o frecventează sau au frecventat-o s-a acordat câte un stimulent financiar, în cuantumul prevăzut pentru fiecare elev premiat. Stimulentul financiar s-a utilizat pentru dotări destinate sprijinirii calității procesului de învățământ

Au fost recompensați și elevii premiați individual la competițiilor şcolare, categoria a II-a, desfăşurate la nivel european sau regional, valorile stimulentelor financiare acordate de Ministerul Educației fiind:

- premiul I/medalie de aur 7.500 de lei;

- premiul II/medalie de argint 6.000 de lei;

- premiul III/medalie de bronz 4.500 de lei;

- mențiune 3.500 de lei.

Programe pentru copii/elevi aflați în situații de risc

În privința consolidării pachetului social pentru educație, vizând elevii din grupurile în risc, Ministerul Educației a continuat să deruleze programe sociale naționale anuale: Euro 200, Masa caldă, Rechizite școlare, Bani de liceu, Burse școlare, Transportul elevilor, Programul pentru școli, Sprijin material pentru copiii cu CES și/sau dizabilități, Tichete sociale.

Programul ,,Euro 200”, având ca obiectiv principal stabilirea unor măsuri pentru stimularea achiziționării de calculatoare, prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, pentru dezvoltarea competențelor elevilor și studenților în utilizarea tehnicii de calcul, a continuat și în anul 2023 cu unele modificări : s-au actualizat specificațiile tehnice ale calculatoarelor și s-a dublat venitul minim brut pe membru de familie (mai mic sau egal cu 500 de lei). Bugetul alocat pentru anul 2023 a fost de 1,7 milioane de lei. Potrivit OME nr. 5.181 din 28 iulie 2023, 2.174 de elevi au beneficiat de acordarea unui ajutor financiar de 200 de euro în vederea stimulării achiziționării de calculatoare, în anul 2023.

Prin OUG nr. 145/2022, programul „Masa Caldă” a fost extins de la 350 de școli la 450. În anul școlar 2022-2023, 178.000 de preșcolari și elevi din învățământul preuniversitar de stat au primit gratuit o masă caldă sau un pachet alimentar, în limita sumei de 15 lei/zi/beneficiar. Finanțarea, repartizată prin bugetele locale, a fost de 147 de milioane de lei în anul 2022, respectiv de 266,51 de milioane de lei în anul 2023. Programul-pilot contribuie la reducerea abandonului școlar și asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la educație al tuturor preșcolarilor și elevilor din România. Criteriile de selecție a unităților de învățământ în cadrul acestui Program-pilot au avut în vedere condițiile socio-economice și geografice defavorabile, precum și imposibilitatea materială a multor familii de a susține participarea copiilor la activitățile școlare.

La începutul fiecărui an școlar, sunt distribuite pachete cu rechizite școlare specifice fiecărei clase prin Programul „Rechizite școlare”. 167.674 de elevi au primit rechizite școlare gratuite în anul școlar 2022-2023, în conformitate cu prevederile Legii nr. 126/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare. Pentru anul 2022, cheltuielile din bugetul Ministerului Educației au fost în valoare de 2.691.721 de lei. Prin OME nr. 3.783/03.03.2023, s-a aprobat valoarea maximă a pachetelor cu rechizite școlare acordate elevilor, începând cu anul școlar 2023-2024, conform prevederilor Legii nr. 126/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare, în sumă de 65 de lei/pachet/elev din învățământul primar și 75 de lei/pachet/elev din învățământul gimnazial.

Ministerul Educației a continuat, și în anul școlar 2022-2023, derularea Programului „Bani de liceu”. Prin intermediul acestuia, se acordă sprijin financiar elevilor din învățământul liceal în vederea continuării/finalizării studiilor. În anul școlar 2022-2023 numărul beneficiarilor a fost de 20.509, iar cheltuielile efectuate din bugetul Ministerul Educației, pentru anul 2022, au fost de 41.833.369 de lei. Începând cu anul școlar 2023 - 2024, odată cu intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, programul a fost înlocuit cu alte forme de intervenție socială consolidată.

Bursele școlare

Bursa profesională a fost, până la începutul anului școlar 2023- 2024, un program național care s-a adresat tuturor elevilor care frecventează învățământul profesional și a constat într-un sprijin financiar lunar în valoare de 200 de lei. În anul școlar 2022-2023, s-au acordat burse profesionale în valoare de 128.606.431 lei. Până la sfârșitul anului școlar, s-au acordat, diferențiat, burse pentru elevi, într-un cuantum de 500 de lei pentru bursa de performanță, 200 de lei pentru bursele de merit și cele de ajutor social și 150 de lei pentru bursele de studiu. În anul școlar 2022-2023, numărul total de elevi care au beneficiat de burse a fost de 751.551, dintre care 9.493 de beneficiari burse de performanță, 260.562 beneficiari burse de merit, 92.004 de beneficiari burse de studiu și 389.492 de beneficiari burse de ajutor social. Pentru anul 2022, Ministerul Educației a alocat pentru plata burselor un buget de 1.531.891.000 lei, respectiv 1.605.335.000 lei pentru anul 2023.

Transportul elevilor este vizat prin acțiuni de asigurare a mobilității elevilor și decontării transportului acestora. Prin OUG nr. 159/2022 pentru modificarea și completarea art. 84 din Legea

educației naționale nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare, a fost introdusă o sumă forfetară pentru elevii navetiști, aceasta reprezentând o creștere semnificativă a sumei acordate anterior pentru transportul elevilor școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu. Cheltuielile efectuate din bugetul Ministerul Educației, pentru transportul elevilor, în anul 2022, a fost de 58.184.303 lei.

În conformitate cu prevederile HG nr. 652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, resursele financiare necesare se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, repartizate pe județe și municipiul București, prin anexă la legile bugetare anuale, și din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Programul prevede acordarea gratuită pentru preșcolarii și pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate și de produse de panificație în limita unei valori zilnice/preșcolar/elev, precum și finanțarea unor măsuri educative care însoțesc distribuția. Pentru anul școlar 2022-2023, suma alocată a fost de 562.850.000 de lei.

Sprijin material pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES)

Aspectele referitoare la drepturile financiare ale copiilor cu dizabilități/nevoi speciale sunt reglementate prin Legea nr. 272/2004 republicată, privind protecția şi promovarea drepturilor copilului și Hotărârea Guvernului nr. 838/2022 privind stabilirea cuantumului limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum şi sumele de bani pentru nevoi personale, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un serviciu public de tip rezidențial, precum şi pentru mamele protejate în centre maternale. În anul școlar 2022-2023, 46.779 de copii/elevi/tineri cu CES cuprinși în învățământul de masă au beneficiat de drepturile acordate în baza HG nr. 564/2017, bugetul alocat fiind de 188.024 de mii lei, respectiv 19.023 copii/elevi/tineri cu CES cuprinși în învățământul special, bugetul alocat fiind de 109.230 de mii lei.

Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, în cuantum de 500 de lei/copil/an școlar, se acordă preșcolarilor și elevilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial începând cu anul școlar 2020-2021, în conformitate cu OUG nr.133/2020. Aceste tichete au fost și sunt acordate, în continuare, de Guvernul României prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În cadrul proiectului Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți - CRED, au fost realizate activități de învățare, adaptate specificului/nevoilor de învățare ale elevilor vulnerabili din 25 de școli pilot situate în comunități defavorizate. Din unitățile de învățământ selectate din județele Bihor și Iași, la activitățile CRED au participat, în total, 2000 de elevi. Mai precis, câte 250 de elevi înscriși în nivelul primar și câte 750 de elevi din nivelul gimnazial, din fiecare dintre cele două județe. Din școlile selectate din zona periurbană a Capitalei, la activitățile CRED au participat 150 de elevi înscriși în nivelul primar și 350 de elevi de la gimnaziu.

Rezultatele aferente activității Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile au demonstrat faptul că proiectul Ministerului Educației a adus un aport substanțial în prevenirea părăsirii timpurii a școlii și că aceste activități derulate în cele 25 de unități școlare pot fi însușite sau adaptate de cadre didactice din întreaga țară, ca modele de bune practici, pentru a atinge performanțe similare.

Pachetul de activități de susținere și de dezvoltare personală a elevilor cuprinde mai multe tipuri de intervenții: recuperare pentru elevii cu tulburări emoționale sau tulburări de limbaj prin activități remediale, consiliere sau alte activități specifice; activități de încurajare a lecturii independente; autocunoaștere, inter cunoaștere prin activități de dezvoltare emoțională și socială; activități practic-aplicative pe diferite domenii (arte, științe, tehnologii); proiecte tematice propuse de către elevi sau părinți, cadre didactice etc. și activități fizice și mișcare. Pentru învățământul secundar inferior, gimnazial, a fost implementat un pachet complex de activități educaționale,

complementare activității didactice, care a fost corelat cu pachetul de activități de susținere și de dezvoltare personală a elevilor. Aceste activități au implicat suport pentru efectuarea temelor și activități remediale. Pachetul de activități de susținere și de dezvoltare personală a elevilor a cuprins mai multe tipuri de intervenții: asistență psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învățare; consiliere psihologică; consiliere în carieră; activități pentru accelerarea învățării și pentru performanță (pentru elevii din grupul țintă al proiectului- elevi vulnerabili); pregătirea elevilor pentru participarea la competiții și olimpiade școlare, la concursuri sportive și artistice, pe discipline de învățământ, la concursuri cu recunoaștere internațională; participarea/organizarea de festivaluri și expoziții; realizarea de publicații școlare; participarea la activități de cooperare europeană; activități de pregătire pentru viață: activități de autocunoaștere, activități care vizează dezvoltarea atitudinii active, integrarea și implicarea socială (coduri de conduită, cetățenie activă, atitudine responsabilă față de mediul înconjurător, dezvoltare durabilă), activități pentru dezvoltarea capacității de comunicare și gândire critică, activități de promovare a unui stil de viață sănătos (alimentație sănătoasă, regim de viață sănătos), activități de prevenire a comportamentelor violente, precum și a celor riscante datorate consumului de alcool, tutun și droguri etc.; activități fizice și mișcare; activități tematice/ateliere (microproiecte pe diferite domenii: arte, științe, tehnologii);

Experiențele de învățare non formală sunt considerate modalități complementare de formare a competențelor cheie. Activitățile au fost evaluate, unele dintre ele fiind selectate și incluse în colecția de bune practici de activități de adaptare curriculară realizate în școli vulnerabile.

Proiectul Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman, și-a continuat implementarea, într-un parteneriat alcătuit din Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, în vederea creșterii incluziunii sociale și combaterii sărăciei prin dezvoltarea și pilotarea serviciilor comunitare integrate în 139 de comunități rurale și mic urbane cu tip de marginalizare peste medie și severă. Prin intervenții la nivelul comunității, fiecare caz social este evaluat integrat, de o echipă mixtă, formată din specialiști în domeniul social, educațional și medical, astfel încât fiecare persoană să fie îndrumată și ajutată să acceseze toate serviciile de care are nevoie. Activitatea Echipelor Comunitare Integrate (ECI) se concentrează pe realizarea diagnozei sociale a comunităților, pe identificarea nevoilor și vulnerabilităților persoanelor, familiilor, grupurilor supuse unui risc de excluziune socială, pe intervenție integrată utilizând managementul de caz.

În anul școlar 2022-2023, Ministerul Educației, în parteneriat cu UNICEF și Comisia Europeană (DG REFORM) au continuat derularea proiectului Support for enhancing the equity of the education system în România. Obiectivul vizat de proiect este creșterea capacității Ministerului Educației de a promova echitatea în procesul de educație la nivel național prin intermediul monitorizării, prevenirii și combaterii segregării școlare. În perioada de referință, au fost elaborate și sunt în prezent pe circuitul de avizare Ordinul ministrului educației pentru numirea Comisiei Naționale pentru Desegregare și Incluziune Educațională și Ordinul cu Regulamentul revizuit de organizare și funcționare a respectivei Comisii.

Mecanismul de avertizare timpurie în educație (MATE) oferă un cadru coerent și unitar pentru detectarea, identificarea și înregistrarea timpurie și monitorizarea progresului elevilor cu risc de abandon și de părăsire timpurie a școlii. Acest cadru se bazează pe colectarea în timp real a datelor cu privire la semnalele timpurii – rezultate școlare scăzute, istoric de repetenție, absențe, comportament școlar inadecvat – care permit personalului din școli și factorilor de decizie de la nivel județean și central să coordoneze, să planifice și să implementeze măsuri adecvate și imediate de diminuare a riscurilor și problemelor identificate la nivel de elev, clasă și școală.

Ministerul Educației a continuat implementarea a 420 de granturi în cadrul Proiectului privind Învățământul Secundar (ROSE) care sprijină tranziția elevilor din sistemul de învățământ secundar superior către învățământul terțiar și utilizează o abordare descentralizată, bazată pe acordarea de granturi individuale liceelor. Obiectivele granturilor sunt reducerea ratei de abandon școlar în licee, creșterea ratei de absolvire și îmbunătățirea performanței la examenul de bacalaureat. Liceele desfășoară activități menite să conducă la realizarea obiectivelor menționate precum activități remediale, de consiliere, îndrumare și orientare profesională, de coaching, dezvoltare personală și dezvoltare a abilităților socio-emoționale (cel puțin 50% din costurile directe), activități extracurriculare și de informare precum și lucrări minore de renovare, amenajare a interioarelor clădirilor școlare și achiziții de bunuri.

Consiliere și orientare școlară, prevenirea și combaterea violenței și incluziune

În luna februarie 2023, numărul de posturi de consilieri școlari a fost suplimentat, în conformitate cu prevederile OME nr. 3.642/2023 pentru modificarea OME nr. 4.933/2022. Ministerul Educației a repartizat la nivel național 1.200 de noi posturi de consilieri școlari, astfel încât s-a ajuns la o medie națională de aproximativ un consilier la 800 de elevi.

Majorarea numărului de consilieri școlari va contribui la creșterea accesului elevilor și preșcolarilor la servicii de asistență psihopedagogică, orientare școlară și vocațională și la activități de informare, consiliere și sprijin pentru elevii în risc de excluziune școlară și pentru familiile acestora, la extinderea rețelei de cabinete școlare de asistență psihopedagogică și a activităților de prevenire a violenței școlare în cadrul campaniei „Nu sunteți singuri! Împreună oprim violența din școli”.

În vederea reducerii fenomenului de violență în unitățile de învățământ preuniversitar la nivelul Ministerului Educației și la nivel de sistem s-au desfășurat activități pe tematica violenței și a siguranței în școli : participare la grupurile de lucru interministeriale, dezvoltarea de parteneriate educaționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului de violență în mediul școlar și a violenței sociale, susținerea consolidării capacității instituționale a unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare în dezvoltarea de relații parteneriale pentru prevenirea și combaterea violenței și pentru un mediu școlar sigur, elaborarea procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/ preșcolarilor/elevilor și personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și al suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar.

În vederea asigurării incluziunii educaționale a copiilor cu CES și/sau dizabilități, în contextul organizării evaluărilor și examenelor naționale ale absolvenților învățământului preuniversitar, al elaborării și aplicării cadrului normativ și procedural, precum și al coordonării activității comisiilor județene conform calendarelor, o atenție deosebită a fost acordată soluționării situațiilor speciale, în conformitate cu prevederile Procedurii nr. 33.576/31.10.2022 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare care au susținut examenele naționale, evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (1.623 elevi) și examenul național de bacalaureat (530 elevi). Totodată, pentru a asigura conformitatea sistemului de învățământ românesc cu cerințele cadrului legal internațional privind drepturile persoanelor cu CES și/sau dizabilități, programul de admitere în învățământul liceal de stat include o secțiune privind admiterea la învățământul liceal a elevilor cu CES.

În vederea incluziunii copiilor romi în sistemul educațional și accesului la învățământ de calitate, în anul școlar 2022-2023, au continuat programele și măsurile adresate elevilor și cadrelor didactice de etnie romă:

• acordarea de 6.382 de locuri distincte pentru elevii romi la admiterea în licee pentru diferite specializări (pentru anul şcolar 2022-2023, au fost admiși 2.575 de elevi în clasa a IX-a pe astfel de locuri, din care 2.203 la liceu și 372 în învățământul profesional și dual);

• continuarea organizării de către inspectorate școlare, unități de învățământ, primării, ONG-uri (Salvați Copiii, Asociația OvidiuRo, ș.a.) a unor grădinițe estivale premergătoare clasei pregătitoare, pentru copiii de etnie romă care nu au frecventat grădinița;

• continuarea măsurilor pentru prezervarea limbii, istoriei şi culturii romani în context didactic (prin asigurarea predării, în continuare, a câte 3-4 ore/ săptămână de limbă maternă romani), în prezent sunt 11.560 de elevi care studiază limba romani nivel primar, 7.419 elevi care studiază limba romani nivel gimnazial, 507 elevi care studiază limba romani nivel liceal, 902 copii și elevi care studiază în limba romani nivel preșcolar și primar, 1.984 de elevi care studiază istoria și tradițiile romilor, 217 elevi care studiază muzica în limba romani; în rețeaua școlară există 621 unități școlare în care învață preponderent copii romi (minim 15%);

• întreprinderea măsurilor necesare pentru continuarea pregătirii inițiale, la nivel universitar, a viitorilor profesori de limba romani şi de specialiști în domeniul lingvistic rom;

• organizarea unor activități extracurriculare privind înțelegerea diversității etnice și interculturalității, la care au participat 51.018 elevi, precum și organizarea a 2.492 de acțiuni derulate la nivel județean și la nivelul unităților școlare pentru încurajarea părinților romi să participe la procesul educațional din școală și din afara ei.

Numărul elevilor romi înscriși în SIIIR în anul școlar 2022-2023 este de 88.595, înregistrându-se o creștere de peste 50%, comparativ cu anul școlar precedent, când erau înscriși în SIIIR 58.385 de elevi. Un număr de 19.848 de elevi romi sunt beneficiari ai programelor de detectare a lacunelor și de remediere școlară, cum ar fi activități de creștere a stimei de sine și de conectare cu piața muncii, sesiuni de parenting, orientare școlară, pregătire pentru examenul de Evaluare Națională, 70.872 de elevi romi sunt beneficiari ai programelor de sprijin Rechizite școlare, Burse școlare sau Masa caldă și 10.960 de elevi romi sunt beneficiari ai programului Școală după școală.

Sprijin pentru Ucraina

Ministerul Educației a completat și a modificat cadrul normativ care să permită includerea în sistemul de învățământ a elevilor ucraineni. În acest sens, au fost elaborate și aprobate: Metodologia specială de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obținut o protecție internațională în România și care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoașterii și atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piața forței de muncă sau al continuării. La nivelul inspectoratelor școlare județene au continuat înscrierile elevilor ucraineni, iar Ministerul Educației a monitorizat procesul de înscriere și activitățile desfășurate. La finalul anului școlar 2022-2023, se înregistrau 17.620 de elevi ucraineni audienți și 8.607 elevi înscriși.

Educație timpurie

În februarie 2023, Ministerul Educației a lansat, în cadrul jalonului 458 din PNRR, apelul competitiv de proiecte pentru „Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie complementare”. Scopul acestuia este de a crește calitatea serviciilor de educație timpurie, de a îmbunătăți ratele de participare, atât la nivel antepreșcolar, cât și la nivel preșcolar, prin deservirea de până la 20.000 de copii, provenind din grupuri defavorizate.

Alocarea financiară totală a apelului de proiecte este de 103 milioane de euro, iar valoarea maximă a grantului per proiect este de 250.000 de euro (fără TVA), valoare eligibilă PNRR. Fiecare proiect va urmări înființarea de servicii complementare, care să deservească de la minimum 16 copii până la maximum 50 de copii.

Bugetele proiectelor se vor utiliza pentru amenajarea, igienizarea și dotarea a minimum 2 săli pentru activități cu copiii, achiziționarea de mobilier, echipamente și materiale necesare amenajării spațiilor; achiziționarea materialelor didactice, a hranei, precum și a transportului pentru copii, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni; servicii de informare, consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali/persoanele în grija căreia se află copilul.

Învățământ în limbile minorităților naționale

În anul școlar 2022-2023 situația elevilor care învățau în limba maternă și situația elevilor care studiau limba maternă, istoria și tradițiile minorităților naționale conform prevederilor art. 45 și art. 46 din Legea educației Naționale nr. 1/2011 și având în vedere OMECT nr. 5671/2012 se prezenta astfel:

Învățământ în limba maternă – 11 limbi; maghiară, germană, romani, ucraineană, slovacă, sârbă, croată, italiană, bulgară, cehă, turcă în 22 de județe și municipiul București;

Studiul limbii materne – 14 limbi; romani, neogreacă, rusă, turcă, ucraineană, polonă, cehă, croată, sârbă, maghiară, germană, bulgară, slovacă, armeană în 39 de județe și municipiul București.

Direcții de dezvoltare 2024

Direcțiile de dezvoltare a învățământului preuniversitar 2024, convergente cu noul cadru legislativ, sunt următoarele:

Implementarea programelor de formare continuă PROF III – Management educațional în context mentoral și respectiv PROF IV – Coaching în procesul de predare-învățare-evaluare în context blended-learning;

Continuarea programelor de formare în etapa de sustenabilitate a proiectului Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED;

Creșterea finanțării învățământului preuniversitar și adecvarea mecanismului de finanțare a școlilor la nevoile reale ale acestora;

Continuarea implementării granturilor pentru licee și a programelor de vară de tip punte pentru elevii de liceu, prin Proiectul Romania Secondary Education Project – ROSE;

Continuarea implementării programelor: Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar - Runda I; Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar - Runda a II a; Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar - Școli mici;

Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut digital;

Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior („Smart lab”).

Digitalizarea mediilor de învățare din învățământul preuniversitar (peste 5800 de școli cu clase de nivel primar, gimnazial și liceal dotate cu echipamente IT), cu finanțare PNRR ;

Optimizarea infrastructurii școlare (88.000 de săli de clasă/săli pentru activități extrașcolare sau sportive și 14.000 de laboratoare/cabinete din sistemul de educație preuniversitar, inclusiv cabinete de asistență psihopedagogică dotate cu mobilier), cu finanțare PNRR ;

Dotarea cu echipamente, inclusiv digitale, a atelierelor de practică din 909 unități de învățământ din rețeaua învățământului profesional și tehnic, cu finanțare prin PNRR (derularea apelului Îmbunătățirea infrastructurii liceelor agricole și a apelului Schema de grant pentru consorții școlare rurale);

Continuarea derulării proiectului Școli mai Sigure, Incluzive și Sustenabile finanțat de BIRD pentru modernizarea infrastructurii școlare, prin reabilitarea, consolidarea și/sau construirea unor școli din zonele cu cel mai mare risc seismic;

Promovarea RED-urilor, la nivel național și județean/local, realizate în cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”.

Elaborarea și aprobarea programelor școlare pentru disciplinele obligatorii, parte a trunchiului comun, a disciplinelor obligatorii de specialitate din învățământul liceal și a disciplinelor opționale; metodologiilor din domeniul curriculumului;

Continuarea extinderii ofertei de discipline opționale, conform prevederilor legale ;

Crearea și promovarea de practici incluzive, centrate pe elev și asigurarea resurselor materiale aferente unei educații incluzive, echitabile și de calitate;

Revizuirea unor programe sociale și extinderea programelor Masa Caldă și Masa Sănătoasă;

Susținerea copiilor cu părinții plecați să lucreze în străinătate, prin ajutor psiho-emoțional și prin asigurarea participării acestora la o educație de calitate;

Elaborarea, la examenul național de bacalaureat, pentru proba obligatorie de evaluare a competențelor de comunicare orală în limba română, a unui set de bilete de examen alocat candidaților cu dizabilități (dislexie/dislalie, surdocecitate, resturi de vedere, tulburări mentale ușoare sau candidați care susțin proba în spital), pentru asigurarea de șanse egale de acces și participare;

Promovarea colecției de bune practici de activități de adaptare curriculară realizate în școli vulnerabile la nivel național și județean/local;

Elaborarea Metodologiei de prevenire și intervenție în cazuri de segregare școlară;

Creșterea calității metodelor de predare care vizează îmbunătățirea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor;

Implementarea prevederilor Legii învățământului preuniversitar cu privire la proiectarea standardelor de evaluare a competențelor cheie ale elevilor din învățământul preuniversitar, la alfabetizarea funcțională și evaluarea în mediul online a competențelor elevilor și a performanțelor școlare;

Derularea proiectului PEO ”Mecanisme de intervenție pentru dezvoltarea alfabetizării funcționale în învățământul preuniversitar”.

Stimularea implicării elevilor în zona ȘTIM, atât în parcursul educațional, cât și în alegerea unei cariere;

Crearea unui grup de lucru în vederea elaborării programei școlare pentru disciplina opțională „Start în aventura cunoașterii Universului”, curriculum la decizia școlii — învățământ gimnazial;

Dezvoltarea, la nivelul instituțiilor de învățământ preuniversitar, a unor mecanisme de reziliență care să sprijine adaptarea elevilor la incertitudini și la situații de criză;

Pregătirea elevilor pentru a face față unei dinamici sociale în perpetuă schimbare, prin discipline corelate cu nevoile societății democratice;

Educarea copiilor în spiritul protejării integrității lor fizice și emoționale, atenției pentru sănătate și pentru îngrijirea adecvată a propriului corp;

Combaterea fenomenului de bullying, sub toate formele sale;

Creșterea siguranței elevilor prin promovarea în rândul copiilor, a părinților și a celorlalți actori implicați (cadre didactice, organe ale statului, comunitate etc.) a instrumentelor și informațiilor necesare pentru a recunoaște și combate eficient fenomenele de bullying;

Promovarea unei strategii de educație pentru susținerea părinților și dezvoltarea de proiecte locale de educație parentală;

Dezvoltarea unor proiecte de dezvoltare profesională a cadrelor didactice care să vizeze creșterea calității în domeniul abordării curriculare și care să valorifice atât rezultatele diagnozei realizate de echipele inițiatoare, cât și diferite exemple în domeniul demersurilor inter generaționale de la nivel european;

Monitorizarea, cu atenție, a activităților cu copiii din creșe (consiliere și sprijin permanent; activități de dezvoltare profesională derulate împreună – grădiniță și creșă);

Dezvoltarea unui nou program de mentorat pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar (finanțare POEO).

Dezvoltarea de noi calificări profesionale, actualizate conform noilor tehnologii și în relație cu solicitările pieței muncii;

Dezvoltarea şi perfecționarea acțiunilor de informare şi consiliere pentru creșterea participării în învățământul profesional, inclusiv dual;

Elaborarea, reeditarea și retipărirea de manuale școlare pentru minorități în condițiile noului curriculum pentru limba maternă, istoria şi tradițiile minorităților, pentru educația interculturală şi diversitate și pentru educație muzicală;

Implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027;

Identificarea, la nivelul Ministerului Educației împreună cu structurile teritoriale, a unei soluții cu privire la recunoașterea studiilor efectuate în România la forma de învățământ home schooling;

Achiziționarea de microbuze verzi;

Dezvoltarea rețelei de școli verzi (reabilitare și construcții noi);

Promovarea educației pentru mediu și schimbări climatice, în școli sustenabile.

Creșterea accesului la educația timpurie, în special a grupurilor defavorizate;

Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională; Creșterea participării la educație de la cele mai fragede vârste și prevenirea abandonului şcolar, în special pentru grupurile dezavantajate reprezintă provocări majore care vor fi abordate integrat prin măsuri atât la nivel de sistem educațional, cât și prin măsuri centrate pe beneficiarii primari și familie:

Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023

Sistemul de educație avea nevoie de o viziune unitară, pe termen scurt, mediu și lung, care a fost materializată prin România Educată, proiect ce răspunde noilor provocări globale precum dubla tranziție verde și digitală, schimbările climatice, evoluțiile demografice, apariția și intensificarea utilizării inteligenței artificiale, influențele mass-media, nevoile de incluziune socială și de combatere a discriminării, și este corelată cu diversitatea culturală, valorile democratice ș.a. Acestea impun redefinirea modului în care trăim, ceea ce presupune și schimbări, poate fără precedent, în ceea ce privește dobândirea de competențe, inclusiv modul de a învăța/preda.

În acest context, instituțiile de învățământ superior puternice și interconectate reprezintă unul dintre instrumentele importante pentru a face față provocărilor menționate, precum și altor provocări socio-economice locale (sărăcia, inegalitățile de șanse, probleme medicale, medii inadecvate de învățare, diverse tipuri de dependențe ș.a).

Viziunea Proiectului România Educată urmărește ca, până în anul 2030, învățământul superior românesc să devină unul echitabil și de calitate pentru toți studenții, pe care îi susține să se dezvolte ca cetățeni activi, capabili să își valorifice la maximum potențialul personal.

Implementarea măsurilor subsecvente obiectivelor Proiectului România Educată, conduce deja la rezultate încurajatoare pentru beneficiarii educației. Cea mai importantă realizare a fost finalizarea proiectelor de legi ale învățământului (adoptate de Guvernul României în ședința din 29 martie 2023), înaintate Parlamentului României, aprobate de structurile acestuia și promulgate de Președintele României.

În perioada de referință, au crescut bursele studenților-doctoranzi de la 1550 lei la 1700 lei pentru anii I și II și de la 1700 lei la 1950 lei pentru anii III și IV , a fost lansat concursul de burse pentru stagii universitare și de cercetare pentru masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice și cercetătorii din cadrul instituțiilor de învățământ superior și Academia Română, s-a majorat cuantumul burselor de cercetare, formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan” și „Nicolae Iorga”, s-au aliniat metodologiile de colectare statistică a datelor la cele din Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, s-a răspuns chestionarului OCDE, ca parte a procesului de îndeplinirii a criteriilor de aderare ș.a.

Cu impact imediat, investițiile finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență contribuie la o mai bună conectare la cerințele pieței muncii (crearea cadrului legislativ pentru parcurgerea unei rute complete pentru învățământul tehnic superior și funcționarea consorțiilor regionale integrate pentru învățământ dual), precum și la dezvoltarea competențelor digitale avansate în rândul studenților și cadrelor didactice (apelul de proiecte ”Digitalizarea universităților”).

Oferta pentru studiile universitare de masterat a cuprins 77 de domenii, cu 2.666 programe de studii. Acestea au fost organizate în 82 de instituții de învățământ universitar (53 de stat și 29 particulare). Capacitatea maximă de școlarizare în anul I a fost de 132.215 locuri (89,9% în instituții de stat și 11,1% în cele particulare).

Ciclul de studii universitare de masterat a cuprins 102.975 de studenți în anul universitar 2022/2023, în scădere cu peste 9 mii față de anul anterior. 91,4% dintre aceștia erau incluși în învățământul de stat și numai 8,6% în învățământul particular.

La nivelul anului 2022-2023, sistemul național de învățământ superior a cuprins 87 de instituții de învățământ superior acreditate, în cadrul cărora au funcționat 489 de facultăți. Învățământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituțiilor de învățământ superior acreditate, respectiv 76% din totalul facultăților. În anul de referință, s-au înregistrat 87.373 de absolvenți ai învățământului universitar de licență (cu și fără diplomă de licență), în ușoară scădere față de anul anterior. Aproximativ 85% dintre absolvenți provin din învățământul de stat și 15% din învățământul privat. În rândul absolvenților, se evidențiază o pondere mai amplă a populației feminine (aproximativ 60%), comparativ cu populația masculină (aproximativ 40%). Ponderea studenților care au absolvit cu diplomă examenul de licență a fost de 96,5%.

La nivelul anului universitar 2022/2023, aproape 22 de mii de persoane erau înscrise la programe de studii universitare de doctorat și un număr redus de persoane la programe postdoctorale de cercetare avansată.

În anul 2023 menționăm câteva Ordine de ministru emise în relație cu drepturile omului;

OME nr. 4404/2023 din 31 mai 2023 pentru modificarea Ordinului ministrului educației nr. 4.135/2023 privind aprobarea Calendarului pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziționării de calculatoare pentru anul 2023;

OME nr. 3790/2023 din 6 martie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfășurarea concursului naţional de acordare a burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat şi de doctorat, pentru stagii postdoctorale şi de cercetare;

OME nr. 5181/2023 din 28 iulie 2023 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului educației nr. 4.966/2023 pentru aprobarea Listei nominale a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare şi stabilirea venitului maxim brut lunar pe membru de familie pentru care se acordă ajutorul financiar, pentru anul 2023;

În cadrul proiectului POCU Calitate în învățământul superior: internaționalizare și baze de date pentru învățământul românesc, implementat de UEFISCDI și ME, au fost realizate o serie de studii și analize care au vizat problematica accesului în învățământul superior.

• A fost definit și utilizat un instrument de măsurare a abandonului în învățământul superior românesc (^{https://editura.uefiscdi.ro/6-abandonul-in-invatamantul-superior-românesc-definire-masurare-interpretare), fiind măsurată în premieră rata de abandon în cadrul studiilor universitare de licență.}

• A fost propus un Cadru de politică publică privind îmbunătățirea accesului, a participării și a absolvirii în învățământul superior din România (^{https://editura.uefiscdi.ro/4-cadru-de-politica-publica-privind-imbunatatirea-accesului-a-participarii-si-a-absolvirii-in-invatamantul-superior-din-românia), care a abordat mai multe teme, printre care: tranziția de la învățământul liceal către învățământul superior, nivelul postliceal și colegiile non-universitare, accesul la învățământ superior, situația studiilor inginerești în România, abandonul în învățământul superior sau accesul, progresul și absolvirea studiilor doctorale.}

• A fost realizată o evaluare ex ante a impactului introducerii unui sistem centralizat de admitere în universități. Studiul analizează mai multe argumente în această privință, subliniind și care sunt dificultățile punerii în practică a unei asemenea politici publice.

• A continuat susținerea politicilor ME privind creșterea capacității universităților de a asigura accesul la programe de studii pentru persoane provenite din medii dezavantajate socioeconomic, prin menținerea în metodologiile de finanțare (la propunerea CNFIS, cu sprijinul executiv al UEFISCDI) a prevederilor care să asigure șanse egale și să conducă la realizarea incluziunii sociale (stimularea universităților de a face demersuri în vederea creșterii accesului și echitații). Astfel, propunerea privind Metodologia de repartizare a finanțării suplimentare (FS), aprobată și implementată în anul 2023, a continuat să includă setul de indicatori de calitate privind orientarea regională și echitatea socială (cu o pondere de 20% din FS), 5% din FS fiind alocat pentru indicatorul de calitate IC4.1 - Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate, care urmărește stimularea universităților pentru realizarea acțiunilor de sprijinire a studenților care provin din grupuri dezavantajate.

Rata de absolvire a învățământului superior în România rămâne cea mai scăzută din toate țările UE. În ultimul deceniu, această rată nu s-a îmbunătățit semnificativ și se poate observa o tendință de stagnare pe termen lung. În 2021, această rată a fost de 23,3%, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media UE (41,2%). Printre alte cauze, nivelurile scăzute de absolvire a învățământului superior sunt influențate de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii, de ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat și de nivelurile scăzute de participare la învățământul superior a elevilor care provin din medii defavorizate. Egalitatea de șanse rămâne o provocare semnificativă, cu o rată deosebit de scăzută de absolvire a învățământului terțiar în zonele rurale (8,2% în 2021 față de media UE de 29,6%). Rata de participare la învățământul superior a persoanelor din zonele rurale nu s-a schimbat substanțial în ultimii 5 ani. Rata de absolvire în orașe este, de asemenea, sub media UE (44% față de 51,4%), dar decalajul este mai mic. Diferențele dintre regiuni reflectă decalajul dintre mediul rural și cel urban (de exemplu, există o rată de 50,5% în București față de o rată de 15,3% în zona rurală din sudul Munteniei).

Există, de asemenea, o disparitate de gen persistentă, 20,6% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani având o diplomă de învățământ superior, față de 26,2% dintre femei.

Măsurile care au vizat accesul și participarea la învățământul superior:

1. sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate;

2. suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți, pe bază de merit, cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional;

3. subvenții pentru cazare și masă (prin finanțare suplimentară);

4. încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și netradiționali, inclusiv români care locuiesc în străinătate;

5. creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar;

6. stimularea instituțiilor de învățământ superior de stat pentru suplimentarea fondului pentru burse provenit de la bugetul de stat, pentru fiecare categorie de burse, cu fonduri provenite din venituri proprii. Ponderea fondurilor alocate de universități pentru burse, provenite din venituri proprii, din totalul fondului pentru burse al universității constituie un indicator de performanță în evaluările instituționale realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), respectiv indicator de performanță pentru acordarea finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior;

7. stimularea studenților și a elevilor din clasele terminale, a XI-a și a XII-a, în vederea participării la activități extracurriculare desfășurate în cadrul instituțiilor de învățământ superior, activități finanțate de Ministerul Educației și instituțiile de învățământ superior.

Referitor la garantarea unui număr de locuri bugetate pentru persoane provenite din medii dezavantajate, socio-economic, cu specific etnici romi, în anul universitar 2022-2023, au fost alocate studenților români aparținând minorității rome 333 de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licență, 70 de locuri pentru studii universitare de masterat și 6 locuri pentru studii universitare de doctorat. Numărul locurilor ocupate la studiile universitare de licență au crescut față de anul anterior în detrimentul celor de la studii universitare de masterat și doctorat.

Sprijinirea elevilor la tranziția dintre învățământul liceal și cel superior

În cadrul Proiectului privind învățământul secundar (ROSE), a continuat finanțarea și implementarea a 122 de granturi pentru universități, 16 granturi necompetitive, 24 de granturi Sprijin pentru Studenți, 13 granturi Centre de Învățare, 69 de granturi Programe de Vară de tip Punte. Primele două scheme de granturi susțin programe de îmbunătățire a performanțelor academice ale studenților, de tutoriat, consiliere profesională și orientare în carieră, servicii de îndrumare și sprijin, servicii de coaching, de dezvoltare a competențelor socio – emoționale, workshop-uri în domenii specifice, precum și campanii de sensibilizare adresate studenților cu risc de abandon ridicat sau alte activități similare. Schema de granturi Centre de învățare finanțează înființarea și dotarea unor centre de învățare, care să contribuie la sprijinirea studenților aflați în situație de risc.

Schema de granturi Programe de Vară de tip Punte care sprijină tranziția elevilor de liceu către învățământul universitar, este organizată de universități pentru elevii de liceu și le oferă activități cum ar fi: cursuri, consiliere profesională și orientare în carieră, pregătire pentru examenul de bacalaureat, ateliere de lucru în domenii specifice, vizite de studii, competiții sportive, activități recreative, evenimente etc.

Având în vedere interesul elevilor pentru participarea la Programele de Vară de tip Punte și feedback-ul pozitiv primit de la beneficiarii granturilor dedicate studenților, a fost prelungită durata de implementare a unor granturi/ au fost semnate noi granturi din Schema de granturi Programe de Vară de tip Punte, din Schema de granturi Sprijin pentru studenți și din Schema de granturi Centre de învățare, conform solicitării universităților beneficiare.

Efectele pozitive ale intervențiilor la nivelul universităților se văd în progresul indicatorului corespunzător. Astfel rata medie de retenție în primul an de învățământ universitar în facultățile sprijinite în proiect a crescut de la 79,4% (indicator de referință) la 82,27% în 2022.

Pentru pilotarea rutei duale complete ministerul a lansat în data de 07.11.2022, apelul de proiecte Program-pilot pentru dezvoltarea consorțiilor regionale pentru învățământ dual, finanțat prin Investiția 6 - Dezvoltarea a minimum 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a minimum 10 campusuri profesionale integrate, în cadrul PNRR. Proiectele finanțate în cadrul acestui apel respectă condițiile impuse de investiția I6 și urmăresc asigurarea unui acces egal la o educație și formare profesională inițială de calitate (IPT în regim dual), în special pentru elevii/studenții din medii defavorizate, prin dezvoltarea de parteneriate cu operatori economici sau alți parteneri relevanți pentru adaptarea educației la nevoile pieței muncii.

Infrastructura universitară

Multe universități dispun de spații insuficiente pentru cazarea studenților, iar cererea suplimentară pentru locuri de cazare pentru studenți este justificată în special în condițiile creșterii numărului de studenți din mediul rural.

Studenții caută spații modern amenajate, flexibilitate şi un mediu de învățare plăcut. Direcțiile de Sănătate Publică a solicitat universităților crearea unor astfel de spații de relaxare pentru studenți. De aceea, pentru învățământul universitar sunt necesare investiții în infrastructură pentru cantine și spații de recreere și lectură, cu respectarea standardelor de siguranță și calitate, pentru a asigura o dimensiune incluzivă accesului studenților proveniți din categorii defavorizate. Locurile în căminele nou construite vor fi oferite cu prioritate studenților care îndeplinesc condițiile de obținere a burselor sociale.

Se au în vedere cu precădere investițiile care au o dimensiune incluzivă, pentru creșterea numărului de locuri din cantine și cămine și pentru crearea de spații de lectură și petrecerea timpului liber, dedicate studenților proveniți din medii socio-economice defavorizate, cu dizabilități, unele minorități etnice sau din familii monoparentale etc, care vor avea prioritate în obținerea unui loc în noile campusuri construite. De aceea, pentru învățământul universitar sunt necesare investiții în infrastructură pentru cantine și spații de recreere și lectură, cu respectarea standardelor de siguranță și calitate, pentru a asigura o dimensiune incluzivă accesului studenților proveniți din categorii defavorizate. Locurile în căminele nou construite vor fi oferite cu prioritate studenților care îndeplinesc condițiile de obținere a burselor sociale. Se au în vedere cu precădere investițiile care au o dimensiune incluzivă, pentru creșterea numărului de locuri din cantine și cămine și pentru crearea de spații de lectură și petrecerea timpului liber, dedicate studenților proveniți din medii socio-economice defavorizate, cu dizabilități, unele minorități etnice sau din familii monoparentale etc, care vor avea prioritate în obținerea unui loc în noile campusuri construite.

Ministerul Educației, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative, derulează proiectul Noi instrumente pentru strategia națională privind educația continuă a adulților din România - Edu-C-Ad-cod 136584, SIPOCA 867 al cărui obiectiv general îl constituie elaborarea Strategiei Naționale privind educația continuă a adulților din România 2023-2027. Unul din obiectivele specifice ale proiectului îl constituie diagnoza competențelor și abilităților cognitive cheie ale adulților din România și a nevoilor lor de educație continuă.

Promovarea ofertei educaționale

În cadrul strategiei integrate de promovare a României este vizată și componenta de atragere a studenților internaționali pentru a studia în țara noastră. În acest context, în perioada 2022-2023 au avut loc:

- a doua sesiune de aplicare/evaluare prin intermediul platformei pentru aplicarea online la bursele oferite de Guvernul României prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Educației (ME), ceea ce a condus inclusiv la suplimentarea numărului de burse oferite de ME de la 200 la 500;

- participarea, pentru a cincea oară, la Conferința și Expoziția Anuală a Asociației Europene pentru Educație Internațională - EAIE 2023 (European Association for International Education), desfășurată în perioada 26-29 septembrie 2023, la Rotterdam, unde au fost prezente 30 de universități reunite sub umbrela StudyinRomania.

De asemenea, România a conținut să activeze în cadrul studiul internațional EUROSTUDENT, prin participarea la o nouă cercetare națională în cadrul rundei EUROSTUDENT VIII, cu scopul de a obține indicatori comparabili pe plan european privind condițiile de viață și de studiu ale studenților.

Institutul Limbii Române asigură păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității lingvistice și culturale, prin promovarea limbii române. în medii academice și școlare din întreaga lume. În prezent sunt aprobate 59 de lectorate de limbă română.

Mobilități internaționale

În anul universitar 2022-2023, Agenția de Credite și Burse pentru Studenți (ACBS) a asigurat cadrul strategic pentru desfășurarea în bune condiții a activității principale a instituției, organizarea și desfășurarea concursurilor naționale pentru obținerea burselor de studii/cercetare în străinătate de către cetățeni români. În acest sens, au fost aplicate prevederile programelor de burse deduse din actele normative emise de autoritățile române și din protocoalele de colaborare internațională sau din ofertele unilaterale primite din străinătate. Totodată, ACBS a inițiat un nou program de burse menit să faciliteze accesul studenților și cercetătorilor români la universități din străinătate, la programe de studii universitare de masterat, de doctorat, stagii postdoctorale și de cercetare în domeniile de interes la nivel național și european. Programul a fost aprobat prin HG nr. 118/2023, ACBS organizând prima sesiune a concursului în vara anului 2023. Au fost acordate 540 de luni de bursă în țări precum: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, India, Italia, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria etc. Concursul s-a bucurat de o popularitate foarte mare având în vedere specificul burselor care permite desfășurarea studiilor la instituții de top dintr-o paletă foarte variată de state. De asemenea, au fost organizate și desfășurate concursurile pentru bursele de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma şi „Nicolae Iorga” la Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Veneția. Acest tip de burse au o lungă și prestigioasă tradiție în rândul cercetătorilor români. În plus, în baza Convenției privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența la care România este parte din 2009, ACBS a asigurat elementele de logistică ce reveneau țării noastre pentru organizarea și desfășurarea în bune condiții a concursului de burse de la I.U.E și a finanțat bursierii români admiși sau aflați deja la studii în primii trei ani ai stagiilor doctorale.

Direcții de dezvoltare a învățământului superior 2024

Direcțiile de dezvoltare a învățământului superior 2024 sunt jalonate în conformitate noul cadru legislativ, în consonanță cu obiectivele strategice ale Proiectului “România Educată” după cum urmează:

Derularea de proiecte de stimulare a accesului la învățământul universitar al tinerilor cu oportunități reduse, inclusiv al celor cu dizabilități, al celor care locuiesc în zone rurale sau izolate, care se confruntă cu dificultăți socio-economice sau cu orice altă potențială discriminare;

Creșterea sprijinului material/ financiar pentru studenții proveniți din grupuri dezavantajate, inclusiv corelarea cuantumului burselor studențești cu nevoile beneficiarilor;

Îmbunătățirea retenției școlare a celor admiși, prin oferirea de pachete de sprijin potențialilor studenți cu risc crescut de abandon, care să includă: servicii de consiliere, cazare și masă gratuite, burse sociale și de performanță care să acopere cheltuielile pe perioada studiilor, măsuri dedicate studenților cu dizabilități, studenților de etnie romă etc.;

Sprijinirea și consilierea elevilor la tranziția dintre învățământul liceal și cel terțiar;

Implementarea, în cadrul Proiectului ROSE a 5 granturi necompetitive, 45 de granturi Sprijin pentru Studenți, 13 granturi Centre de Învățare și 69 de granturi Programe de Vară de Tip Punte;

Reabilitarea/renovarea spațiilor universitare, cu îndeplinirea cerințelor de îmbunătățire a eficienței energetice. Astfel, pe lângă cămine și cantine modernizate, studenții vor putea beneficia și de spații de lectură și de petrecere a timpului liber modernizate, care să le asigure acces la servicii precum: săli de tip lounge/spații de socializare, terenuri/săli de sport, grădină/spațiu verde, săli de spectacole/evenimente, săli de lectură, biblioteci, săli de studiu individual/colectiv, săli de sport/fitness și servicii de nutriție, piscină, spații de relaxare etc. Cel puțin 40% din numărul locurilor din cantine, din spațiile de recreere și din numărul locurilor de cazare construite vor fi rezervate pentru studenții din medii defavorizate;

Susținerea recunoașterii învățării anterioare, acumulată în medii formale sau informale;

Implementarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25.11.2019 și ratificată de România prin Legea nr.164/2021;

Dezvoltarea sistemului de „micro-credite” care facilitează participarea la forme de educație pe tot parcursul vieții pentru dobândirea de competențe și adaptarea la cerințele pieței forței de muncă;

Diversificarea activității cluburilor sportive universitare pentru stimularea practicării exercițiilor fizice şi sportului de către studenți, fără nicio discriminare, în mod liber şi voluntar, într-un cadru organizat;

Sprijinirea universităților pentru flexibilizarea și diversificarea ofertei de cursuri opționale în oferta programelor de studii și a cursurilor de formare pe tot parcursul vieții, care să vizeze actualizarea și perfecționarea competențelor;

Instituirea unor noi programe de burse care să faciliteze accesul studenților români la stagii de studii/cercetare în instituții de învățământ prestigioase la nivel european și internațional, altele decât cele oferite în baza documentelor de colaborare bilaterală ale României sau a ofertelor unilaterale, cu finanțare exclusivă din partea statului român;

Dezvoltarea colaborării bilaterale cu alte state pentru creșterea numărului de burse de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală în străinătate, pentru multiplicarea mecanismelor de susținere a tinerilor români ce doresc să studieze în străinătate și pentru a sprijini implicarea cu succes a studenților și a cercetătorilor români în activități academice și de cercetare la universitățile din străinătate unde își desfășoară stagiile;

Perfecționarea, creșterea bugetului și a numărului de granturi și de programe de burse și instituirea un nou program destinat exclusiv formării specialiștilor români la instituții de prestigiu la nivel european, în domenii cheie.

Monitorizarea, evaluarea și îmbunătățirea infrastructurii și a capacității universităților de a implementa diverse politici naționale, cum ar fi integrarea potențialilor studenți cu dizabilități;

Creșterea autonomiei studentului-doctorand în a-și administra fondurile aferente grantului doctoral, în special, cele destinate participării la conferințe, stagii de practică etc.

Stimularea implicării studenților și pregătirea cadrelor didactice pentru predarea, evaluarea și motivarea studenților în zona ȘTIM;

Creșterea finanțării învățământului superior pentru continuarea operaționalizării sistemelor informatice pentru învățământul universitar;

Dezvoltarea infrastructurii digitale, generalizarea accesului la echipamente electronice și dezvoltarea de conținut digital și softuri dedicate învățării; digitalizarea proceselor educaționale – atât cele de predare-învățare, cât și cele administrative – din învățământul superior, inclusiv formarea și dezvoltarea de competențe digitale și digitale avansate pentru cadre didactice și studenți;

Dezvoltarea și multiplicarea laboratoarelor de realitate virtuală și realitate augmentată;

Implementarea unor programe universitare adaptate solicitării agenților economici, în vederea creșterii calității ofertei de educație și formare profesională pentru asigurarea echității sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, prin finanțări PEO;

În loc de concluzii

Reflectând asupra anului 2023

Anul 2023 a fost marcat de numeroase realizări și provocări pentru instituțiile statului român. Acțiunile întreprinse și rezultatele obținute evidențiază eforturile pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și eficiența administrativă, dar în mare parte, a lipsit dialogul între instituțiile statului și societatea civilă, evidențiind discrepanța dintre idealurile statului de drept și realitatea din România. Este nevoie de progrese pentru a aduce realitatea în concordanță cu idealurile, apelând la reflecție și acțiune. Este nevoie ca fiecare să se implice în sprijinirea valorilor democrației și ale drepturilor omului, pentru a construi o societate mai justă și prosperă în care toți cetățenii să aibă șanse egale și o viață decentă.

Integrarea străinilor care au dobândit protecție internațională sau drept de ședere în România a fost una din prioritățile perioadei de referință, cu diverse programe de integrare și asistență pentru un număr considerabil de persoane.

Un aspect notabil este digitalizarea serviciilor publice, exemplu fiind implementarea noii aplicații de programare online pentru depunerea cererilor de cetățenie. Această inițiativă a avut ca scop creșterea accesibilității și transparenței procesului, reducând astfel timpii de așteptare și îmbunătățind experiența utilizatorilor.

Legat de drepturile omului în anul 2023 au fost punctate evoluții semnificative.

Eforturile pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție în penitenciare au continuat, cu investiții în infrastructură fizică. Aceste măsuri sunt esențiale pentru respectarea drepturilor deținuților și pentru conformarea cu standardele internaționale în domeniu.

Inspectarea serviciilor sociale a evidențiat nereguli, de la planuri de servicii incomplete la lipsa personalului de specialitate și condiții precare de igienă. Identificarea acestor probleme a condus la implementarea unor măsuri corective necesare pentru îmbunătățirea serviciilor oferite beneficiarilor​

Pe deoparte s-au înregistrat anumite progrese în combaterea discriminării prin adoptarea de măsuri legislative și programe de sensibilizare care vizează diverse criterii de discriminare, inclusiv genul, etnia și orientarea sexuală. Drepturile minorităților rămân totuși o problemă critică, cu incidente de discriminare și lipsă de protecție adecvată pentru diversitatea culturală.

Protecția drepturilor copiilor a fost, de asemenea, o prioritate, cu inițiative concentrate pe prevenirea violenței și abuzului asupra minorilor.

În domeniul sănătății, eforturile s-au concentrat pe îmbunătățirea accesului la servicii medicale de calitate, accentuând egalitatea în tratament și respectarea dreptului la sănătate​.

Cu toate acestea, rămân provocări importante de rezolvat. Problemele legate de corupție și abuzuri în sistemul de justiție au continuat să afecteze încrederea publicului în instituțiile statului. De asemenea, protecția mediului a fost un domeniu de îngrijorare, cu probleme persistente de defrișări ilegale, poluare și gestionare inadecvată a deșeurilor.

Pentru a răspunde acestor provocări, este esențială implicarea activă a tuturor segmentelor societății. Instituțiile statului trebuie să își întărească capacitatea de a dialoga eficient cu societatea civilă, promovând transparența și responsabilitatea în toate activitățile lor.

La rândul lor, cetățenii trebuie să fie informați și să participe activ în procesul decizional, sprijinind inițiativele care promovează justiția socială și incluziunea.

Pe lângă acestea, un aspect major care a influențat negativ situația socială și economică din România a fost creșterea prețurilor la bunurile de consum esențiale, ceea ce a dus la o presiune semnificativă asupra veniturilor cetățenilor.

Scumpirile au afectat în special produsele alimentare, combustibilii și energia, ceea ce a făcut ca facturile de întreținere să fie mult mai mari. Această situație a exacerbat inegalitățile economice, afectând în mod disproporționat categoriile vulnerabile ale populației.

De asemenea, un dezechilibru marcant este observat între nivelul pensiilor speciale și salariile mici. Pensiile speciale, adesea considerabil mai mari, sunt percepute ca fiind nedrepte în contextul salariilor modeste pe care le primesc majoritatea angajaților din sectorul public și privat. Acest dezechilibru contribuie la un sentiment de inechitate socială și necesită reforme pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a resurselor​.

Este necesară o mobilizare generală pentru a consolida democrația și a proteja drepturile fundamentale ale omului. Prin colaborare și determinare, România poate avansa către o societate mai echitabilă, unde toți cetățenii să beneficieze de drepturi egale și de oportunități de dezvoltare personală și profesională. Numai prin eforturi comune și printr-un angajament ferm față de valorile democratice putem spera la o națiune prosperă și justă pentru generațiile viitoare.

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

Anexă la Raportul privind starea națiunii pe anul 2023

　

　

EXTRASUL SITUAȚIEI FINANCIARE ANUALE

- 2023 -

　

Codul de identificare fiscală: 11684656

Denumirea: ORGANIZAȚIA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI

Adresa: str. MAIOR BĂCILĂ VASILE, nr. 4,bl.18, parter, sector 2, BUCUREȘTI

Codul poștal: 022841

Telefon: 0212407455

Numărul de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor:

Actul de autorizare: Sentința civilă nr. 1675/11.06.1990 în Dosarul nr. 1757/1990 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, Bucureşti

Actul normativ de recunoaștere a utilității publice: H.G. 1183/28.11.2000

Valoarea patrimoniului inițial : 3000 lei

Indicatorii din situațiile financiare anuale depuse pentru anul 2022:

Indicatorii din bilanț (formular cod 10)

Active imobilizate: -544 lei

Active circulante : 458.939 lei

C. Cheltuieli în avans: 9.450 lei

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an: 24.097 lei

Active circulante nete, respectiv datorii curente nete: 477.396 lei

Total active minus datorii curente: 233.928lei

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an: 0 lei

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli : 0 lei

Venituri în avans: 0 lei

Capitaluri proprii : 462.205 lei

Total capitaluri : 462.205 lei.

Indicatori din contul rezultatului exercițiului (formular cod 20):

Venituri din activitățile fără scop patrimonial: 616.777 lei

din care :

Resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale: 0 lei

Cheltuieli privind activitățile fără scop patrimonial: 388.500 lei

din care:

Cheltuieli din resursele obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale și din subvenții pentru venituri: 0 lei

Excedent din activitățile fără scop patrimonial: 228.277 lei

Deficit din activitățile fără scop patrimonial: 0 lei

Venituri din activitățile cu destinație specială: 0 lei

Cheltuieli privind activitățile cu destinație specială: 0 lei

Excedent din activitățile cu destinație specială: 0 lei

Deficit din activitățile cu destinație specială: 0 lei

Venituri din activitățile economice: 0 lei

Cheltuieli din activitățile economice: 0 lei

Excedent din activitățile economice: 0 lei

Deficit din activitățile economice: 0 lei

Venituri totale: 616.777 lei

Cheltuieli totale: 388.500 lei

Rezultatul net al exercițiului:

Excedent: 228.277 lei

Deficit: 0 lei

Alte informații :

Cod 9499 privind activitățile fără scop patrimonial

Efectivul de personal privind activitățile fără scop patrimonial: 8

Cod CAEN privind activitățile economice: -

Efectivul de personal privind activitățile economice: -

　

PREȘEDINTE,

Prof.univ.dr. Florentin SCALEȚCHI

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

　

CUPRINS

Cuvânt introductiv ……………………………………………………………………………………..1

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului OADO………………………………………….…..2

OADO - Filiala Regională Oltenia..........................................................................................................4

Activitatea Instituției Avocatul Poporului ……………………………………………………………..9

Poliția de Frontieră Română ……………………………………………………………………...….. 23

Poliția Română …………………………………………………………………………………...…..36

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ………………………………………………………39

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) …………………………………………………………42

Direcția Națională Anticorupție ………………………………………………………………………47

Instituția Prefectului Județul Ilfov ……………………………………………………………………53

Inspectoratul Teritorial de Muncă București …………………………………………………………73

Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București ……………………………………74

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1……………………………….83

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2……………………………….89

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3……………………………….92

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 ………………………………99

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5……………………………...107

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6……………………………...116

Consiliul Național Român pentru Refugiați – CNRR ……………………………………………….121

Inspectoratul General pentru Situații de Urgenţă ……………………………………………………124

Programe formative – Drepturile omului ……………………………………………………………126

Direcția Informare și Relații Publice ………………………………………………………………...129

Ministerul Justiției …………………………………………………………………………………..132

Autoritatea Națională pentru Cetățenie ……………………………………………………………..145

Administrația Penitenciarelor ……………………………………………………………………….148

Mecanismul Național de Prevenire a Torturii (MNP) ……………………………………………….167

Serviciul Român de Informații ………………………………………………………………………172

Asociația Internațională a Polițiștilor ………………………………………………………………..173

Ministerul Educației ………………………………………………………………………………...174

Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023…………………………… 185

În loc de concluzii................................................................................................................................192

Anexă - Situația financiară pe anul 2023………..…………………………………………………...193